5,599 matches
-
a practicii artistice contemporane, creând astfel posibilitatea unei comunicări între lumea academică (universități, centre de cercetare) și cea non-academică (galerii, centre de artă, muzee, organizații non-guvernamentale). Din perspectiva lui Roger Seamon 120, ca activitate umană ubicuă, critica este o parte inerentă a culturii în general. Obiectele criticii pot fi instrumente (artefacte cu scop specific), fapte (acțiuni judecate din perspectivă morală), teoreme (presupoziții cu privire la ceea ce este adevărat) și acte performative. Dacă în trecut critica de artă făcută din perspectivă "legislativă" presupunea oferirea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
ca semnificațiile și istoria artei să poată fi construite în funcție de nevoile tematice ale momentului, în aceste condiții ale anomiei și amneziei culturale. Și tocmai de aceea nu se justifică o ierarhizare canonică a esteticii moderniste a specificității mediului și a inerentei sale experiențe transcendentale față de estetica imanenței radicale a sfârșitului anilor '60, o estetică a contextualității și contingenței, a specificității sitului și a criticii instituționale și discursive. În raport cu dezvoltarea criticii obiectului și a contextului său de exprimare, a apărut o nouă
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
conceptuală ce presupune proiectul celei mai riguroase eliminări a vizualității și a definițiilor tradiționale ale reprezentării și manifestările artistice ale anilor '80 ce ar fi încercat o restaurare violentă a formelor artistice și a procedurilor de producție tradiționale. Odată cu propunerea inerentă a artei conceptuale de a înlocui obiectul experienței spațiale și perceptuale cu definiția sa lingvistică (opera apărând sub forma unei propoziții analitice), obiectul este interogat cu privire la vizualitatea sa, la statutul său de marfă, la forma distribuirii sale, ceea ce duce la
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
unor discursuri complementare, completându-se reciproc prin intersectarea discursurilor lor. Discuția asupra politicilor de integrare a studiilor vizuale contemporane în câmpul teoriilor artei actuale nu are în vedere articularea unor elemente de "critică a esteticii"195, respectiv a metafizicii sale inerente, ci mai curând evidențierea modalităților de construire a unui "alt discurs", respectiv cel al studiilor vizuale, critic la nivelul analizei practicilor artistice contemporane. Astfel, se ia în considerare faptul că discursul esteticii (în special formale) face aluzie la practici artistice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
maniere de a acționa" ce intervin în distribuirea generală a acestor maniere și în raporturile lor cu manierele de a fi și cu formele vizibile 234. Rancière comentează această relație din perspectiva unei interfețe politice care ar revoca dubla politică inerentă logicii reprezentative: pe de o parte separarea dintre lumea imitațiilor artei și lumea intereselor vitale ale unor comunități, iar pe de altă parte analogia dintre organizarea ierarhică a modurilor de acțiune artistice și ordinea politico-socială235. În ceea ce privește relația dintre politică și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
interes" cât se poate de separate, care necesitau, desigur, mijloace teoretice radical diferite de acces. Însă acest efect benefic asupra vechii lupte metodologice din sânul domeniului Științelor comunicării nu a ținut mult. Iată că, în mod cu totul spectaculos, tensiunea inerentă din cadrul domeniului este alimentată de un eveniment discursiv particular, cu implicații majore asupra unui nou moment de înflorire a orientării umaniste în contextul departamentelor de comunicare, moment ce poartă numele de "noua retorică"25. Noua retorică sau, în termeni plurali
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de a articula tensiunile pe care specialiștii în comunicare le trăiesc și le resimt fără deosebire: este vorba de termenul "ferment". Ce înseamnă, însă, acest "ferment" în sânul domeniului Științelor comunicării, despre care Griffin apreciază că, încă, descrie dinamicile sale inerente la momentul redactării acestui capitol de carte? Pe de o parte, procesul de "fermentare", identificat de diagnosticienii din 1983 ai domeniului Științelor comunicării, se reflectă în creșterea fără precedent a numărului departamentelor de comunicare în universitățile americane: la data la
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
ale dramei sunt actul, agentul, scena, scopul și instrumentarul (agency, în limba engleză). Cele cinci componente ale dramei, împreună, poartă celebrul nume de pentadă dramatică. Ele sunt manifeste în acțiunile simbolice umane, iar o analiza retorică ce întreprinde recuperarea dramei inerente unui episod retoric, în întregul său cu alte cuvinte, o analiză care identifică pentada dramatică exprimată de un act lingvistic reușește, în această măsură, revelarea posibilelor motive care animă ființele umane în (inter)acțiunile lor simbolice. Studiul lui Kenneth Burke
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
a conducătorului fascist în "echilibru". Este vorba, desigur, de "evreul universal", al cărui rol de "țap ispășitor" îndeplinește, cum ne reamintim de la Rene Girard 387, funcția ambivalentă a reordonării spațiului simbolic care îl revendică drept "centru" al său, o dată ce comunitatea inerentă spațiului simbolic respectiv proiectează asupra sa întreaga "violență" care a adus-o în pragul "dezordinii simbolice" extreme. De această dată, Kenneth Burke sesizează, pentru noi, importanța "atacului (lui Hitler adăugirea mea) asupra parlamentului"388 german, în logica elucubristică a cărții
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
o "derivă, desigur, din medicamentul său, teoria sa rasială cu ajutorul căreia putea oferi o interpretare noneconomică unui fenomen generat de economie"397. Astfel, apreciază Kenneth Burke, Hitler abuzează, din nou, de modelul gândirii religioase. Propunerea sa, potrivit căreia "cauza" turbulențelor inerente forului parlamentar este de natură noneconomică, procedează în baza unei echivalări nepermise între logica modelelor de gândire religioasă și fenomenul pe care Hitler și-a propus să îl explice. Dacă gândirea religioasă pune accent pe identificarea cauzelor noneconomice ale fenomenelor
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
vedere academic. Firesc, pentru a aprecia valoarea, din perspectiva criticismului retoric, a piesei lui Burke, avem la îndemână criteriile pe care criticul însuși le expune în lucrările sale. Actul critico-retoric, ne reamintim cu siguranță, are ca telos accesul la "drama" inerentă demersului retoric aflat sub lentila analitică a criticului. În această situație, scopul criticului retoric a fost acela de a pune în evidență, la modul cât mai elocvent, "realitatea" a cărei experiență a avut-o Adolf Hitler, în calitatea sa de
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
amândouă, i. e., textul care articulează, ca parte a realității împărtășite de ambele părți, ambele experiențe. Cu alte cuvinte, dramatismul este un sistem critic al identificării. Criticul retoric se identifică cu textul discursului, numai pe această cale dispunând de "sensul dramei" inerente actului discursiv vizat. Este, cum am văzut, cazul lui Kenneth Burke, în paginile tocmai lecturate, și este și cazul nostru, al celor care dorim să ne raportăm critic la textul deja critic al lui Kenneth Burke. A înțelege sensul dramei
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
să înțeleagă realitatea a cărei experiență a avut-o Adolf Hitler, ce putem spune despre sensul propriei noastre drame? Înțelegem, după toate cele discutate până în acest moment, faptul că ne aflăm la o intersecție, la o răscruce, al cărei dezechilibru inerent exprimă însuși sensul crizei deciziei pe care suntem interpelați să ne-o asumăm. Dacă l-am urmat pe Kenneth Burke cu toată convingerea și încrederea că ne ghidează corect înspre propriile noastre interpretări, să vedem, o dată ieșiți din întâlnirea cu
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
mai clar caracterul mitului, dar și consecințele de natură morală pe care președintele le extrage din mit. Cheia înțelegerii celui de al doilea discurs inaugural este, declară criticul, a putea să îl înțelegi ca pe o poveste. Astfel, logica sa inerentă nu este logica raționalității, capabilă să identifice probleme și soluții, corelându-le cauzal. Dimpotrivă. Logica narativă corelează personajul cu acțiunile sale. Astfel, în discursul său inaugural, Reagan stabilește identitatea Americii și a poporului american, din care rezultă direcția înspre care se
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
ci stă în "coerența cu criteriile morale și bunul simț al publicului"595 său. Astfel, William Lewis procedează la discutarea acestui al doilea aspect esențial al paradigmei narative: dimensiunea morală a interpretării. Criticul notează, alături de teoreticienii paradigmei narative, că logica inerentă poveștii face posibilă evaluarea, din punct de vedere moral, a discursului, oferind, în același timp, criteriile necesare în demersul apreciativ. Fisher, de pildă, evidențiază forma particulară a raționamentelor morale, materializare a impulsului înspre moralitate caracteristic paradigmei narative. Natura formei narative
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
general, prin urmare, cu atât mai mult, povestea politică, a cărei pretenție de istoricitate factuală, chiar în sensul istoricității menționat în prealabil, o diferențiază de alte povești, oferă o direcție morală, cu alte cuvinte, un concept despre binele și răul inerente demersului politic, pe care alte tipuri de paradigme le fac mai greu, dacă nu imposibil, de luat în calcul. Astfel, retorica lui Reagan, "profund orientată moral"597, deturnează atenția dinspre mijloace înspre scopuri (politice), astfel că argumentele ce o atacă
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
noi posibilități ale gândirii și acțiunii umane. Astfel, apreciază McKerrow, Foucault își asumă o "analiză istorică non-tradițională"707, întrucât, în demersul său interogativ vizavi de caracterul "totalizator"708 al oricărei istorii intelectuale tradiționale, filosoful se concentrează, îndeosebi, asupra "discontinuităților"709 inerente oricărei istorii intelectuale a omenirii și are în vedere identificarea rațiunilor pentru care anumite relații sociale se configurează, desigur, în detrimentul tuturor celorlalte. Foucault ne învață, zice criticul, că nu există nici un fel de "adevăr universal", care să constituie un punct
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
posesiunea puterii ce "fac" acestea în societate, iar nu ce "sunt""787. În ce privește cel de al patrulea principiu al retoricii critice, McKerrow propune: "Numirea reprezintă actul simbolic central al unei retorici nominaliste"788. Criticul explică: schimbarea contextului determină modificarea "înțelesurilor inerente practicilor sociale legitimate de reacția la un nume"789 și, astfel, subiectul va fi "fracturat" într-o multitudine de identități prin actul percepției sau al numirii. Prin urmare, deduce criticul, caracterul nominalist al retoricii critice pare să constituie o consecință
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
un inlelectual (particular) este "un (intelectual adăugirea mea) a cărui muncă radicală de transformare, a cărui luptă împotriva represiunii are loc în locul instituțional(izat) particular unde (acest intelectual adăugirea mea) se află și în termenii propriei sale expertize, în termenii inerenți propriei sale funcționalități ca atare"807. O astfel de viziune, încheie McKerrow, conferă sens înseși teoriei critice, subsumând-o practicii critice; teoria devine "actul performativ al (criticului) retoric care susține criticismul în termeni de lectură inteligentă a discursului puterii"808
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
marea deosebire între vechiul stat păgân și statul creștin. Statul ca product al naturii e supus acelorași legi mecanice, prezintă același complex de lupte pentru existență individuală și colectivă ca și natura. Menirea monarhiei creștine e a modera asprimea legilor inerente statului prin apărarea celui slab de exploatarea celui puternic, și în fine prin compensație. Dacă există puternici, ei cată să compenseze prin o activitate binefăcătoare puterea ce-o au asupra altora. De aceea pentru înaintarea în viața politică cată să
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
o monografie a mănăstirii Văratec, coordonează un caiet literar al grupei de studenți filologi și începe să-și exerseze spiritul critic în parodie și epigramă. Toate aceste ocupații îl fac să mai uite de condițiile de subzistență destul de precare, de inerentele dezamăgiri sentimentale. Rămâne marcat în continuare de experiența dureroasă a izgonirii din școală (la vârsta de 15 ani!) pe motiv de „origine socială”. Remarcă mizeria zilnică în care trăia o bună parte a populației Iașilor, imposibil de acoperit cu propaganda
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
marea deosebire între vechiul stat păgân și statul creștin. Statul ca product al naturii e supus acelorași legi mecanice, prezintă același complex de lupte pentru existență individuală și colectivă ca și natura. Menirea monarhiei creștine e a modera asprimea legilor inerente statului prin apărarea celui slab de exploatarea celui puternic, și în fine prin compensație. Dacă există puternici, ei cată să compenseze prin o activitate binefăcătoare puterea ce-o au asupra altora. De aceea pentru înaintarea în viața politică cată să
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
o monografie a mănăstirii Văratec, coordonează un caiet literar al grupei de studenți filologi și începe să-și exerseze spiritul critic în parodie și epigramă. Toate aceste ocupații îl fac să mai uite de condițiile de subzistență destul de precare, de inerentele dezamăgiri sentimentale. Rămâne marcat în continuare de experiența dureroasă a izgonirii din școală (la vârsta de 15 ani!) pe motiv de „origine socială”. Remarcă mizeria zilnică în care trăia o bună parte a populației Iașilor, imposibil de acoperit cu propaganda
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
până la ce punct poate Curtea Europeană de Justiție, un tribunal internațional, să ia hotărâri impotriva intereselor statelor membre ale Uniunii Europene. Experți juridici și neofuncționaliști au afirmat că CEJ posedă o autonomie considerabilă în virtutea separării dreptului de politică și legitimitatea inerentă a tribunalelor ca agenți juridici, și că poate exercita această autonomie pentru a lua decizii neconforme cu interesele statelor membre. O astfel de analiză implică faptul că aproape orice tribunal, național sau internațional, poate lua hotărâri împotriva intereselor guvernului, pentru că
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
niște lucruri punctuale, dar dacă nu exista o atitudine comună, a tuturor, nu aveam șanse. — Dumneavoastră cum le înregistrați pe acestea, în carieră? Le resimțiti ca pe niște eșecuri? Vă referiți la Ciupe, la Funar? — Da. — Spun că sunt chestiuni inerente muncii de procuror. E de dorit să nu existe, mai ales acolo unde sunt oameni arestați. Dar fac parte din viață, din actul de justiție, n-ai cum să știi că vei obține o condamnare. Important este ca lucrurile acestea
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]