8,822 matches
-
la paradoxul că astăzi sunt extrem de rare. Până la sfârșitul secolului al XV-lea, xilogravura rămâne un gen artistic modest, o artă minoră. Devine importantă după 1490, când tipografii și au dat seama că puteau confecționa cărți ale căror ilustrații erau imprimate simultan cu textul, la același teasc, în timp ce gravura pe metal în adâncime cerea o imprimare separată de text, la o altă presă. Descoperirea a avut loc la Nűrnberg, unde, în 1493, s-a publicat prima carte amplu ilustrată, Weltchronik, cu
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
secolul al XVI-lea) atribuie paternitatea procedeului aurarului florentin Maso Finiguerra (secolul al XV lea) (Fig. 26) care, verificând starea unei plăci cizelate destinate nivelării, a avut ideea de a umple adânciturile compoziției cu cerneală, înainte de emailare, și de a imprima o probă de hârtie. Există însă și imagini gravate (scene religioase, cărți de joc etc.) anterioare experimentului lui Finiguerra, datând de pe la 1430, care aparțin unor artiști nordici anonimi. Aceste lucrări poartă totuși mărci de hârtie sau inițiale care au permis
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
pozitiv fotografic. În 1844, Talbot publică pentru prima dată o carte ilustrată cu fotogravuri. Dintre publicațiile notabile din secolul XX care au folosit fotogravura în scopuri artistice menționez Camera Work (Alfred Stieglitz). Din cele 544 de ilustrații publicate, 416 sunt imprimate după placa de cupru executată în tehnica fotogravurii. Alți artiști care au folosit fotogravura: Edward Sheriff Curtis (artist american, 1868-1952), „The North American Indian”, Paul Strand (american naturalizat în Franța 1890-1976). I.3. CÂTEVA DATE PRIVIND APARIȚIA TEHNICILOR DE BAZĂ
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
prin răzuirea unui clișeu opac *fotografic TEHNICI ȘI MANIERE TEHNICI INDUSTRIALE CARACTERISTICI ALE IMPRIMĂRII xilogravura: lemn în fibră, linogravura, gravura în piatră, gipsogravura, metalografia, ștampila tipografie, litere mobile, tipar înalt (pantografic) * relief slab pe spatele stampei imprimate * claritate a semnului imprimat xilogravura: lemn în cap, linotip, gravură în piatră, plastic, gips, maniera punctată, maniera gofrată tipar înalt (pantografic) * fără relief, cu excepția manierei gofrate aquatinta, aquaforte, pointe sèche, maniera creionului, mezzotinta tipar adânc (calcografic) fotogravură, heliogravură * linia imprimată apare cu un ușor
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
linia nu are relief * dificultate de recunoaștere a imprimării mecanice serigrafie, șablon serigrafie (manuală, semi-manuală, mecanică) * imprimarea nu are relief, dar cerneala poate apărea cu un ușor relief * greu de distins între imprimarea manuală și cea mecanică monotip * pot fi imprimate maximum trei exemplare, dar numai primul exemplar este mai clar negativ pe sticlă sau celuloid fotografie (negativ executat pe film foto sau cu ajutorul computerului pe plastic) *negativul manual prin răzuirea unui clișeu opac *fotografic II.1. VIZIUNE ISTORICĂ ASUPRA TEHNICILOR
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
că ea este multiplicarea unei lucrări de artă originale. Artistul creează el însuși forma, de mână, direct pe materialul care ulterior va deveni o matriță (placa de metal, de lemn, piatra litografică, sita serigrafică, printul), cu scopul de a o imprima pe un anumit suport. După o cunoaștere în profunzime a tehnicilor și manierelor de lucru, artistul gravor se va regăsi nuanțat în lumea materialităților puse la dispoziție de acestea. Condiția originalității fiecărei stampe imprimate este aceea de a fi executată
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
Condiția gravurii raportată la apariția clișeografiei, importanța acestui moment. CLIȘEU - formă de tipar, plană sau cilindrică, confecționată din metal (Fig. 2), lemn, cauciuc, materiale sintetice etc., care conține copia unui text sau desen și cu ajutorul căreia se reproduce și se imprimă originalul. Clișeul are o suprafață activă cu elemente tipăritoare și alta neutră, care nu primește cerneala de imprimare. Desenul se execută prin gravare manuală, mecanică, electromecanică, fotomecanică sau fotochimică. Suntem interesați de accepțiunea termenului de clișeografie sub două aspecte: 1
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
sau fotochimică. Suntem interesați de accepțiunea termenului de clișeografie sub două aspecte: 1. modalitățile prin care o imagine, în principal fotografică, a putut fi gravată, prin descompunere în semne fundamentale, liniare sau punctiforme, cu scopul de a fi încerneluită și imprimată într-un tiraj mare. 2. modalitățile tehnice, în principal fotomecanice, asistate de procedee chimice, prin care se realizează acea descompunere, în afara intervenției mâinii desenatorului. Imediat după marele moment Gutenberg, a devenit evident că ilustrația gravată manual nu mai putea ține
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
de lungimea și lățimea liniei, fiind, așa cum menționam, mai mult sugerate (Fig. 29, 30). Etapele imprimării în tehnica linogravurii. Fig. 25. Gravarea. Fig. 26. Încerneluirea plăcii cu cerneală de gravură. Fig. 27. Presarea hârtiei cu lingura. Fig. 28. Desprinderea stampei imprimate de pe suportul gravat. METALOGRAVURA - MANIERA PUNCTATĂ (fr. manière criblée, engl. dotted manner) Procedeu de gravură în relief pe metal practicat în secolele al XV-lea și al XVI-lea în Germania și în Franța. După gravarea formei, suprafețele mai întinse
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
sau cromolitografia, ca principiu, a fost dezvoltată de Engelmann și Lasteyrie în 1816. Tradițional, ea se execută pe mai multe pietre, fiecare piatră având rolul de a susține o culoare separat. Wunderlich a perfecționat o tehnică prin care se pot imprima mai multe culori după o singură piatră. Litografiile color sunt denumite de cele mai multe ori „variante” ale originalului, datorită faptului că suprapunerile culorilor suportă de fiecare dată mici modificări, făcând practic imposibilă identitatea tuturor exemplarelor tirajului. Din punctul de vedere al
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
devine clișeul tipografic, prin relația cernelii cu porțiunile libere sau obturate ale țesăturii. Practic, elementele tipăritoare sunt formate de ochiurile goale ale sitei prin care poate trece, prin presare, o cantitate de cerneală sau culoare către suportul pe care se imprimă (Fig. 73). În același timp, elementele netipăritoare ale imaginii sunt formate din ochiurile acoperite cu verni, emulsie foto, clei, șablon. Pentru realizarea sitei sau a șablonului serigrafic se folosesc metode manuale sau fotomecanice, asemănătoare celor zincografice, litografice. METODE MANUALE Serigrafie
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
modul concret, atunci când gravorul încerneluiește în totalitate compoziția și apoi șterge reliefurile, se poate vorbi de tipar în adâncime. Dimpotrivă, atunci când realizează încerneluirea cu ajutorul unui rulou, numai pe înălțimile texturilor, va fi vorba de tehnica tiparului înalt. Cologravura poate fi imprimată cu ajutorul preselor de tipar sau prin procedee manuale. Forma plastică finală este de fapt o îmbinare a materialității de tip tridimensional cu repere grafice specifice bidimensionale. CATEGORIA GRAVURII ÎN SEC timbrul sec Procedeul se bazează pe proeminențele sau adâncimile plăcii
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
precum suprafața mată sau lucioasă, dar și o consistență diferită, nuanțată, determinată de solvenții folosiți. Din acest punct de vedere, este bine de știut că aceste cerneluri cu medii precum toluenul, plasticul, substanțe uleioase sau ceară sunt capabile să se imprime pe materiale foarte diferite ca de pildă: hârtie, carton, plastic, metal. Asistăm astfel, după cum se vede, la o ofertă spectaculoasă de materiale-suport care tind să completeze sau să înlocuiască suporturile tradiționale. Trebuie menționate unele avantaje evidente ale acestor tehnici de
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
desenului”, referindu-se la ele ca la niște tehnici într-un singur ton sau monocrome. De asemenea, în jurul anilor 1880, în cercul de artiști al lui Frank Duveneck din Florența și Veneția au fost denumite „Bachertype”, din cauza că au fost imprimate pe o presă portabilă de Otto Bacher. În mod asemănător, în America, ilustratorul William H. Chandlee, care a făcut imprimările pe suprafața unui geam, le-a denumit „vitreographs” (grafică pe sticlă) sau „lithographs” (grafică pe piatra litografică). În jurul anului 1960
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
sticlă) sau „lithographs” (grafică pe piatra litografică). În jurul anului 1960, Henry Rasmusen, autorul celei mai importante cărți despre monotip, a preferat denumirea de „imprimare cu monotip”, explicând că cei mai mulți artiști preferă termenul de monoprint pentru a face diferența față de lucrările imprimate comercial în tehnica monotipului. Mai târziu, în 1975, David Kiehl sugerează diferențele între monotip și monoprint. Monoprintul după Kiehl, este o imagine unică, după o gravură în adâncime (dăltiță sau aquaforte). Mult mai exact, Jane Farmer în 1978, în catalogul
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
imprimare, monotipia și-a găsit identități și maniere diferite în decursul istoriei sale, în funcție de tipurile de imagini rezultate. 1.Tehnica pictării direct pe placă (Fig. 6) Este tehnica cea mai populară, care permite unor gesturi și semne plastice să fie imprimate în mai multe culori deodată. Se pot crea atât materialități ale formelor figurate prin mimarea de texturi diferite, cât și aparențe ale semnelor figurate mimând acuarela, pictura în ulei, desenul în cărbune sau pastel. Etapele tehnicii: A. Alegerea materialului. Se
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
xilogravură, aquaforte etc. Acest tip de falsă tehnică a gravurii poate fi depistat numai după o cunoaștere temeinică a materialelor specifice folosite și mai ales a tipurilor de materialități specifice fiecărei tehnici în parte. Astfel, dacă o să vedem o imagine imprimată pe un carton rigid și dur semnată ca aquaforte, să ne punem imediat întrebarea cum a reușit cartonul să preia cerneala de gravură din toate cavitățile. Acesta este motivul pentru care voi încerca, în capitolul de față, să explic care
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
acestui capitol: „Elemente de seducție sub aspectul materialității în gravură: hârtia imprimată, cerneala etc.”, vom constata cum, odată cu diversificarea materialelor, materialitatea obținută cu ajutorul semnelor grafice este accentuată de folosirea lor în mod corect. Așa de exemplu, o hârtie japoneză filigranată imprimată în tehnica tiparului înalt (xilogravura) corespunde structurii lemnului, lăsând fibrele să fie ușor remarcate dat fiind că suplețea, subțirimea și, nu în ultimul rând, culoarea dau stampei imprimate o noblețe greu de egalat pe alt tip de hârtie. Toate aceste
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
fizic. Mijloacele specifice de expresie în cazul lemnului, albul și negrul, volumele sugerate prin tăieturi precise, uneori chiar rigide, sunt acentuate cu succes de materialele folosite în stampa finală. O pată de negru cu o formă geometrică precisă, dacă este imprimată cu o cerneală lucioasă, devine rigidă și opacă, iar dacă este imprimată cu o cerneală mată, devine catifelată și profundă. Pentru a exemplifica și mai bine acest lucru, putem analiza stampele japoneze, în care hârtia și cerneala au un rol
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
sugerate prin tăieturi precise, uneori chiar rigide, sunt acentuate cu succes de materialele folosite în stampa finală. O pată de negru cu o formă geometrică precisă, dacă este imprimată cu o cerneală lucioasă, devine rigidă și opacă, iar dacă este imprimată cu o cerneală mată, devine catifelată și profundă. Pentru a exemplifica și mai bine acest lucru, putem analiza stampele japoneze, în care hârtia și cerneala au un rol major în redarea materialităților. În tiparul adânc, lucrurile stau cu totul altfel
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
evidențiează culoarea pigmentului de bază, sicativi care accelerează procesul de uscare a cernelii pe suprafața tipărită etc. Cerneala de tipar se fabrică în sorturi numeroase, a căror varietate este în funcție de procedeul de imprimare, de calitatea hârtiei etc. Majoritatea lucrărilor sunt imprimate cu cerneală de tipar, la a cărei preparare se folosește ca materie primă negru de fum. Cerneala de tipar este așternută pe suprafața activă a formei de tipar și este apoi cedată, prin presare, materialului pe care se imprimă. De-
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
sunt imprimate cu cerneală de tipar, la a cărei preparare se folosește ca materie primă negru de fum. Cerneala de tipar este așternută pe suprafața activă a formei de tipar și este apoi cedată, prin presare, materialului pe care se imprimă. De-a lungul timpurilor, s-au folosit o mare diversitate de cerneluri, unele deosebit de rezistente la acțiunea factorilor de degradare, altele, cum este, de pildă, cerneala obținută din anilină, vulnerabile și instabile, decolorându-se sau ștergându-se cu vremea. Cea
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
tehnicii gravurii în adâncime. Piatra litografică (calcar de Bavaria) este un material datorat sedimentării calcaroase. Practic a înlocuit hârtia de desen din punct de vedere al suportului de desenat. Se poate reutiliza după terminarea imprimării printr-o ștergere a desenului imprimat cu ajutorul prafului de marmură sau al nisipului printr un proces mecanic. Prin apariția sa, piatra litografică a devenit primul suport pentru tehnica de multiplicare a fotografiei. Odată cu apariția fotografiei, practic toate materialitățile lumii înconjurătoare au putut fi figurate. Litografia a
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
care se trece numărul exemplarului respectiv. Urmează descrierea tehnicii folosite, titlul lucrării, semnătura autorului și anul execuției. Exemplu: 1/100, aquaforte sau C3, „Fără titlu”, semnătura autorului, 2010. EXEMPLARUL ARTISTULUI - EA (engl. a. p. - a/p) De obicei, aceste exemplare sunt imprimate de artist înaintea tirajului, reprezentând 10 exemplare în cazul tirajelor mari și 5 exemplare în cazul tirajelor mici. EXEMPLARUL DE PROBĂ - P (engl. p. p. - p/p) Exemplare imprimate de imprimeur înaintea tirajului definitiv în atelierul de gravură. STADIUL - S
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
ARTISTULUI - EA (engl. a. p. - a/p) De obicei, aceste exemplare sunt imprimate de artist înaintea tirajului, reprezentând 10 exemplare în cazul tirajelor mari și 5 exemplare în cazul tirajelor mici. EXEMPLARUL DE PROBĂ - P (engl. p. p. - p/p) Exemplare imprimate de imprimeur înaintea tirajului definitiv în atelierul de gravură. STADIUL - S (engl. state proof) Etape ale lucrării gravate imprimate înaintea tirajului definitiv. EXEMPLAR BUN DE TIPAR - BT (engl. B.A.T.) Exemplarul semnat ca atare de artist în vederea imprimării tirajului
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]