8,706 matches
-
gândul, e smerit, suspect de zelos, de acord întotdeauna cu cel mai în vază, întinzând mâna moale celui mai slab, dar totuși întinzându-i-o, căci acela poate să devină puternic, ascultând ce se spune oriunde se strâng mai mulți inși etc. Veți spune: acesta este chiaburul. Să admitem dacă vreți pentru folosul discuției. Toate aceste note caracterologice care pot fi descoperite la analiză într-un erou de roman nu condiționează ele înșile viața fictivă a eroului. Tabloul caracterologic al unui
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
trebuie exprimat printr-un personaj extrem de individualizat. Să luăm un exemplu: Primarul din Revizorul lui Gogol e semnificativ pentru o anumită categorie socială. Totuși el are toate nuanțele psihologice, toate particularitățile de caracter, de înfățișare și de costum ale unor inși anumiți (...). Se vede din aceste câteva observații importanța extraordinară a individualizării, a contopirii ideii generale cu un om sau cu o situație strict individuală, ce uneori poate fi chiar rară, mai greu întâlnită (...).Am respectat noi, scriitorii literari, acest adevăr
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
unde sosesc ideile, să refuzăm și noi descărcarea strigătelor de război”. - Cuvinte și cuvinte. În: Flacăra, nr.40 (144), 7 oct. 1950: „Dintr-o parte și alta auzim cuvinte și cuvinte. Peste Atlantic președintele Truman declară: «Trebuie să convingem pe inși că noi avem curajul să ne folosim de bomba atomică». Alții mai vehemenți vorbesc de război preventiv, de o «apărare». Dincoace se spun cuvinte de pace, se fac fapte pacifiste. (...) În țările de democrație populară muncitorii spun: «Noi luptăm zilnic
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
funcționând în capitala austriacă și în aceea ungară în calitate de cenzori. „Numai cărți de tot feliul să căutăm a face” - scrie Diaconovici Loga - „a mai scoate și din alte limbi, apoi a le da la tipariu să nu întârziem”, căci „tot insul e îndatorat după puterile sale să dea mână de ajutoriu; că așa se zidește altariul neamului și din daniile a mai multora se aduc jertvele luminării...”. Și, grăitor este faptul că el acționează în acest sens. Volumele lui îmbină moștenirea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
fețe” ale acesteia, în raport cu calitățile mediului sau cu intențiile aflate la nivelul sursei de informare. Mediul însuși de transmisie nu este neutru, inocent. El „colorează” și „comentează” într-un anumit fel ceea ce arată. Se naște astfel o realitate nouă, fictivă, insul devenind captivul acesteia, uitând sau negând ceea ce este cu adevărat. Ficționalitatea mediatică (etalată la nivelul producțiilor filmice, prin staruri și „modele” de tot felul) îl deconectează pe individ de la o realitate pe care ar trebui s-o cunoască sau s-
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
pofta egoistă, Înclinația spre lucruri pernicioase” (Iacob 1,15); ⎯ anomia, „fărădelegea”; păcatul presupne transgresarea unor norme divine (1Ioan 3,4); ⎯ adikia, „nedreptatea”; păcătosul refuză să fie drept atât față de om, cât și față de semeni (1Ioan 5,17); ⎯ prosopolempsia, „favoritism, părtinire”; insul aplică măsura omenească În locul celei dumnezeiești (Iacob 2,9). Blasfemia După dicționarul etimologic al lui Chantraine: blasphemein, În greaca clasică, nu are un sens specific religios, ci Înseamnă „a Înjura, a vorbi de rău pe cineva, a calomnia”. Este sinonim
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
să echivaleze minunile lui Dumnezeu cu lucrările lui Beelzebul, ei ating apogeul răului, transgresează limita limitei limitei, peste care, odată trecut, nu te mai poți Întoarce. Dispare posibilitatea convertirii. interpretarea proprie lui Atanasie Axiomele de pornire susțin paradoxul extraordinar al „insului” Isus, om și Dumnezeu: Dumnezeu s-a făcut/a devenit carne (sarx) și a locuit/și-a pus cortul Între noi (Ioan 1,14). „Eu sunt În Tatăl și Tatăl este În Mine” (Ioan 14,11). Dubla natură a lui
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
iadului. De partea cealaltă, Întâlnim o pasiune smintită, necontrolată pentru aceste scrieri, văzute ca un eșantion de literatură ezoterică. În ultimii ani mai cu seamă au apărut tot felul de traduceri neprofesioniste, făcute după versiuni moderne (engleză ori franceză), de către inși fără o pregătire specială, din rațiuni eminamente comerciale. Acum câteva luni Îi scriam directorului unei edituri bucureștene că traducerea sistematică a textelor grecești sau latinești din... engleză rimează cu impostura. Răspunsul m-a șocat prin angelisul său iresponsabil: „Noi”, Îmi
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
subiective. Manifestările vieții sociale amplifică până la halucinație senzația de artificial, de spectacol bizar, dominat de habitudini și convenții stupide, eșuat în absurd. De aici, conștiința dramatică a incongruenței dintre eu și lume, sentimentul absolutei izolări. Proiectat pe fundalul irealității generale, insul își trăiește viața ca pe un coșmar. Substratul generator al introspecției și al textului este suferința ca stare existențială, agonia, al căror traseu naratorul tinde să-l reconstituie (cum o mărturisește și în motto: „I pant, I sink, I tremble
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
înfățișeze ca „mirific incendiu al pădurii căzute în roșu”, ei trebuie să iasă din orizontul diurnului, să dea ochiului sufletesc, închis spre existența din afară, posibilitatea de a se trezi înăuntru. În durata somnului său, fecund, poetul e „mort” ca ins obișnuit. În acest înțeles, creația este „moarte”. Poet e, în consecință, cine știe să „moară”. Poetul devine, prin „moarte”, un simplu „glas / Așezat somptuos / În al cărții sicriu”. Devine, cu alte cuvinte, argheziene: „un nume adunat pe-o carte”. Cei
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
cu persiflajul (Din flașnetă), trecerea, bine susținută, a unor conținuturi abisale în simbol sunt, însă, calități de netăgăduit. Albastrul aproape halucinant, accent cromatic ce domină cele douăzeci și cinci de sonete din placheta Eu și Orientul, ar fi un antidot pentru rănile insului „crescut din otrăvite plante”. Cu Brom, poetul revine în forță asupra răului care îl roade, psalmodiindu-și spaimele în fața golului și nimicniciei (Bleah) ori dând (în Sonetele lui Sigismund Absurdul) mostre excelente ale „umorului de spânzurătoare”: sarcasm, grimase, stridențe, joc
BONCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
susținut de critic), ajunge la ideea că primul „spiritualizează inertul, masivul, scabrosul”, pe când celălalt „reduce spiritualitatea la mecanic, absurd și anestetic”, într-o operă ce e o „superbă teratologie a intelectului” și creație nu a unui „descreierat”, ci a unui ins din „cohorta celor chinuiți care se calcinează în căutarea esențialului”. El gustă Interior de C. Fântâneru, proza lui Gib I. Mihăescu, pentru care găsește formula concisă și exactă („vag, sterilitate, vid sufletesc și dezorientare” la primul, atmosferă „ambiguă, prilejuită de
BOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285847_a_287176]
-
între sărăcie și globalizare, Editura Polirom, Iași. Preda, M. (2003) (coord.), Aspecte privind dezvoltarea, populația și sănătatea reproducerii la nivel național și studii de caz, UNFPA. Șerbănescu, F.; Leo, M.; Marin, M. (2001) (coord.), Sănătatea reproducerii în România, 1999, ARSPMS, INS, CDC, USAID, UNFPA, UNICEF. Usaci, D. (2003), Imunodeficiența psihoafectivă și comportamentală în raport cu HIV/SIDA, Editura Polirom, Iași. Zamfir, C. (1999) (coord.), Politici sociale în România:1990 - 1998, Editura Expert, București. Zamfir, C.; Zamfir E. (1993), Țiganii între ignorare și îngrijorare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
inexactă. În aceeași ordine de idei, sănătatea mentală nu poate fi acceptată ca fiind, pur și simplu, antonimul bolii mentale. Este nevoie de redimensionarea acestor termeni astfel ca ei, și în plan clinic, să corespundă setului de necesități umane ale insului aflat în dificultate, ca urmare a suferinței sale de ordin psihic. Aceste concepte nu pot fi doar simple instrumente clinice reactive, ele trebuie să aibă și o puternică funcție preventivă. La nivelul practicii clinice dominantă rămâne, încă, viziunea scolastică, ce
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sociale. Această egidă, într-un fel neutră (dar nu indiferentă) a asistenței sociale, are înțelepciunea să asambleze și să coordoneze toate instrumentele care pot contribui eficient la îndepărtarea (ștergerea) deriziunii consecințelor tulburării mentale, a sciziunii, în cazurile grave, schizofrenice a insului uman în celălalt, repunându-l (recuperându-l) într-un climat de normalitate pentru sine, cât și pentru cei apropiați (familia, comunitatea). Cred că gestiunea asupra resurselor înfăptuirii în realitate a sintagmei rogersiene de „revoluție liniștită” se află la îndemâna asistentului social
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de critică drept „cel mai miezos text” al autorului (Laurențiu Ulici), abordează din nou teme existențiale, conflictul centrându-se în jurul unui personaj a cărui viață se transformă într-un calvar îndată ce directorul școlii, unde lucra ca profesor de matematică, un ins despotic care strânsese timp de douăzeci de ani documente calomnioase referitoare la subalternii săi, îi încredințează, simțindu-și sfârșitul aproape, consecință a unei boli incurabile, întreaga lui arhivă compromițătoare. Peste toate înălțimile (1987) este un roman ce prezintă în două
BALANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285577_a_286906]
-
1 5,7 5,0 4,9 PIB real (1989-100) 100 94,4 82,2 75,0 76,1 79,1 84,8 88,1 82,8 78,8 77,9 79,6 84,1 88,3 92,6 Sursa: INS. Efectele căderii economice asupra standardului de viață al populației. Aceste efecte s-au manifestat prin: - degradarea constantă și semnificativă a veniturilor salariale reale: salariul mediu net a ajuns în 1999 la cel mai scăzut nivel al său (58,0%) din
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
8 Salariul minim ca % din câștigul salarial mediu net - 62,1 82,2 66,0 65,5 40,1 37,4 27,7 41,8 32,8 32,0 46,7 46,4 46,2 51,4 * Date operative. Sursa: INS. - scăderea dramatică a numărului salariaților de la 8,156 milioane în 1990 la 4567,8 milioane, în 2002 (tabelul 3); scăderea numărului de salariați a dus la dislocarea economică a unor întregi grupuri sociale, dezagregând masiv și bulversând strategiile de viață
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
100,0 102,0 94,7 86,1 83,4 80,5 77,0 74,3 70,0 67,1 59,5 57,8 57,8 57,0 54,8 Surse: pentru 1993-2001: Anuarul statistic al României, 2002; pentru 2002: INS, România în cifre 2002; pentru 2003: INS, BSL, 12/2003. - scăderea masivă a ratei de ocupare salarială nu a fost compensată decât parțial de creșterea neocupării în formele nesalariale. Tabelul 4 indică faptul că în intervalul 1989-1999 rata ocupării a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
1 83,4 80,5 77,0 74,3 70,0 67,1 59,5 57,8 57,8 57,0 54,8 Surse: pentru 1993-2001: Anuarul statistic al României, 2002; pentru 2002: INS, România în cifre 2002; pentru 2003: INS, BSL, 12/2003. - scăderea masivă a ratei de ocupare salarială nu a fost compensată decât parțial de creșterea neocupării în formele nesalariale. Tabelul 4 indică faptul că în intervalul 1989-1999 rata ocupării a scăzut constant de la 473 persoane/1 000
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
9 91,5 86,7 85,7 82,4 80,5 76,9 78,8 78,2 76,1 Persoane ocupate/1000 locuitori 473 467 465 459 442 440 419 415 400 392 375 385 382 382 Surse: pentru 1989: INS, Anuarul statistic 1993; pentru 1990-2001: INS, Anuarul statistic 2002; pentru 2002: INS, Balanța forței de muncă. Un obiectiv dificil al noii guvernări a fost, în paralel cu continuarea disponibilizărilor din industriile ineficiente, acela de a produce o creștere a numărului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
7 82,4 80,5 76,9 78,8 78,2 76,1 Persoane ocupate/1000 locuitori 473 467 465 459 442 440 419 415 400 392 375 385 382 382 Surse: pentru 1989: INS, Anuarul statistic 1993; pentru 1990-2001: INS, Anuarul statistic 2002; pentru 2002: INS, Balanța forței de muncă. Un obiectiv dificil al noii guvernări a fost, în paralel cu continuarea disponibilizărilor din industriile ineficiente, acela de a produce o creștere a numărului total al salariaților. Paralizarea reacției de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
9 78,8 78,2 76,1 Persoane ocupate/1000 locuitori 473 467 465 459 442 440 419 415 400 392 375 385 382 382 Surse: pentru 1989: INS, Anuarul statistic 1993; pentru 1990-2001: INS, Anuarul statistic 2002; pentru 2002: INS, Balanța forței de muncă. Un obiectiv dificil al noii guvernări a fost, în paralel cu continuarea disponibilizărilor din industriile ineficiente, acela de a produce o creștere a numărului total al salariaților. Paralizarea reacției de suport social compensatoriu într-o perioadă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Tendințe sociale”, iar pentru anii, 1997-2002 sursa de date este „ Raport privind activitatea de asistență socială” (MMSSF). ** Pentru alocația suplimentară pentru familiile cu doi sau mai mulți copii. Sursa de date este „ Raport privind activitatea de asistență socială” (MMSSF). Sursa: INS Tabelul 9. Dinamica pensiilor reale 1989-2003 (1989 = 100) 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Pensia medie de asigurări sociale de stat 100 106,1 87,0 70,7 61,1 58
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
59,3 54,8 58,2 59,6 - Pensia medie pentru agricultori 100 181,7 78,1 40,8 48,5 64,9 65,3 74,3 77,0 72,5 70,0 62,6 67,0 69,2 - Sursa: INS Raportat la salariul mediu, eroziunea sistemului de pensii a fost cea mai scăzută, urmată de cea a ajutorului de șomaj. Suportul pentru șomerii de lung termen (alocația de sprijin) s-a erodat mai rapid. Ajutorul social bazat pe testarea mijloacelor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]