13,441 matches
-
crește până la 29 000-30 000/mm3. VSH este crescută și de obicei există un grad de anemie. Diagnosticul pozitiv În perioada de debut abcesul pulmonar nu poate fi diferențiat de o pneumopatie acută comună. Debutul subacut sau cronic, cu manifestări infecțioase discrete, ce preced apariția semnelor de supurație este întâlnit astăzi la aproximativ 2/3 din cazuri. Caracterul primitiv al supurației și tipul ra-dioclinic de abces sau supurație difuză pledează puternic pentru prezența anaerobilor [18, 22]. În favoarea abcesului pulmonar mai pledează
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
Staphilococcus aureus sau Klebsiella pneumoniae. BRONȘIECTAZIILE Definiție Bronșiectaziile constituie astăzi o entitate clinică bine individualizată, caracterizată anatomic prin lărgirea permanentă, definitivă și ireversibilă a calibrului bronșiilor (prof. C. Cărpinișan) [28]. Această definiție elimină dilatațiile reversibile și tranzitorii secundare unor procese infecțioase sau mecanice la nivelul bronșiilor. Precizăm că există și bronșiectazii nesupurate, adică fără bronhoree (formele „uscate”, formele hemoptoice), după cum există și bronhoree fără bronșiectazie [44, 45]. Termenul de „bronșiectazie” este derivat din cuvintele grecești „bronchus” și „ektasis” (însemnând „dilatație”). În
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
genetică a fost identificată recent [25, 61]. Imunodeficiența Persoanele cu sindroame de imunodeficiență umorală care implică deficite ale IgG, IgM și IgA prezintă un risc crescut pentru infecții supurative recurente sino-pulmonare și bronșiectazii [84, 91]. Înlocuirea imunoglobulinelor reduce frecvența episoadelor infecțiose și previne distrucția mai departe a căilor aeriene [92]. În cazuri rare, infecțiile respiratorii recurente și afectarea căilor respiratorii se dezvoltă la pacienți cu deficite selective de IgA sau IgM. Rolul deficitului în subclasele IgG la pacienții cu niveluri aproape
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
termină în „fund de sac”. Mucoasa are un aspect inflamat, polipoid sau ulcerat. Întregul perete bronșic este bine vascularizat, chiar cu aspect de hiperemie [35]. Concepția modernă (Alex. Eskenasy) privește plămânul bronșiectatic ca o rezultantă a interferenței factorilor disgenetici (imunopatologici, infecțioși și expectoranți) ce modifică sinteza de elastină. În evoluție, acești factori generează leziuni ce interesează atât bronșiile cât și parenchimul peribronșic. La nivel bronșic leziunile se fibrozează cu includere de focare celulare polimorfe, uneori predominant granulocitare cu regenerări epiteliale, uneori
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
clinic Bronșiectaziile neinfectate pot rămâne multă vreme fără expresie clinică. După instalarea infecției apar semnele de supurație pulmonară care le relevează existența [44, 50]. Debutul clinic Este de obicei insidios, cu instalarea pe nesimțite a tusei și expectorației. Urmează episoadele infecțioase distincte, cu expectorație net purulentă și din ce în ce mai abundentă. Cu timpul, aceste episoade supurative devin din ce în ce mai frecvente, iar expectorația devine permanent purulentă. La alți bolnavi, debutul este legat de o manifestare acută, de obicei o viroză respiratorie sau o „bronșită” după
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
obicei o viroză respiratorie sau o „bronșită” după care se instalează definitiv tusea și expectorația. În sezonul rece apar pusee recidivante de catar bronșic sau chiar pneumopatii acute. În timpul acestor exacerbări ale eliminărilor de spută purulentă apar hemoptiziile. Între puseele infecțioase bolnavul poate fi asimptomatic sau să prezinte semnele unei bronșite cronice banale, cu menținerea unei stări generale bune, care mai târziu se alterează progresiv, odată cu îndesirea puseelor care devin trenante și a cronicizării supurației. În perioada de stare, bronșiectazia se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
pleurogene Rokitansky [33, 44]. În zilele noastre, majoritatea bolnavilor cu bronșiectazii pot fi recuperați prin măsuri terapeutice și profilactice adecvate între care un loc central îl ocupă chimioterapia modernă care a contribuit la scăderea ca frecvență și gravitate a complicațiilor infecțioase. Puseele acute infecțioase corect tratate rămân cantonate în teritoriile bronșiectatice propriu-zise. Administrarea antibioticelor temperează evoluția acestor pusee evolutive. Au devenit foarte rare complicațiile ca abcesele cerebrale, pleureziile purulente și focarele bronhopneumonice. A scăzut gravitatea și frecvența hemoptiziilor prin diminuarea factorilor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
44]. În zilele noastre, majoritatea bolnavilor cu bronșiectazii pot fi recuperați prin măsuri terapeutice și profilactice adecvate între care un loc central îl ocupă chimioterapia modernă care a contribuit la scăderea ca frecvență și gravitate a complicațiilor infecțioase. Puseele acute infecțioase corect tratate rămân cantonate în teritoriile bronșiectatice propriu-zise. Administrarea antibioticelor temperează evoluția acestor pusee evolutive. Au devenit foarte rare complicațiile ca abcesele cerebrale, pleureziile purulente și focarele bronhopneumonice. A scăzut gravitatea și frecvența hemoptiziilor prin diminuarea factorilor inflamator-congestivi și a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
vaccinările polimicrobiene orale cu Broncho-Vaxon și parenterale cu Bronhodin; tratamentul corect și energic al complicațiilor bronhopulmonare ale rujeolei, gripei, tusei convulsive; profilaxia și terapia tuberculozei, îndeosebi a primoinfecțiilor cu adenopatie traheobronșică; vaccinarea și revaccinarea cu B.C.G. este esențială; asanarea focarelor infecțioase rinofaringiene și bucale, care are și rolul de a evita bronhopneumopatiile aspirative; chimioprofilaxia cu antibiotice cu spectru larg administrate pe toată durata sezonului rece a dat rezultate controversate. Cu toate acestea este practicată de către majoritatea pediatrilor. La adult trebuie să
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
corect cu antibioterapie specifică și gimnastică medicală respiratorie al pleureziei sero-fibrinoase sau purulente pentru a obține o vindecare fără sechele, ceea ce evită dezvoltarea bronșiectaziei pleurogene Rokitansky; tratamentul corect al supurațiilor pulmonare pentru a obține o vindecare „fără defect”; asanarea focarelor infecțioase, îndeosebi a celor sinusale și dentare. Tratamentul medical al bronșiectaziilor Are următoarele obiective:- distrugerea florei bacteriene piogene prin antibioterapie;- evitarea stagnării secrețiilor prin drenaj postural;- combaterea manifestărilor asociate: bronșita cronică obstructivă, insuficiența respiratorie, insuficiența cardiacă etc. Indicația majoră a chimioterapiei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
cu segmentectomii reglate. Rezultatele favorabile după exerezele chirurgicale se situează între 70-80%. Teritoriile cele mai frecvent rezecate sunt lingula și lobul inferior stâng. Tratamentul chirurgical reprezintă doar un moment terapeutic major și urmează unei pregătiri preoperatorii susținute necesare stabilizării procesului infecțios. Se coordonează toate mijloacele terapeutice de care dispune medicina actuală: tratament antibiotic local (aerosoli) și general, drenaj postural, kineziterapie, cura focarelor de infecție, până când bolnavul ajunge la „momentul de aur”, caracterizat prin: afebrilitate, absența expectorației, creștere în greutate, corectarea anemiei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
Tratamentul este medicamentos și constă în terapie antifungică. Tratamentul chirurgical este indicat pentru aspergiloza pleurală complicată cu empiem, cu sau fără fistulă bronho-pleurală; se practică drenajul pleural. Tratamentul chirurgical trebuie aplicat numai pacienților simptomatici [44]. COCCIDIOIDOMICOZA Coccidioidomicoza este o boală infecțioasă supurativă granulomatoasă cu sediu primar pulmonar; la pacienții imunocompromiși infecția fungică se generalizează, putând avea evoluție fatală. Agentul patogen este Coccidioides immitis - fung dimorf saprofit care se găsește în sol și praf sub formă de artroconidii (infectante), foarte rezistente la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
radio și tv, ziare, Facebook, bloguri, YouTube). Burson -Marsteller propune "șase secrete" foarte utile în "câștigarea încrederii, aprobării și suportului e-fluentials", după cum urmează (adaptare personală): Tabel 6. Secretele e-fluentials CELE ȘASE SECRETE PENTRU STAKEHOLDERS E-FLUENTIALS Secretul 1: "e-fluentials" sunt infecțioși "e-fluentials" "fac valuri", își proiectează opiniile mult deasupra scopului contactelor individuale". Deoarece un "E fluential" își împărtășește experiența, în medie, la 14 indivizi, este dificil pentru companie să contracareze efectele lui asupra brandului, să-și lărgească baza de clienți. Secretul
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
a persoanelor vârstnice, care reprezintă cel mai numeros grup de populație ca adresabilitate, fiind în același timp categoria populațională în rândul căreia modificările de vârstă produc creșteri importante ale mortalității și invalidității, și la care se produce tranziția de la patologia infecțioasă specifică vârstelor tinere la patologia cronică degenerativă a vârstelor înaintate. Îmbolnăvirile la vârstnici au o prevalență ridicată, manifestând o accentuată tendință spre cronicizare și spre bolile asociate. O altă manifestare importantă a procesului global de îmbătrânire a populației planetei este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
dat (ziua de prevalență) raportat la 100.000 locuitori. Acest indice oferă cele mai obiective informații asupra frecvenței bolii. Oricare ar fi latitudinea, factorii de risc modulează prevalența. Factorii de susceptibilitate genetică, factorii de risc ai mediului, profesionali, alimentari și infecțioși au fost individualizați fără a se putea ajunge la vreo concluzie, în ceea ce privește rolul lor în etiopatogenia SM. KURTZKE J. F. identifică trei zone pe glob în funcție de prevalență. O zonă de mare prevalență, (numită și zona de mare risc) unde procentul
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
endemico-epidemică, pe când în insulele Faeroer nu a fost raportat nici un caz de jigodie după 1956, ca urmare a carantinei stricte asupra câinilor importați. Această legătură o face și medicul veterinar român MITITELU (1985). Se poate vorbi deci de o origine infecțioasă a bolii și de transmisibilitatea ei. Boala pare a fi transmisă în faza preclinică sau de incubație. S-ar putea vorbi de unul sau mai mulți viruși, în sensul cunoscut al determinării aceluiași sindrom de către viruși diferiți. Evidențele epidemiologice argumentează
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de sine stătătoare. Autorii francofoni denumesc boala „scleroză în plăci“. Odată leziunea descoperită a intervenit inevitabilul „de ce“ ? trecându-se la explicații patogenice. Prima explicație ar fi fost teoria vasculară și inflamatorie (1963, RINDFLEISCH). Următoarea explicație ar fi avut-o teoria infecțioasă care s-a pus în cauză odată cu dezvoltarea virusologiei și nici astăzi această teorie nu este pe deplin confirmată sau neconfirmată. Un contraargument al acestei teorii ar fi netransmisibilitatea bolii într-un mediu familial. De exemplu SCHAPIRO și colaboratorii (1962
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de anticorpi în LCR poate fi secundară pătrunderii limfocitelor B prin BHE, sau sintetizării la nivel central al imunoglobulinelor. Totuși o creștere în LCR a IgG nu poate fi patognomică pentru SM, pentru că sunt crescute și în afecțiuni de origine infecțioasă a SNC, cel mult poate fi folosit ca diagnostic diferențial, pentru că totuși gamaglobulinele sunt prezente în 90% din cazurile de SM. Faptul că LT străbat BHE a fost demonstrat de HAFLER (1985) și WIENER (1989) prin prelevări sanguine și recoltări
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
LCR al bolnavilor cu SM. Care ar fi efectorii acestui proces ? Până acum, doar teoretic, se consideră 3 substanțe: 1) factorul de necroză tumorală alfa (FNT alfa), 2) interleukinele (IL) și interferonul gamma (ITF gamma). Se știe că celulele agresate infecțios, determină formarea de celule activate ce secretă așa numitele citokine. În această categorie intră și cele trei substanțe enumerate mai sus. Aceste citokine sunt importante mediatoare de inflamație și capabile să modifice proprietățile celulelor endoteliale. FNT alfa produs de astrocite
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Se consideră că SM este rezultatul unei interacțiuni complexe între factorii declanșatori de mediu (cum ar fi infecțiile), predispoziția genetică și activarea aberantă a celulelor sistemului imun (ALOTAIBI S., 2004). Studiile epidemiologice sugerează că expunerea ambientală la un anumit agent infecțios trebuie să se producă într-o fereastră de vulnerabilitate imunologică specifică vârstei copilăriei (ASCHERIO A. și colab., 2000). Virusul Epstein-Barr (V.E.B.) prezintă un interes particular. Infecția acută simptomatică cu VEB (mononucleoză infecțioasă) se poate asocia cu demielinizări la nivelul sistemului
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
sugerează că expunerea ambientală la un anumit agent infecțios trebuie să se producă într-o fereastră de vulnerabilitate imunologică specifică vârstei copilăriei (ASCHERIO A. și colab., 2000). Virusul Epstein-Barr (V.E.B.) prezintă un interes particular. Infecția acută simptomatică cu VEB (mononucleoză infecțioasă) se poate asocia cu demielinizări la nivelul sistemului nervos central (BRAY P.F. și colab. 1992). Deși majoritatea pacienților adulți cu SM nu au semne clinice sau serologice de mononucleoză acută, în momentul stabilirii diagnosticului de SM, aproape toți prezintă markeri
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
și colab., 2000). Prin urmare putem presupune că expunerea la VEB poate induce un răspuns imun greșit direcționat al gazdei împotriva propriilor antigene din sistemul nervos central, precum, alfa - B cristalin sau proteina bazică mielinică. VEB nu este singurul agent infecțios implicat în patogenia SM și în mod sigur nu este un factor declanșator obligatoriu, dovadă cei 5 copii cu SM, VEB-negativi. Posibilul rol al virusului herpetic uman 6 (VHU-6) a fost sugerat de expresia acestui virus la nivelul celulelor sistemului
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
a avut un număr limitat de subiecți, rezultatele obținute au fost semnificative. Validarea acestor rezultate necesită un studiu mai amplu, de tip prospectiv, cu care să se analizeze incidența mai multor agenți virali la copii sănătoși, respectiv cu SM. Etiologia infecțioasă a fost presupusă, datorită studiilor epidemiologice, dar și datorită similitudinilor cu bolile infecțioase demielinizante. Totuși, se pare că agenții infecțioși formulează mai degrabă răspunsul imun împotriva antigenelor self și pot induce boala doar în anumite circumstanțe, decât să poată fi
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
acestor rezultate necesită un studiu mai amplu, de tip prospectiv, cu care să se analizeze incidența mai multor agenți virali la copii sănătoși, respectiv cu SM. Etiologia infecțioasă a fost presupusă, datorită studiilor epidemiologice, dar și datorită similitudinilor cu bolile infecțioase demielinizante. Totuși, se pare că agenții infecțioși formulează mai degrabă răspunsul imun împotriva antigenelor self și pot induce boala doar în anumite circumstanțe, decât să poată fi demonstrată implicarea unui singur microb patogen. Există studii, care au stabilit conexiuni între
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de tip prospectiv, cu care să se analizeze incidența mai multor agenți virali la copii sănătoși, respectiv cu SM. Etiologia infecțioasă a fost presupusă, datorită studiilor epidemiologice, dar și datorită similitudinilor cu bolile infecțioase demielinizante. Totuși, se pare că agenții infecțioși formulează mai degrabă răspunsul imun împotriva antigenelor self și pot induce boala doar în anumite circumstanțe, decât să poată fi demonstrată implicarea unui singur microb patogen. Există studii, care au stabilit conexiuni între infecțiile virale și exarcerbările din SM, iar
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]