5,272 matches
-
să spun că mă simt apropiat de o bucată care s-a dovedit a rezista timpului. Hazardul e și el o parte a creației. Problema e să știi a-l recunoaște și a-l întrebuința. Inspirația mea a fost întotdeauna imprevizibilă A.B.În luna mai a acestui an, ați avut un recital inedit, cu texte din noua carte " Totul despre nimic" publicată la editura Limes din Cluj (editor Mircea Petean). Cum a fost primită cartea Dumneavoastră? Ideea de a epuiza
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Sunteți poet, prozator, antologator și traducător român. Cum împletiți toate aceste genuri și de care vă simțiți mai apropiat? Genurile mă ajută să nu mă plictisesc. Trec de la unul la altul după cum îmi dictează inspirația. Inspirația mea a fost întotdeauna imprevizibilă. Asta îmi asigură spontaneitatea. Fără spontaneitate nu pot acționa. Mă simt legat de mâini și de picioare. Cu creierul încleiat. Cu simțurile de pâslă. Dacă forțez nota, textele ies lamentabile. Plăcerea de a scrie cred că e suprema cerință a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ceea ce s-ar numi metoda sau metodele de creație ale lui Leo Butnaru? În ce privește poezia, nu știu în ce măsură și cum s-ar putea vorbi, mărturisi de vreo metodă anume, de creație... Poezia mi se pare a fi însăși... antimetoda. Este imprevizibilul, surpriza care ți se întâmplă... Și totuși, dacă e să-mi explic, pe cât e posibil a face așa ceva în acest domeniu al subiectivității sui generis, metoda de creație sau, când e cazul, de elaborare a eseurilor din volumul Șlefuitorul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
a(u) configurat și mi se configurează în toate ale sale/ ale lor, țin de ceea ce este dar este, obligatoriu! (sunt unul dintre cei care se conving nu pentru prima oară de așa ceva) și aventura de sine a scriitorului; aventurile imprevizibile ale spiritului său, în stare să-și facă sieși... surprize. Au fost și rămân revelații, unele aproape blitz! de subiecte, de țesere de texte, de evoluții pe "distanțe" scurte ale acestora. Distanțe ne-ample, ca mii (nu prea multe) de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ale acestora. Distanțe ne-ample, ca mii (nu prea multe) de semne în statistica ordinatorului, însă avide de dezmărginiri, libertăți, neacuprinderi, deoarece nu puține subiecte "se întâmplă" în transrealitate (sau, mixt, în realitate-irealitate), în infinitul fantasticului, în volniciile fascinante ale imprevizibilului, până la urmă "captat", regizat, subiectivizat (aici: ca punere în rigorile subiectului; subiectivismul propriu-zis, în accepția existențial-filosofică existând apriori în narațiune, literatură ca dat "organic" al... neorganicității). Și, țin să menționez, anumite subiecte se întind pe arie românească... transfrontalieră, putând să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
exagerate de la acest drept natural au condus la acumulări revanșarde și la evenimente nefericite pentru oameni și omenire. Aceasta ne arată că istoria curge ca un fluviu tumultuos ce nu poate fi oprit și care produce inundații catastrofale În mod imprevizibil dacă nu este supus lucrărilor de regularizare. Conducătorii marilor puteri ale omenirii ar trebui să conștientizeze mai vizibil această situație care acum Începe să devină tot mai nesigură. Iași, martie 2014 Prof. dr. ing. V. I. Peștean 30.000 km
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ofț Rșeligionsț! Al dvs. foarte fericit! MirceaȚȚ** XLIXtc "XLIX" WIKANDER către ELIADEtc "WIKANDER către ELIADE" Uppsala, 18 decembrie 1960 Dragă Mircea, Cu cel mai mare regret - și uimire! - am aflat din ultima dvs. scrisoare cum vă atacă bolile cele mai imprevizibile. Să fie de vină clima aspră de la Chicago, prea violentă pentru bieții români? Căci (familia) Ringgren ne scrie că iarna se suportă foarte bine, cu condiția să fii obișnuit cu rigorile iernii uppsaliene și să te îmbraci potrivit cu anotimpul, ceea ce
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Fănuș Neagu, C. Țoiu, Radu Cosașu, Sorin Titel, spărgeau clișeele cu care lucra așa-zisul realism socialist, silind proza noastră scurtă să primească o infuzie salutară de viață concretă, observată la fața locului, fără ochelari, împrumutați. Oamenii adevărați, reacțiile lor imprevizibile, făceau derizorii clasificările maniheiste ca și comportările dictate de niște generalități socio-politice abstracte, nu o dată false". După ce a îndemnat "fructuos" generația '50, mai apoi pe cea din anii '60, ajuns la generația '80, "Ovid Crohmălniceanu, în numele Partidului Unic, o asmuțea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
erau siguri că doar ei îl înțelegeau. Știau că nu despre domnișoara fără nume era vorba sau despre amor. Ci despre amorul de viață și curajul de a te lăsa rostogolit de ea, liber, fără frâie, cu brațele mereu deschise imprevizibilului. Într-o lume care caută mereu cu atâta patimă siguranța și finalurile previzibile, cei doi amici, care abia se cunoscuseră, știau că fac parte din categoria opusă de oameni, care se aruncă în gol, cu inima deschisă, neștiind dacă destinul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
atunci când își exaspera bunicii și părinții cu tot soiul de aparate inventate de el din cutii și cârpe, cu care încerca să-și ia zborul și ajungea să se julească și să se lovească pe toate părțile. Mai mult, petrecărețul imprevizibil, fără limite, primește din partea statului român, după nenumărate solicitări, atât serioase, cât și în rime hazlii, propriul său avion : un ICAR Universal, cu două locuri, produs chiar la București cu un an mai devreme, de care, deși nu era în
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
supun sau fac greșeli În aplicarea capriciilor sale, numite legi, ei bine, marele Tiran, Despotul istoric pedepsește, de la un moment dat, fără nici o noimă, distrugând nu numai orice legătură Între cauză și efect, dar desemnând prin voința sa teribilă și imprevizibilă pe oricine ca posibil recalcitrant, ca posibilă victimă. În „principiu” - ce sinistru sună acest cuvânt inventat de Greci! -, În „principiu” oricine poate fi vinovat, și se ajunge până acolo cu „arta conducerii”, Încât nimeni nu trebuie să aștepte sau să
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Dionysos a fost ani lungi chipul, figura care-mi ascundea Prezentul pe care, Încă o dată, ca și Proust, Îl căutam fără s-o știu! Dionysos a fost pentru mine - indiscutabil și pentru maestrul meu, Nietzsche! - acel zeu misterios, puternic și imprevizibil - imprevizibil În sensul unei creații, al unui dans continuu! - Cel ce-mi ascundea misterul existențial. Sigur, pentru unii, pentru mulți, acest „mister” este pur și simplu o prostie, o gogoriță romantică, o fantasmă a celor certați cu logica sau cu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a fost ani lungi chipul, figura care-mi ascundea Prezentul pe care, Încă o dată, ca și Proust, Îl căutam fără s-o știu! Dionysos a fost pentru mine - indiscutabil și pentru maestrul meu, Nietzsche! - acel zeu misterios, puternic și imprevizibil - imprevizibil În sensul unei creații, al unui dans continuu! - Cel ce-mi ascundea misterul existențial. Sigur, pentru unii, pentru mulți, acest „mister” este pur și simplu o prostie, o gogoriță romantică, o fantasmă a celor certați cu logica sau cu bunul-simț
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a acestei râvnite unități Într-o viață și o lume - dar nu sunt toate viețile și lumile oarecum asemănătoare?! - care are mereu tendința, adeseori tiranică, brutală, de a-ți „deconcentra, diversifica” preocupările, necesitățile și aspirațiile, printr-o uriașă și adeseori imprevizibilă mare diversitate de situații și evenimente care Îți fac de multe ori imposibilă, „ne-realistă”, tendința ta de a-ți păstra și respecta principiile. Totul, se pare, În lume, ne Împinge spre a ne „trăda”, spre a ne schimba Încontinuu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
rupt vreo mână!... Avea dreptate, nimeni nu mi-a rupt „vreo mână”, ba, am avut nesperatul noroc de a nu fi atins la modul fizic, În aceste decenii, nici măcar cu un deget, de acei militari securiști care apăreau la intervale imprevizibile, ițindu-se din masa lor Întunecată și amenințătoare lângă persoana mea, ispitindu-mă vag, cel mai adesea amenințându-mă sau Încercând să-mi stoarcă, chiar și Într-un fel inaparent, dedus, colaborarea, dacă nu complicitatea. 14 La vârsta mea și la
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
la sfârșitul deceniului șase și Începutul anilor șaizeci, nu se „rezuma” doar la a ne publica textele și a obține sufragiul criticii și al publicului. Și, mai ales, că noi, scriitorii români, aflați unde ne aflăm și În ciuda tuturor majorelor, imprevizibilelor și brutalelor impedimente de istorie sau mentalitate, limbă sau geografice, avem dreptul și suntem capabili de a exprima, aborda, temele mari nu numai ale comunității În mijlocul căreia ne-am născut și „datorită” căreia am fost „posibili”, dar și capabili de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
valoarea „rezistentă, absolută”, cea care desfide nu numai schimbările de gust și de opinie critică, dar și timpul! Timpul, marele căpcăun a 99% din toate producțiile artistice, care, ca și viața, distruge cu Înflăcărare și un discernământ „al lui”, uneori imprevizibil și implacabil, tot ceea ce nu „conține” germenii unor idei, stări sau obsesii esențiale, profund „necesare”. Necesare supraviețuirii Spiritului și păstrării identității sale, cu care se confundă identitatea Ființei. Nu, repet, nu reproșez nimănui, așa cum nu mă mai indignează de multă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
popor animat de alt spirit decât cel al națiunilor occidentale: o anumită „ușurință“ de a trăi Îi separă de seriozitatea responsabilă a celorlalți. În timp ce Occidentul se definește ca o lume ordonată și previzibilă, România aparține, dimpotrivă, unui spațiu vag și imprevizibil. <endnote id="2"/> Din păcate pentru români, latura seducătoare a exotismului s-a estompat În favoarea imaginilor tenebroase. Dracula a marcat puncte. Ceaușescu i-a venit În ajutor, cu varianta lui extravagantă de comunism. Iar după el, atâtea alte Întâmplări care
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
era Moldova. Au Încheiat o pace separată cu germanii și aliații lor, semnată la București În mai 1918. Condițiile erau deosebit de grele: România pierdea Dobrogea și crestele Carpaților (peste care avansa frontiera austro-ungară). Dar istoria ieșise de sub control, oferind soluții imprevizibile. Revoluția din Rusia a provocat destrămarea (parțială) a imperiului. Basarabia, eliberată, s-a reunit cu România În aprilie 1918. Germanii erau acum În situația de a câștiga războiul. Reușiseră timp de trei ani să facă față pe două fronturi, acum
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
el ar fi fost pe punte, Titanicul nu s-ar fi scufundat, și-a asigurat alegătorii fostul căpitan de vas Într-o emisiune televizată. Jocul devenea curios. Se Înfruntau imensa mașinărie a P.S.D., eficace, dar greoaie, cu un om total imprevizibil (poate chiar pentru sine!) și, În consecință, extrem de greu de contracarat. La 28 noiembrie 2004, alegerile parlamentare au dat câștig de cauză coaliției P.S.D.-P.U.R., cu 37% din voturi, față de Alianța D.A., cu mai puțin de 32%, pe
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fastuosul palat de pe Calea Victoriei al lui Cantacuzino-Nababul. După moartea fiului său, care Îl moștenise, soția acestuia, Maruca Cantacuzino (o prietenă apropiată a reginei Maria) s-a recăsătorit cu George Enescu. Așa a ajuns palatul Nababului un lăcaș al muzicii, urmând imprevizibilele căi ale Destinului. Un muzeu de cu totul altă factură, dar renumit printre bucureșteni, este Muzeul de Științe Naturale (În Piața Victoriei, puțin Înainte de Muzeul țăranului Român). A fost cândva — nu știu dacă mai este și astăzi — unul dintre cele
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Europei au avut un trecut atât de instabil. De vină, se Înțelege, este istoria, Însă până la urmă și caracterul, și comportamentul oamenilor au ajuns să se adapteze acestei prelungite stări de nesiguranță. România și-a creat nedorita reputație de țară imprevizibilă. Istoria a Însemnat Însă, pe de altă parte, și cristalizarea unui anume tip de civilizație și a unei identități românești. O sinteză aparte, Îmbinând un puternic și tenace fond rural cu nu mai puțin puternice și insistente influențe din afară
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ăsta - până când am realizat că nu era în stare de așa ceva; era mult prea pasiv și blazat ca să se dedea la una ca asta. După care gândul m-a dus din nou la Terby și la perna sfâșiată. Copiii erau imprevizibili - medicamentele pe care le luau dovedeau acest lucru. În plus Robby trecuse recent pe antidepresive. Îi fusese prescris Luvox pentru atacurile de anxietate care nu-i dădeau pace încă de la vârsta de șase ani și care crescuseră în intensitate de când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Hawaii. O mașină trecu silențios pe Claudius Street, lumina farurilor străpungând ceața, iar după ce a trecut de aparatul de filmat a început să urce pe aleea de granit spre casa tatălui meu, agilă dar fără grabă, mișcările ei reci și imprevizibile. Puteam auzi valurile Pacificului lovindu-se înspumate de țărm și de altundeva se auzea lătratul unui cățeluș. Aparatul de filmat urcă atent spre un mare panou de geam, surprinzându-l pe tata într-un fotoliu, înconjurat de oglinzi și mobila
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
care dau nume concrete: Gelu Voican, Victor Stănculescu, Virgil Măgureanu etc. Cred că „evenimentele” din România au fost puternic stimulate din exterior, prin intermediul serviciilor speciale din mai multe țări... - Sunteți un scriitor care construiește mereu scenarii, istorii dintre cele mai imprevizibile. Ce credeți că se va întâmpla în următorii ani în țările care s-au desprins din fosta Uniune Sovietică și cum va evolua situația în regiunea Caucazului și a Asiei Mijlocii? - Este o întrebare extrem de grea. Nici dumneavoastră, care sunteți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]