8,637 matches
-
leading strand. Dacă acolo nucleotidele erau așezate în mod continuu, pe „catena întârziată“ (lagging strand) polimeraza adaugă discontinuu, unul după altul, fragmente scurte de nucleotide, cunoscute sub numele de fragmente Okazaki.1 Aceste „cărămizi“ distincte de nucleotide nu pot fi inserate decât după ce primaza construiește un primer pentru fiecare dintre ele. Reproducem în fig. 3-15 ansamblul schematizat al celui de al treilea pas al replicării ADN. Reiji Okazaki (1930-1975) a fost un biolog japonez specializat în biologie și medicină moleculară la
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
este translată în molecule de proteină de înveliș. Genomul este flancat la fiecare dintre capete de secvențe repetitive (R) care: a) contribuie (capacitează) ca în timpul invaziei virusului în celula victimă, acea copie a ARN viral transcris în ADN să se insereze în genomul gazdei; b) determină ca nucleul celulei victimă (gazdă) să transcrie rapid copiile în ADN ale genomului 5. Contribuția oncovirusologiei la descifrarea mecanismelor moleculare ale carcinogenezei în general retroviral. Cu alte cuvinte, să le înmulțească într-un timp cât
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
sinteza ADN polimerazei ARN dependente (reverstranscriptazei). Este evident că în lipsa acestei enzime, transcrierea mesajului ereditar viral pe răbojul ADN-ului celulei victimă nu mai poate avea loc. Virusul helper nu face altceva decât „ajută“ realizarea transcrierii inverse, datorită faptului că inseră în genomul RSV defectiv enzima pol, lipsă inițial la apel. B. Aparatul genic al sușelor retrovirale capabile să inducă cancerizarea (vizibilă prin schimbarea fenotipului celulei atacate) conține, în mod obligatoriu, gena v-Src. Redăm, după însuși G. Steven Martin,15 descoperitorul
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ce urmează, vom detalia unele aspecte ale evenimentelor enumerate.21 A. Integrarea în genomul celulei a unui virus oncogen este un eveniment relativ recent întâlnit la păsări (Gallus domesticus). Se discern aici două cazuri: a) integrarea unui virus rapid care inserează în genomul celular o oncogenă „gata înarmată“. Este cazul virusului „istoric“ Rous, care introduce în celula victimă oncogena v.Src. Urmarea este dezvoltarea în timp foarte scurt a neoplaziei (sarcom acut, policlonal). Locul inserției (situs-ul) nu are importanță. Un asemenea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
nu a fost descris decât în cazul unei culturi celulare (obținută, deci, in vitro - pornită dintr-un carcinom hepatic). O atare integrare virală a primit numele de integrare-chimerică. d) integrarea unui virus uman înzestrat cu secvențe transactivatoare, care se poate insera oriunde în genomul celular. Operațiunea poartă numele de integrare cu transactivare. Se întâlnește în infecțiile cu HTLV I și HTLV II, care determină 21 Preluate de noi, în principal după J. Cl. Kaplan și M. Delpech. Contribuția oncovirusologiei la descifrarea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
neprotestante, dar el nu a putut fi inițiat în comunitățile catoli-ce, unde cunoașterea Bibliei este nulă și astfel de aluzii nu pot fi înțelese. Aici, ca și la popoarele ortodoxe, acestea au devenit inteligibile mai tîrziu, îndeosebi cînd au fost inserate în operele literare scrise în zonele protestante, răspîndindu-se astfel prin contact cultural. Sub acest aspect, protestantismul a produs un fenomen asemănător aceluia din comunitatea antică grecească, în care erau constante aluziile la mitologie (precum se atestă în opera lui Homer
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
334 a), precum și unele aprecieri despre frumusețea și corupția Siracuzei (326 c-d). Dumitru Solomon folosește în opera sa și unele date din lucrarea lui Diogenes Laertios Despre viețile și doctrinele filosofilor. El menționează, astfel, suspiciunea că Platon ar fi inserat în dialogurile sale lucruri pe care Socrate nu le-ar fi spus nicicând (XXIV 35) ; notează că filosoful n-a fost văzut vreodată râzând în hohote (XXI 26) ; sau înregistrează schimbul de replici dintre Dionis cel Bătrân, iritat de flecăreala
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
dispoziția personajelor care rememorează sau anunță evenimentele. Cetățenii strânși în piața publică se plâng de abuzurile tiranului, își comunică în șoaptă zvonurile aflate despre ultimele edicte și inițiative regale menite să îngrădească libertatea supușilor. În dialogul celor de pe scenă sunt inserate firesc date din cronica liviană, de la desființarea Adunării poporului și închiderea senatului (I 49) la aducerea prorocilor etrusci (I 56) ca să bage spaima în oameni cu prevestirile lor (I, p. 25). Prezența unui orfan neștiutor, cu caș la gură (I
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
schimb rapid și antrenant de replici scurte și sacadate aparține dramaturgului modern. În mai multe rânduri, Horia Lovinescu utilizează nu doar datele, dar și formularea istoricului latin, în traducerea lui Paul H. Popescu . Uneori, preluarea se limitează la câteva cuvinte, inserate în treacăt, alteori, este vorba de citate mai ample, semnificative. Amintind de căsătoria celor două fete ale lui Sevius Tullius cu frații Aruns și Lucius Tarquinus, deosebiți la fire, dramaturgul observă că așa cum se întâmplă de obicei, cine se aseamănă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
amenințată în niciun fel alcătuirea identitară, sugerează un simptom al unei lipse de încredere în propria identitate. Inserarea în Constituție a mențiunii că statul este unul național ar fi o înarmare preventivă în contextul în care nu există amenințări. Odată inserat în Constituție, însă, pot fi interpretate ca amenințări, și prin urmare respinse, diverse propuneri de reformare, atât din interiorul statului, cât și din exterior. Diverse reforme necesare unei mai profunde integrări europene pot căpăta, în lumina acestui concept, dimensiuni ireconciliabile
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
purtătoare de valențe creștine, în care abundența rodului viei duce cu gândul la o viață spirituală bogată și o trăire religioasă plenară, având loc în interiorul schitului, ca o structură imagotipică repetabilă oriunde, pe teritoriul românesc. Un al treilea interval descriptiv inserat în text este dedicat schitului Cârnu, ctitorit de voievodul Țării Românești Mircea al II-lea Ciobanul (1543-1554, 1558-1559) și restaurat de Matei Basarab (1632-1654). Drumul însuși de la Trăisteni la Cârnu, anunță, prin pitorescul său, apropierea de un spațiu al armoniei
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
principalii reprezentării ai artei "cinetice": Nicolas Schoffer (născut și el în Ungaria și stabilit la Paris în 1937), Jean Pierre Yvaral, venezueleanul Soto, germanul Günther Vecker. Toți sînt mai preocupați să ofere populației posthitleriste să trăiască în mijlocul unei arte autentice, inserată în spațiul urban și strîns legată de structura arhitecturală, decît să "vulgarizeze" o artă avangardistă închisă în muzee. Reinstalarea operei de artă în centrul universului cotidian al omului secolului XX a devenit de cincisprezece ani încoace și preocuparea promotorilor "artei
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
și imaginile media vin cu simbolurile, miturile și resursele care ajută la formarea unei culturi comune majorității indivizilor din multe părți ale lumii de azi. Cultura media vine cu materialele din care se creează identități, prin intermediul cărora indivizii înșiși se inserează în societățile tehno-capitaliste și care produc o nouă formă de cultură globală. Cultura media constă în sisteme radio și de reproducere a sunetului (albume, casete, CD-uri, precum și instrumentele lor de diseminare, radiourile, casetofoanele etc.); în film și modalitățile sale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Madona nu avea de unde să știe la acea dată că incidența crescută a cazurilor de SIDA va transforma sexualitatea într-un domeniu care comportă un risc din ce în ce mai mare. Mai tîrziu, ea va deveni o activistă în acest domeniu și va insera mesaje referitoare la "sexul protejat" în concertele și albumele sale. Începînd cam cu 1990, ea va dramatiza și aspectele periculoase ale sexualității. 5 Ann Kaplan (1987) interpretează piesa "Material Girl" și fenomenul Madona în general ca simptomatic pentru postmodernism datorită
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și băncile ei de date. Mama personajului feminin, 3Jane, Marie France, avea o altă viziune asupra structurilor viitoarelor corporații, diferită de cea a bătrînului și demodatului său tată (a cărui moarte ea o regizează); această viziune a sa se află inserată în programele lui IA Neuromancer. Marie France își imagina familia "într-o relație simbiotică cu toți IA, în care deciziile erau luate de ei în numele nostru. Familia Tessier-Ashpool ar deveni nemuritoare; fiecare membru ar fi o mică parte a unei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
înfățișate în documentul constituțional; altele care sunt stipulate într-un document pot să nu fie aplicate. Pe de altă parte, documentul poate specifica și reguli care nu prea au a face cu organizarea de ansamblu a statului și care sunt inserate doar pentru că majoritatea documentelor constituționale sunt relativ dificil de modificat. Tipuri de principii constituționale Principiile constituționale variază considerabil. Așa cum s-a arătat mai devreme, "constituționalismul" se referă la o formă de guvernare bazată pe restricții. La sfârșitul secolului al XVIII
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
pe cale de a deveni legitime, deși încă se ignoră posibilul declin ulterior al acestei legitimități. Avem suficiente informații privind sistemele de partide și caracteristicile acestora, dar și în privința efectului acestora asupra vieții guvernamentale (Downs, 1957). Modul în care partidele sunt inserate în sistemele politice este acum recunoscut: trebuie să înțelegem mai bine însă de ce această inserție pare să se diminueze, în multe țări. Birocrația și forțele armate Au fost de asemenea întreprinse studii importante privind birocrația și forțele armate. Condițiile care
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
este de a ajunge la o pace durabilă cât mai curând și Alteța-Sa crede că prezența reprezentanților români este de natură a provoca discuții violente. Fără a vota în contra admiterii lor, principele Gorceakoff insistă ca opiniunea sa să se insereze în protocol. Președintele, stăruind ca plenipotențiarii ruși să exprime într-un mod precis votul lor, comitele Șuvaloff zice că pentru guvernul său observațiunile adresate de către delegații români ar spori dificultățile discuțiunii, deoarece, în adevăr, Rusia nu va suferi să i
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
indicată de 1-iul aliniat al Articolului V din Tratatul de [la] San Stefano, observă că articolele tratatului nefiind acceptate ca obligatorii de România care, prin urmare, nu poate reclama beneficiile stipulate de ele, ar trebui să se suprime clauzele eventual inserate în favoarea ei. Aceea a îndemnității este din acest număr precum și aceea a drepturilor românilor în Imperiul Otoman. Excelența-Sa cere dară ca Articolul V să fie redus la prima fază, adică la recunoașterea independinței Principatului. Lord Salisbury aprobă această propunere
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
protocolul nr. 12 Ședința din 4 iulie (22 iunie) 1878 [...] Congresul trece la cestiunea Dunării și la examenul textului restrâns în care d-nii plenipotențiari austro-ungari, conform deciziunii luată în ședința trecută, au fost siliți să îngrădească principiile precedentei lor propuneri inserată în protocolul no. 11. Comitele Șuvaloff anunță că, din parte-le, plenipotențiarii ruși au preparat asupra aces tei cestiuni propunerea următoare, căreia Excelența Sa-i dă citire: „1. Pentru a învesti cu o nouă garanție libera navigațiune a Dunării, recunoscută ca
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fi fost neoprotestanți. Redăm În continuare câteva aprecieri ale preotului misionar Dimitrie Popescu care reflectă condițiile de desfășurare a activităților bisericești și misiunea dificilă a preoților slujitori În Frenciugi. Aceste realități erau foarte bine cunoscute preotului Constantin Fligler, care le insera În rapoartele de activitate, cum ar fi cel pentru perioada aprilie-mai 1977, prin care informează despre adunările neoprotestanților la care participă și cei din Poiana, Șcheea, Draxeni și Roșcoaia, sau despre legăturile acestora cu cei din parohia preotului Verdiș din
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de subliminal, ca un complex de condiționări și acțiuni mai profunde și mai tainice, astea toate întrunindu-se, întrepătrunzându-se ca o justificare existențială, ideatică și deopotrivă estetică. A.B. Referindu-se la eseurile dvs., unii exegeți au remarcat erudiția inserată în text și subtext. Îndrăznesc să cred că am o predispoziție creativ-euristică, de aflare a noutăților ideatice (nu de puține ori... antice). Astăzi e de neimaginat un scriitor adevărat care să nu "devoreze" cu aviditate tomurile de filozofie, aș vrea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
vorbim despre realizări, cum a fost anul 2013? Douăsprezece luni cu vectori în dublă orientare, să zic așa. Ba nu, chiar în triplă orientare. Pentru că este vorba de cărțile mele la prima ediție, apoi de volumele-retro, adică antologii care au inserat texte din edițiile publicate pe parcursul a câtorva decenii și, în fine, cărțile traduse. Primul vector indică spre "Lista basarabeană. Copil la ruși" și "Dincolo de suprafață" (aceasta, o carte de eseuri și corespondență), antologiile (la prima ediție) "Interviuri din secolele XX-XXI
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cele vreo douăsprezece caiete voluminoase aș dori, la un moment dat, să le depun la Muzeele Literaturii Române, cel din Chișinău și cel din București. De câțiva ani, public în presă secvențe din jurnal, pe care, precum ai remarcat, le inserez apoi pe blog sau facebook. În (foarte) mare, am respectat protocolul textului în adevărul mesajului și doar în anumite (puține) locuri am intervenit ușor, pentru coerență și cursivitate stilistică, dar refuzând tentația abaterilor "profitabile" din albia originalului din timpul în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
aplicație literară propriu-zisă versuri disparate, scurte dialoguri pentru eventualele proze, notații de apreciere a scrisului altor colegi, trăsături de portret ale unora dintre aceștia. A.B.Paralel cu jurnalul "intim", scrieți și jurnale de călătorii. Multe dintre acestea le-am inserat în volumul "Drumuri cu și fără hieroglife", ce are și un subtitlu: "Jurnale (Yes-eu) de călătorie, 1989-2011", apărut la "Fundația Culturală Poezia" din Iași. Între timp, mi s-a întâmplat să scriu și altele, unele dintre care le-am publicat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]