66,247 matches
-
înainte de pandemie, redresarea investițiilor a fost lentă, în ciuda creșterii economice puternice de la acea vreme și a ratelor scăzute ale dobânzilor, lucru care a fost exacerbat de efectele crizei. Același raport notează că utilizarea creditelor bancare are un impact puternic asupra investițiilor în afaceri. Accesul la finanțare de la băncile locale este legat în mod pozitiv de investiții și are cel mai puternic impact asupra deciziei și capacității societăților de a investi. Prin urmare, creșterea accesului la finanțare în
CONTRACT DE FINANŢARE din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256066]
-
a fost exacerbat de efectele crizei. Același raport notează că utilizarea creditelor bancare are un impact puternic asupra investițiilor în afaceri. Accesul la finanțare de la băncile locale este legat în mod pozitiv de investiții și are cel mai puternic impact asupra deciziei și capacității societăților de a investi. Prin urmare, creșterea accesului la finanțare în condiții favorabile este considerată esențială pentru a sprijini eforturile de redresare ale marilor societăți. Sondajul BEI privind investițiile în 2021 1 a identificat, de asemenea
CONTRACT DE FINANŢARE din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256066]
-
credite pentru a sprijini întreprinderile în creștere și pentru a stimula inovarea, în special în sectoare-cheie, cum ar fi acțiunile climatice și digitalizarea: Acțiuni climatice : Aproape trei sferturi dintre firmele românești (72%) afirmă că schimbările climatice au în prezent un impact asupra activității lor, cu mult peste media UE (58%), în timp ce 57% dintre firme declară deja că intenționează să investească în proiecte legate de climă, peste media UE (47%). Cu toate acestea, doar 25% dintre întreprinderi au reușit să
CONTRACT DE FINANŢARE din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256066]
-
o cerere sporită a pieței. Modalități de punere în aplicare IF-MRR va fi implementat sub forma unui Fond de Fonduri (FdF) care va fi gestionat de BEI. FdF va acționa ca un instrument financiar și va avea ca scop maximizarea impactului resurselor MRR alocate prin utilizarea acestor resurse sub formă de împrumuturi și garanții. Sumele deblocate din investițiile sprijinite pot fi apoi utilizate pentru a sprijini noi proiecte de investiții în sectoare țintă similare, urmărind astfel crearea unei resurse permanente și
CONTRACT DE FINANŢARE din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256066]
-
de reinvestire în activități similare, contribuind astfel la creșterea sustenabilității financiare a resurselor disponibile în cadrul MRR; să mobilizeze investițiile din sectorul privat, inclusiv BEI, în domeniile de investiții vizate la nivelul Intermediarilor Financiari și al proiectelor și să sporească impactul resurselor disponibile din cadrul MRR și să creeze un instrument de finanțare nou și versatil pentru România, capabil să susțină viitoarele investiții în sectoare suplimentare, de exemplu, dezvoltarea urbană, și capabil să implementeze un MRR suplimentar și, eventual, Fonduri cu
CONTRACT DE FINANŢARE din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256066]
-
urmare, disponibilitatea MIPE de a accepta atât riscurile specifice mandatului, de eligibilitate, de neabsorbție, cât și riscurile generale reprezintă o condiție prealabilă pentru implementarea Instrumentelor Financiare. Acceptarea riscurilor este, în fapt, o acceptare a unui potențial compromis între rentabilitate și impactul politicii, permițând urmărirea obiectivelor politici, astfel cum sunt stabilite în „ Strategia de Investiții, Politica de Risc, Strategia de Exit și Planul de Afaceri ”. Prin prezenta, MIPE recunoaște și confirmă că înțelege și acceptă faptul că Instrumentele Financiare implementate în cadrul
CONTRACT DE FINANŢARE din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256066]
-
pierdere totală atât la nivelul Beneficiarului Final, cât și la nivelul Intermediarului Financiar și (ii) lipsa unei rentabilități corespunzătoare riscului. Politici și proceduri de risc BEI va aplica în schimb dispozițiile principiilor generale de risc pentru mandatele de finanțare de impact, incluse în secțiunea relevantă din Orientările BEI privind Riscul de Credit. În conformitate cu aceste prevederi, BEI va efectua o evaluare calitativă privind caracterul adecvat al cadrului de gestionare a riscurilor, a sistemelor, a politicilor și a procedurilor unui intermediar
CONTRACT DE FINANŢARE din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256066]
-
verifice respectarea acestei prevederi. Efectul stimulativ Art.22 Acordarea ajutorului trebuie să aibă ca rezultat intensificarea activităților de cercetare, dezvoltare și inovare la nivelul beneficiarului. Efectul direct al ajutorului se va materializa în diversificarea și creșterea importanței, volumului de cheltuieli și impactului activităților CDI, ca și ameliorarea productivității întreprinderii. Art.23 Ajutoarele pentru IMM-uri sunt considerate a avea un efect stimulativ în cazul în care activitățile din cadrul proiectului au început după depunerea de către beneficiar a propunerii de proiect pentru obținerea
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 17 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256586]
-
activități de inovare pentru IMM-uri Art.14 Acordarea ajutorului trebuie să aibă ca rezultat intensificarea activităților de cercetare, dezvoltare și inovare la nivelul beneficiarului. Efectul direct al ajutorului se va materializa în diversificarea și creșterea importanței, volumului de cheltuieli și impactului activităților CDI, ca și ameliorarea productivității întreprinderii. Art.15 Ajutoarele pentru IMM-uri sunt considerate a avea un efect stimulativ în cazul în care activitățile din cadrul proiectului au început după depunerea de către beneficiar a propunerii de proiect pentru obținerea
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 17 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256586]
-
activități de inovare pentru IMM -uri Art.14 Acordarea ajutorului trebuie să aibă ca rezultat intensificarea activităților de cercetare, dezvoltare și inovare la nivelul beneficiarului. Efectul direct al ajutorului se va materializa în diversificarea și creșterea importanței, volumului de cheltuieli și impactului activităților CDI, ca și ameliorarea productivității întreprinderii. Art.15 Se pot acorda ajutoare în temeiul prezentei scheme doar dacă acestea au un efect stimulativ. Se consideră că ajutoarele au un efect stimulativ dacă beneficiarul a prezentat administratorului schemei o cerere de
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 17 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256586]
-
prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție, având în vedere faptul că, de la intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală și până în prezent, Curtea Constituțională a pronunțat un număr mare de decizii care au produs un impact semnificativ asupra codului și care necesită intervenție legislativă asupra unor instituții importante. În acest sens, este menționată procedura soluționării plângerii împotriva soluțiilor procurorului, fiind citate: Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 62 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257492]
-
că Legea nr. 136/2020 a fost adoptată la inițiativa Guvernului, în temeiul art. 74 alin. (1) din Constituție. În expunerea de motive a proiectului de lege care avea să devină Legea nr. 136/2020, la toate punctele secțiunii a 3-a, intitulată Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ, se menționează că „proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect“. Ca atare, Guvernul și-a asumat în mod neechivoc că Legea nr. 136/2020 nu are impact socioeconomic. De altfel, la aceeași
DECIZIA nr. 216 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257539]
-
punctele secțiunii a 3-a, intitulată Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ, se menționează că „proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect“. Ca atare, Guvernul și-a asumat în mod neechivoc că Legea nr. 136/2020 nu are impact socioeconomic. De altfel, la aceeași concluzie a ajuns Curtea Constituțională și cu ocazia examinării criticii având ca obiect lipsa solicitării avizului Consiliului Economic și Social în procesul de elaborare a Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea
DECIZIA nr. 216 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257539]
-
Legea nr. 55/2020), se observă că Legea nr. 136/2020 cuprinde o reglementare mai generală, aplicabilă nu doar în cazul riscurilor generate de virusul SARS-CoV-2. ... 18. Concluzia că Guvernul și-a asumat în mod neechivoc că Legea nr. 136/2020 nu are impact socioeconomic rezultă și din expunerea de motive a legii. Ca atare, constatarea Curții din Decizia nr. 391 din 8 iunie 2021, și anume aceea că, având în vedere că Guvernul și-a asumat că Legea nr. 55/2020 nu are impact
DECIZIA nr. 216 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257539]
-
impact socioeconomic rezultă și din expunerea de motive a legii. Ca atare, constatarea Curții din Decizia nr. 391 din 8 iunie 2021, și anume aceea că, având în vedere că Guvernul și-a asumat că Legea nr. 55/2020 nu are impact socioeconomic, procedura de adoptare a acesteia nu sa realizat cu încălcarea art. 141 din Constituție referitor la rolul Consiliului Economic și Social, este valabilă mutatis mutandis și cu privire la Legea nr. 136/2020. Prin urmare, Curtea va respinge critica de
DECIZIA nr. 216 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257539]
-
5 alin. (3) lit.a) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020, care au următorul conținut: Măsurile pentru diminuarea impactului tipului de risc sunt: a) restrângerea sau interzicerea organizării și desfășurării unor mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spații deschise, precum și a unor întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de
DECIZIA nr. 48 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257550]
-
prelungește starea de alertă, precum și cele prin care se stabilește aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă cuprind: a) baza legală; b) perioada stării de alertă; c) măsuri pentru creșterea capacității de răspuns, asigurarea rezilienței comunităților și diminuarea impactului tipului de risc necesar a fi aplicate, condițiile concrete de aplicare și destinatarii acestor măsuri; d) instituțiile și autoritățile publice care pun în aplicare sau urmăresc respectarea aplicării măsurilor, după caz“. ... 13. Urmând capitolului I „Dispoziții generale“ care conține prevederi
DECIZIA nr. 48 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257550]
-
distinct, pe domenii, tipul de măsuri ce pot fi dispuse în vederea atingerii obiectivului propus de legiuitor. În cadrul art. 5 sunt prevăzute o serie de măsuri de creștere a capacității de răspuns, pentru asigurarea rezilienței comunităților și pentru diminuarea impactului tipului de risc. Între măsurile pentru diminuarea impactului tipului de risc este menționată și „restrângerea sau interzicerea organizării și desfășurării unor mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spații deschise, precum și a unor întruniri de
DECIZIA nr. 48 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257550]
-
fi dispuse în vederea atingerii obiectivului propus de legiuitor. În cadrul art. 5 sunt prevăzute o serie de măsuri de creștere a capacității de răspuns, pentru asigurarea rezilienței comunităților și pentru diminuarea impactului tipului de risc. Între măsurile pentru diminuarea impactului tipului de risc este menționată și „restrângerea sau interzicerea organizării și desfășurării unor mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spații deschise, precum și a unor întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau
DECIZIA nr. 48 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257550]
-
a căror încălcare constituie contravenții. ... 15. Curtea amintește că, potrivit dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 55/2020, hotărârile Guvernului prin care se instituie sau se prelungește starea de alertă trebuie să precizeze, în mod clar, care sunt măsurile pentru diminuarea impactului tipului de risc, astfel că îi revine executivului sarcina să selecteze, în funcție de datele concrete ale evoluției pandemiei la un anumit moment, acele măsuri prevăzute la nivelul legii care sunt cele mai adecvate atingerii obiectivului stabilit de legiuitor, cu
DECIZIA nr. 48 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257550]
-
următorul cuprins: d) în cadrul Institutului Oncologic «Prof. Dr. I. Chiricuță» se organizează și funcționează UATM a Institutului Oncologic «Prof. Dr. I. Chiricuță», care asigură asistență tehnică și management pentru: 1. Programul național de screening organizat pentru boli cronice cu impact asupra sănătății publice - Subprogramul de screening organizat pe baze populaționale pentru cancerul de col uterin, implementat în regiunea Nord-Vest care grupează județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Sălaj, Satu Mare și Maramureș; ... 2. Programul național de screening organizat pentru boli cronice cu
ORDIN nr. 2.091 din 11 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257509]
-
asupra sănătății publice - Subprogramul de screening organizat pe baze populaționale pentru cancerul de col uterin, implementat în regiunea Nord-Vest care grupează județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Sălaj, Satu Mare și Maramureș; ... 2. Programul național de screening organizat pentru boli cronice cu impact asupra sănătății publice - Subprogramul de screening organizat pe baze populaționale pentru cancerul de sân, implementat în regiunea Nord-Vest care grupează județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Sălaj, Satu Mare și Maramureș și regiunea Vest care grupează județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș
ORDIN nr. 2.091 din 11 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257509]
-
va avea următorul cuprins: e) în cadrul Institutului Regional de Oncologie Iași se organizează și funcționează UATM a Institutului Regional de Oncologie Iași, care asigură asistență tehnică și management pentru: 1. Programul național de screening organizat pentru boli cronice cu impact asupra sănătății publice - Subprogramul de screening organizat pe baze populaționale pentru cancerul de col uterin, implementat în regiunea Nord-Est care grupează județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui; ... 2. Programul național de screening organizat pentru boli cronice cu impact
ORDIN nr. 2.091 din 11 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257509]
-
impact asupra sănătății publice - Subprogramul de screening organizat pe baze populaționale pentru cancerul de col uterin, implementat în regiunea Nord-Est care grupează județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui; ... 2. Programul național de screening organizat pentru boli cronice cu impact asupra sănătății publice - Subprogramul de screening organizat pe baze populaționale pentru cancerul de sân, implementat în regiunea Nord-Est care grupează județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui și regiunea Sud-Est care grupează județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și
ORDIN nr. 2.091 din 11 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257509]
-
de deșeuri înțepătoare-tăietoare, lăzi/genți izoterme, accesorii pentru izoterme, frigidere/combine frigorifice/congelatoare pentru laboratoarele de microbiologie și biologie moleculară, centrifuge, vortexuri, lămpi UV și purificatoare/recirculatoare UV, densitometre; ... ... 20. În anexa nr. 7, „VII. Programul național de screening organizat pentru boli cronice cu impact asupra sănătății publice“, la capitolul VII.1 „Subprogramul de screening organizat pe baze populaționale pentru cancerul de col uterin“ litera B „Unități de asistență tehnică și management“, nota se modifică și va avea următorul cuprins: Notă: *1) atribuțiile specifice unităților de
ORDIN nr. 2.091 din 11 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257509]