4,210 matches
-
cu sensibilitate nu ar fi nici o conexiune necesară. Valoarea intrinsecă ar fi o entitate ciudată, diferită de orice altceva din univers. Răspunsul la această obiecție ar fi acela că valorile intrinseci sunt motive ale acțiunilor noastre, eventual motive cu caracter interpersonal, care delimitează ceea ce este rezonabil în acțiunile noastre, fiind asemănătoare motivelor care stau la baza opiniilor noastre și pe care le considerăm temeiuri ale acestora. A le concepe în mod independent nu este o eroare, întrucât dacă orice motiv sau
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
mai spus, una dintre aceste strategii terapeutice/ euristice este povestirea. Deosebit de numeroase sunt tipurile de povestire necesare stabilirii situației inițiale de comunicare terapeut-pacient. Erickson (Erickson, 1989) obișnuia să înceapă procesul de terapie utilizând povestiri (metafore, prescripții secondate de ritualuri, acțiunea interpersonală) cu conținuturi diferite: semnificațiile puterii de a învăța ale ființei umane (scopul: stabilirea unui cadru de cooperare, comuniune spirituală); absurdul raționalității conștiente a omului (scopul: dezorganizarea/ destabilizarea minții conștiente); utilizarea metaforelor-paradox, care nu au nici o legătură cu problema psihologică a
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
la Caiafa, de la Alfa la Omega, călcâiul lui Ahile, cutia Pandorei, pânza Penelopei, Patul lui Procust etc. În limbajele specializate, pe lângă cultureme de tipul celor amintite, metaforele "călătoare" însumează numeroase alte domenii-sursă. Expresiile idiomatice pot avea funcție expresivă în comunicarea interpersonală și/ sau în limbajul media, în discursul beletristic etc. Metaforele terminologice din "sfera dură" a științei depășesc aceste funcții purtătoare ale unei dimensiuni subiective, prin însăși statutul cognitiv și logic funcțional al constructelor: dau "nume" unor concepte, prin analogie. Considerăm
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
18 "[...] nous parlons de coordination logique entre les deux concepts spécifiques" (M.T. Cabré, 1998: 175). 19 ,,Ce phénomèn, qui inclut restriction comme extension, est connu en linguistique sous le nom de métaphore" (M.T. Cabré 1998: 177). ------------------------------------------------------------------------- LINGVISTICĂ ȘI TERMINOLOGIE Relațiile interpersonale 2 1 237 1 Cuvânt-înainte Comunicare și funcțiile limbii Terminologia Hermeneutica metaforei în limbajele specializate Dinamica metaforei specializate de sursă greco-latină Tipare preconceptuale în metafora medicală Paradigme lingvistice și evoluții conceptual-semantice în limbajul panlatin Studii interdisciplinare de terminologie. Transferul metaforic
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
modele comportamentale și practici cotidiene, asigurând socializarea și integrarea socială a individului. Oamenii și grupurile umane se diferențiază după mediul cultural frecventat și practicile comportamentale În care s-au dezvoltat. Limba, riturile și culturile, tradițiile, vestimentația, habitatul, tipurile de relații interpersonale formează Împreună un cadru sociocultural specific, prelucrat și incorporat de membrii unei comunități. Achiziționăm capital cultural, scrie sociologul Pierre Bourdieu, de la familie, școală, din mediul social, ideologic și cultural frecventat. Plasat Într-o „baie culturală”, Înconjurat de stimuli specifici, individul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sunt pline de scandaluri, violențe, relatări despre amorurile și trădările unor personaje de mucava, adesea aproape analfabete, dar nu susțin sistematic o campanie ca cea despre România verde. După două-trei zile a fost abandonată. Alimentând Însă plăcerea morbidă pentru mizerii interpersonale și sociale, media determină modificarea structurii perceptive și cognitive a românului de rând, Îl transformă Într-o legumă negânditoare, care ajunge să accepte hrana ce i se dă: artificială, modificată, chimică. Rostul legumii e să crească, să se dezvolte și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de lesne convertibilă În certitudine”. Practica anchetării nou-veniților: fiecare era repartizat pe lângă un om de Încredere (Câmpeanu i-a fost repartizat lui Athanase Joja, viitorul academician!), nimeni nu era lăsat În grupul său, cu prietenii săi, se practica strategia „relațiilor interpersonale dirijate”. trebuia să te supui, să accepți această ingerință dacă voiai să fii acceptat la rândul tău. Abia mult mai târziu „aveam să descopăr că obediența față de abuzurile mărunte este școala care pregătește obediența față de marile abuzuri”. Supunerea se Învață
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
tradiție cu noile construcții identitate, urmare a rupturii provocate de regimul comunist și a inventării unei noi istorii. Când ne apropie de oamenii de astăzi, peste care au trecut vremurile, ne face părtași la drama satului ca Întreg, la relațiile interpersonale care macină din interior, dezvăluie frământările, speranțele, fricile și disperările, disputele pe care le stârnesc amintirea și faptele de atunci. Pe cei de astăzi mitul nu-i prea atinge, Elisabeta Rizea e privită cu invidie - aceasta a fost impresia mea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
dreptate. Îmi plac «micuțismele»”. Într-un interviu recent, se declara „specialistă În psihologia pierderii!... Nu mi-ar fi trecut prin cap c-o să citesc atât despre pierderi, despărțiri, separări, cât am citit În ultimii zece ani... Psihologia În domeniul relațiilor interpersonale, care studiază separarea, boala, moartea, s-a dezvoltat extraordinar”. Mi-am propus să Închei Într-o notă optimistă: un text evoca un mare caracter din vechea universitate ieșeană, profesorul Ștefan Bârsănescu. Acesta, deși el Însuși avea o poziție precară, o
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
buricul pământului). Particip, la Facultatea de sociologie, la dezbaterile unui juriu de doctorat, teza unui tânăr care a trecut pe la Iași ca masterand, cu o temă acum În vogă și În România: voluntariatul. Un alt tip de atitudine În relațiile interpersonale, o expresie a solidarității sociale, o mișcare care marchează articularea la noua democrație europeană. Doctorandul are experiență, animă o organizație de voluntari, Împacă abordarea conceptuală cu munca de teren. O noutate (mai mult o redescoperire) În psihologia socială: repune În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
nd prin stratificarea social?, economie, familie sau partidele politice) (Parsons, 1949, 1960, 1964, 1967, 1969). Astfel, �n societ??ile industriale �n care prevaleaz? func?ia de �adaptare�, valorile dominante s�nt universalismul ?i performan?a (achievement), �n timp ce raporturile interpersonale poart?, �n general, amprenta specificit??îi ?i a neutralit??îi afective; de unde, valorizarea profesiilor ?tiin?ifice ?i tehnice, urm?rirea ?i recunoa?terea reu?iței individuale, dezvoltarea familiei nucleare, sau predominan?a vie?îi economice. �n cursul anilor ?aizeci, reflexia
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
astfel: Tabel 3. Abilități necesare specialiștilor în sustenabilitate ABILITĂȚI NECESARE SPECIALIȘTILOR IN SUSTENABILITATE Abilități de comunicare: 41%; Managementul schimbării: 8%; Expertiză tehnică: 14%; Cunoștințe de bază despre afaceri: 7%; Principii de sustenabilitate, bune practici și tendințe: 12%; Abilități de relaționare interpersonală: 7%; Cunoașterea ramurii de activitate: 12%; Gândire/viziune strategică: 7%; Facilitarea consensului: 11%; Planificare sustenabilă: 6%; Gândire sistemică: 11%; Abilități de manageriere a proiectelor: 5%; Abilități de persuadare/influențare:11%; Leadership: 5%; Abilități analitice: 10%; Expertiză în reglementări (mediu, deșeuri
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
dificultate în a accepta realitatea pierderilor suferite, dezorganizarea stilului de viață, anxietate, depresie, panică, teamă, uneori gânduri suicidare, pesimism, preocupare în legătură cu detaliile morții. Existența factorilor stresori mărește riscul complicațiilor. Acești factori pot fi: lipsa suportului social, istoria bolii cronice, relații interpersonale tensionate, tipuri de pierderi. Sprijinul social este privit, pe bună dreptate, ca fiind deosebit de important în revenirea și depășirea stărilor dureroase provocate de bolile cronice. El reprezintă un răspuns exterior și o oportunitate de reconectare la ceilalți. Înseamnă oportunitatea de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
SIDA ce se pot încadra cel puțin la granița dintre normal și patologic. Nu avem în prezent criterii obiective pentru a distinge între normal și anormal în sfera suferinței și a durerii. Întâlnim două categorii mari de răspunsuri: intrapsihice și interpersonale. Răspunsurile intrapsihice sunt cele îndreptate către propriul sine, iar cele interpersonale către ceilalți. Cele mai răspândite reacții sunt: negare cronică, disperare, teamă, depresie, ahedonism (diminuarea drastică a interesului față de aproape toate activitățile sociale), anxietate, agitație psihomotorie, oboseală, pierderea energiei, diminuarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
și patologic. Nu avem în prezent criterii obiective pentru a distinge între normal și anormal în sfera suferinței și a durerii. Întâlnim două categorii mari de răspunsuri: intrapsihice și interpersonale. Răspunsurile intrapsihice sunt cele îndreptate către propriul sine, iar cele interpersonale către ceilalți. Cele mai răspândite reacții sunt: negare cronică, disperare, teamă, depresie, ahedonism (diminuarea drastică a interesului față de aproape toate activitățile sociale), anxietate, agitație psihomotorie, oboseală, pierderea energiei, diminuarea capacității de gândire și concentrare, indecizie, sentimente de nefericire, neajutorare, tristețe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
majore în toate planurile vieții. Persoanele seropozitive experimentează un stadiu global al anxietății. Abuzul de substanțe chimice : stresul asociat bolilor cronice poate conduce la utilizarea acestor substanțe ca la un mecanism fals de a face față disconfortului. Crize ale relațiilor interpersonale: riscul retragerii și izolării este mare. Retragerea poate să apară atât la nivel psihologic, cât și la nivel fizic. Comportamentele de evitare: sunt adesea supraasumate, din dorința de a reduce anxietatea. Supărarea: este o caracteristică comună a durerii, întrucât valorile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
multiplelor pierderi. Acest proces are loc la nivel mental și emoțional și este observat în conduite comportamentale specifice (implicarea ca voluntar în diverse organizații, participarea la diverse grupuri de suport, participare la consiliere, implicarea socială și stabilirea de noi relații interpersonale). Tipuri de pierderi suferite Asociația Americană de Psihiatrie (1994) definește trauma ca fiind o confruntare cu un eveniment care implică moartea sau lezări serioase, o amenințare a integrității fizice a individului. Perspectiva tradiționalistă include în rândul evenimentelor traumatice războiul, violența
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
ierarhice. Politicile cu privire la condițiile de muncă trebuie să promoveze participarea mai largă a angajaților în procesul de formulare a politicilor. c. cererea pentru umanizarea serviciului public implică efortul de încorporare a unui set de valori în administrația publică. Importanța relațiilor interpersonale, participarea angajaților și sensibilizarea organizației asupra necesităților angajaților sunt considerate părți componente ale noii revoluții manageriale asociate cu descentralizarea procesului de luare a deciziilor, în care dezvoltarea resurselor umane este importantă. Accentul este pus nu doar pe însușirea anumitor sarcini
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
și sociale ale individului, în ,,goana” sa după existență. Filosoful identifica astfel cinci criterii principale pentru alegerea curriculelor școlare predate în învățământ: ceea ce folosește la menținerea vieții și sănătății, ceea ce este folositor la educarea copiilor, ceea ce folosește la întreținerea relațiilor interpersonale și este util din punct de vedere al întregului social și, în fine, ceea ce folosește la întreținerea ordinii și distracției vieții. Educația devine astfel un instrument militantist, aflat în mâna individului în lupta sa pentru menținerea vieții, în lupta sa
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și mai puțin pe cercetarea amănunțită. Conform propunerii lui Husserl, psihologia ar trebui să includă evantaiul imens de materiale inclus în conștiință ca fenomene, ca experiențe unice. Metoda fenomenologică încurajează subiectul să raporteze ceea ce este firesc, respectiv conținutul, impresiile, asociațiile interpersonale etc. Jean Paul Sartre (1905-1980) este considerat cel mai reprezentativ gânditor al existențialismului contemporan. Inițial, autorul și-a propus cunoașterea tezelor fenomenologice formulate de Husserl, iar mai apoi gândirea filosofică a lui Heidegger, motiv pentru care se va deplasa în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
articulat, să vorbească aceeași limbă, și, pe această bază, investigația de tip filozofic a încercat să desprindă legile care guvernează raporturile dintre oameni ca efort pentru cunoașterea celuilalt prin comunicarea lingvistică. La Platon și, apoi, la Seneca, "prietenia" constituie relația interpersonală cea mai pură, la Kant, "respectul", iar, la Max Scheler, "simpatia", dar o serie de filozofi germani, printre care Fichte, pun accentul în acest caz pe "influență", insistînd pe modificările suferite de cineva prin acțiunea exercitată de altcineva. Întrucît comunicarea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de sine este acela al unei auto-etalări agresive. Iar nevoia patetică de dragoste a lui Rambo, de la finalul primelor două filme, indică faptul că societatea nu oferă, în cadrul comunității, structurile adecvate de sprijin reciproc atît de necesare dezvoltării unor relații interpersonale și idealuri sănătoase ale ego-ului masculin în cadrul acestei culturi. Din nefericire, personajul lui Stallone accentuează această patologie tocmai prin celebrarea unei masculinități violente și a afirmării personale de tip militarist. O lectură politică a lui Rambo Mai curios este poate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a propriei identități, ca impulsuri majore ale ființei umane. Ca și universul filosofului german, universul lui Gibson este unul al luptei, al zbaterii, iar motivul autodepășirii, al permanentei transcenderi este, de asemenea, unul din motivele majore (nietzscheene). Și deși relațiile interpersonale și dragostea nu reprezintă prea mult pentru Case, în opera lui Gibson se simte totuși o notă de romantism. Tocmai prin absența dragostei, textul din Neuromancer traduce o intensă dorință de dragoste romantică. Încrederea și trădarea, relația bărbat-femeie sînt teme
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ai grupurilor asociative. Primii relaționează cu susținătorii pe baza unui amplu tipar relațional, în timp ce liderii asociațiilor au autoritate doar în interiorul cadrului de referință al scopului grupului. Astfel, evident, liderii asociațiilor încearcă frecvent să construiască sau să dezvolte tipare de relații interpersonale între susținătorii lor și să își lărgească în acest mod sfera activității. Poate fi cazul multor grupuri care apar în cadrul mișcărilor sociale, precum grupurile feministe, ecologiste și regionaliste. Aceste entități sunt, cel puțin parțial, comunitare, iar liderii lor pot avea
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
fapt, mai puțin comunitare) decât altele. Consecințele privind organizarea internă și gradul de autonomie a asociațiilor dependente sunt importante. În linii mari, patru tipuri generale de grup comunitar au jucat și continuă să joace un rol major în crearea legăturilor interpersonale; ele au exercitat și continuă să exercite o influență substanțială asupra caracteristicilor generale ale sistemelor politice. Aceste legături sunt tribale sau de clientelă, etnice, religioase și clasiale. Organizațiile tribale sau de clientelă pot fi definite ca fiind acelea care unesc
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]