4,097 matches
-
reveni. Inovația blagiană nu are egal în istoria filosofiei. Ecstazia intelectului este o idee profund originală. Filosofia a dezvoltat de-a lungul timpului ideea ecstaziei, dar la nivelul sufletului, iar nu al intelectului. De asemenea, a cunoscut forme aparte ale intelectului ori distincții în cadrul facultăților spiritului, dar nici una nu acoperă ideea lui Blaga. Una dintre acestea este cea făcută de Aristotel între formele de intelect 87. Filosofia modernă, prin Immanuel Kant, aduce distincția intelect rațiune. Spre deosebire de intelect, care este o facultate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ecstaziei, dar la nivelul sufletului, iar nu al intelectului. De asemenea, a cunoscut forme aparte ale intelectului ori distincții în cadrul facultăților spiritului, dar nici una nu acoperă ideea lui Blaga. Una dintre acestea este cea făcută de Aristotel între formele de intelect 87. Filosofia modernă, prin Immanuel Kant, aduce distincția intelect rațiune. Spre deosebire de intelect, care este o facultate a conceptelor, rațiunea este o facultate a ideilor, având virtuți metafizice 88. În această calitate, la fel ca și intelectul ecstatic blagian, rațiunea kantiană
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
De asemenea, a cunoscut forme aparte ale intelectului ori distincții în cadrul facultăților spiritului, dar nici una nu acoperă ideea lui Blaga. Una dintre acestea este cea făcută de Aristotel între formele de intelect 87. Filosofia modernă, prin Immanuel Kant, aduce distincția intelect rațiune. Spre deosebire de intelect, care este o facultate a conceptelor, rațiunea este o facultate a ideilor, având virtuți metafizice 88. În această calitate, la fel ca și intelectul ecstatic blagian, rațiunea kantiană intră în spațiul antinomiilor, acesta fiind un destin inevitabil
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cunoscut forme aparte ale intelectului ori distincții în cadrul facultăților spiritului, dar nici una nu acoperă ideea lui Blaga. Una dintre acestea este cea făcută de Aristotel între formele de intelect 87. Filosofia modernă, prin Immanuel Kant, aduce distincția intelect rațiune. Spre deosebire de intelect, care este o facultate a conceptelor, rațiunea este o facultate a ideilor, având virtuți metafizice 88. În această calitate, la fel ca și intelectul ecstatic blagian, rațiunea kantiană intră în spațiul antinomiilor, acesta fiind un destin inevitabil, după cum demonstrează filosoful
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Aristotel între formele de intelect 87. Filosofia modernă, prin Immanuel Kant, aduce distincția intelect rațiune. Spre deosebire de intelect, care este o facultate a conceptelor, rațiunea este o facultate a ideilor, având virtuți metafizice 88. În această calitate, la fel ca și intelectul ecstatic blagian, rațiunea kantiană intră în spațiul antinomiilor, acesta fiind un destin inevitabil, după cum demonstrează filosoful german. Diferența este, însă, foarte mare între cele două facultăți. Dacă rațiunea kantiană cade în antinomii, fapt inadmisibil și care îi zădărnicește scopul, intelectul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
intelectul ecstatic blagian, rațiunea kantiană intră în spațiul antinomiilor, acesta fiind un destin inevitabil, după cum demonstrează filosoful german. Diferența este, însă, foarte mare între cele două facultăți. Dacă rațiunea kantiană cade în antinomii, fapt inadmisibil și care îi zădărnicește scopul, intelectul ecstatic blagian face saltul în antinomii, tocmai prin aceasta atingându-și scopul. Asupra acestei comparații voi reveni într-un capitol special. Revenind la istoria filosofiei, doar rațiunea speculativă hegeliană reușește să ia în stăpânire antinomiile, însă cu o diferență mare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Asupra acestei comparații voi reveni într-un capitol special. Revenind la istoria filosofiei, doar rațiunea speculativă hegeliană reușește să ia în stăpânire antinomiile, însă cu o diferență mare față de gândirea dogmatică, după cum vom vedea. În sfârșit, este exclusă asimilarea ecstaziei intelectului cu intuiția intelectuală, singura formă de cunoaștere prin care filosofii au admis că este posibilă surprinderea transcendentului. Solicitat de ideația dogmatică, Lucian Blaga introduce o altă inovație epistemologică absolut originală: ideea de direcție în cunoaștere. Are nevoie de aceasta pentru
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
oprește în fața misterului, nepătrunzând în taina obiectului, mulțumindu-se să-l declare mister; în sfârșit, minus-cunoașterea, care cultivă misterul, îl articulează, potențându-l, sporindu-l, dându-i maximum de adâncime și relief 90. Dacă primele două se desfășoară pe linia intelectului enstatic, minus-cunoașterea "se obține în cadrele intelectului ecstatic, adică atunci când intelelectul își iese din sine, devine antilogic, practică într-un fel contradicția și uzează de antinomii"91. Ideația dogmatică reprezintă acest ultim tip de cunoaștere. De fapt, acest tip de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mulțumindu-se să-l declare mister; în sfârșit, minus-cunoașterea, care cultivă misterul, îl articulează, potențându-l, sporindu-l, dându-i maximum de adâncime și relief 90. Dacă primele două se desfășoară pe linia intelectului enstatic, minus-cunoașterea "se obține în cadrele intelectului ecstatic, adică atunci când intelelectul își iese din sine, devine antilogic, practică într-un fel contradicția și uzează de antinomii"91. Ideația dogmatică reprezintă acest ultim tip de cunoaștere. De fapt, acest tip de cunoaștere apare odată cu dogmele. Dogmele sau antinomiile
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cu certitudine că ea avansează în direcția minus, intrând într-o altă dimensiune. Afirmând antinomia, judecățile de minus-cunoaștere postulează o sinteză dincolo de înțelegere și concretizare, prin care are loc transfigurarea antinomiei. Prin aceasta, minus-cunoașterea presupune suspendarea sau transcenderea logicii obișnuite. Intelectul enstatic sare din sine, devenind ecstatic, numai pentru a formula anume rezultate și numai împins la acest salt de propriile legi logice și de natura criptică a materialului pozitiv asupra căruia se aplică. Intelectul ecstatic nu poate fi o stare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
presupune suspendarea sau transcenderea logicii obișnuite. Intelectul enstatic sare din sine, devenind ecstatic, numai pentru a formula anume rezultate și numai împins la acest salt de propriile legi logice și de natura criptică a materialului pozitiv asupra căruia se aplică. Intelectul ecstatic nu poate fi o stare permanentă a intelectului, ci numai o stare în care intelectul poate fi adus din cînd în cînd, și din care intelectul un rezultat odată stabilit revine la starea sa normală, enstatică"98. 1.1
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
din sine, devenind ecstatic, numai pentru a formula anume rezultate și numai împins la acest salt de propriile legi logice și de natura criptică a materialului pozitiv asupra căruia se aplică. Intelectul ecstatic nu poate fi o stare permanentă a intelectului, ci numai o stare în care intelectul poate fi adus din cînd în cînd, și din care intelectul un rezultat odată stabilit revine la starea sa normală, enstatică"98. 1.1.4. Minus-cunoașterea și problema raționalității Cu ideea minus-cunoașterii, Lucian
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
formula anume rezultate și numai împins la acest salt de propriile legi logice și de natura criptică a materialului pozitiv asupra căruia se aplică. Intelectul ecstatic nu poate fi o stare permanentă a intelectului, ci numai o stare în care intelectul poate fi adus din cînd în cînd, și din care intelectul un rezultat odată stabilit revine la starea sa normală, enstatică"98. 1.1.4. Minus-cunoașterea și problema raționalității Cu ideea minus-cunoașterii, Lucian Blaga a creat serioase dificultăți de receptare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
legi logice și de natura criptică a materialului pozitiv asupra căruia se aplică. Intelectul ecstatic nu poate fi o stare permanentă a intelectului, ci numai o stare în care intelectul poate fi adus din cînd în cînd, și din care intelectul un rezultat odată stabilit revine la starea sa normală, enstatică"98. 1.1.4. Minus-cunoașterea și problema raționalității Cu ideea minus-cunoașterii, Lucian Blaga a creat serioase dificultăți de receptare și critici acerbe. S-a spus că, atâta vreme cât formulele minus-cunoașterii evoluează
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ia ca obiect de studiu acea rămășiță, misterul, și să-l descrie fenomenologic. Despre misticismul lui Blaga voi discuta într-una din secțiunile capitolului următor. În privința acuzei de iraționalism, voi încerca să judec lucrurile acum. Este adevărat că obiectul ecstaziei intelectului este de natură irațională, iar Blaga recunoaște acest lucru 105, aceasta fiind și miza teoriei sale a cunoașterii. Însă nu vrea să accepte că manifestarea ecstatică a intelectului este total în afara rațiunii, chiar dacă este în afara logicului. Deși produce o "formulă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
iraționalism, voi încerca să judec lucrurile acum. Este adevărat că obiectul ecstaziei intelectului este de natură irațională, iar Blaga recunoaște acest lucru 105, aceasta fiind și miza teoriei sale a cunoașterii. Însă nu vrea să accepte că manifestarea ecstatică a intelectului este total în afara rațiunii, chiar dacă este în afara logicului. Deși produce o "formulă a iraționalului", calea intectului ecstatic nu este irațională decât într-un sens restrâns al raționalității. Prin ideea intelectului ecstatic, Blaga face o încercare "de lărgire a cadrelor facultății
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cunoașterii. Însă nu vrea să accepte că manifestarea ecstatică a intelectului este total în afara rațiunii, chiar dacă este în afara logicului. Deși produce o "formulă a iraționalului", calea intectului ecstatic nu este irațională decât într-un sens restrâns al raționalității. Prin ideea intelectului ecstatic, Blaga face o încercare "de lărgire a cadrelor facultății noastre de înțelegere", așa cum s-a încercat de mai multe ori în istoria filosofiei 106, vrând ca "inteligența să primească în formule însuși iraționalul"107. Dar aceasta nu înseamnă o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
s-a încercat de mai multe ori în istoria filosofiei 106, vrând ca "inteligența să primească în formule însuși iraționalul"107. Dar aceasta nu înseamnă o desființare a raționalității, un antiraționalism. El vrea să cuprindă iraționalul fără să renunțe la intelect, la rațiune, în felul în care proceda în epocă Henri Bergson 108. Deși face recurs la un element (antinomia, paradoxul) ce iese înafara canoanelor logicii clasice, acest lucru nu înseamnă abandonarea raționalității decât într-un sens restrâns al acesteia. În
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
înlocuit cu atitudinea profund tragică a raționalismului ecstatic"121. Raționalismul ecstatic sau "intelectualismul ecstatic", cum îl numise Blaga în Eonul dogmatic, nu presupune instalarea definitivă în irațional, fără eforturi de raționalizare, "ci, dimpotrivă, încercarea de a ieși din el cu ajutorul intelectului ecstatic. Astfel că, alături de raționalizările enstatice (...), să existe și posibilitatea minus-cunoașterii, adică a formulării antilogice (antinomice) a cripticului, fără a-l descifra (raționalizare ecstatică)"122. Înțelegând acest lucru, Constantin Noica interpreta filosofia lui Blaga drept "expresia rațiunii însăși, cu o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
creștine sau unii gnostici, calea dogmatică, ce are ca supoziție ideea că transcendentul e neraționalizabil, dar formulabil. Lucian Blaga consideră calea hegeliană și cea a lui Plotin sau Schelling drept variante hibride, născute dintr-o tendință confuză de a împăca intelectul cu concretul intuitiv, astfel că le exclude din acest tablou 127.În cadrul situațiilor rămase, filosoful român respinge mai întâi poziția raționalistă. El constată că teza raționalizării transcendentului a produs sisteme metafizice pline de dificultăți logice, pe care autorii lor (un
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
transcendentului a produs sisteme metafizice pline de dificultăți logice, pe care autorii lor (un Spinoza sau un Leibniz) nu au știut să le învingă, în schimb s-au priceput să le ocolească. Nici un sistem de metafizică întemeiat pe metode ale intelectului enstatic n-a fost în stare să raționalizeze neted și complet experiența și transcendentul, spune Blaga; după toate au rămas resturi neraționalizabile"128. De aceea, spune el, "metafizica raționalistă a lăsat în urma ei mai multe îndoieli decât certitudini"129, critica
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de la caz la caz. Dogmatismul se mișcă într-o zonă de diferențe și apără misterele de revărsare în marea fără culoare a unicului acategorial". Pledoaria lui Blaga pentru metoda dogmatică are și un alt argument: spre deosebire de toate celelalte metode, ale intelectului enstatic, metoda dogmatică nu exclude pe nici una dintre ele. Ea doar se aplică "acolo unde nici una din metodele enstatice nu istovește transcendentul și unde transcendentul devine opac pentru ele"134. Altfel spus, ea este pașnică, conviețuind cu celelalte într-un
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este o pledoarie și o profeție a lui Blaga pentru folosirea viitoare a metodei dogmatice și minus-cunoașterii. Metoda dogmatică e soluția lui Lucian Blaga pentru dezvoltarea viitoare a metafizicii. Voi prezenta în continuare argumentul său135. Orice sistem metafizic bazat pe intelectul enstatic atinge inevitabil contradicția. Contradicția, antinomia este, cum a dovedit Immanuel Kant, țărmul la care eșuează orice metafizică raționalistă, limita oricărui sistem raționalist încrezător în puterea rațiunii de a organiza transcendentul. Pentru a da șanse metafizicii de a depăși acest
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
concret, ci de ceva logic, dar irealizabil în concret, mai exact de ceva ce începe în concret dar se realizează doar logic. 2. Construcțiile procesului logic infinit sunt concepte de genul: "spațiu infinit", "timp infinit", "număr infinit". În aceste cazuri, intelectul se crede îndreptățit să repete un act de punere a unei unități cantitative în același fel, fără nici o limită. Ideea de infinit e conceptibilă logic, dar aici e aplicată unui ce concret. Astfel, intelectul întâlnește o dificultate, anume imposibilitatea de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
infinit", "număr infinit". În aceste cazuri, intelectul se crede îndreptățit să repete un act de punere a unei unități cantitative în același fel, fără nici o limită. Ideea de infinit e conceptibilă logic, dar aici e aplicată unui ce concret. Astfel, intelectul întâlnește o dificultate, anume imposibilitatea de a traduce pe un plan concret ceva ce este expresia unui proces de natură pur logică. Construcția logică depășește posibilitățile de realizare în concret. Însă, nu depășește funcțiile intelectului în sensul alunecării în afara logicului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]