3,967 matches
-
să fie afectată. Îi prezentăm însoțiți de explicații succinte. * Existența unei defecțiuni organice a sistemului auditiv care, în anumite limite, poate fi suplinită cu ajutorul aparatelor auditive speciale; astăzi ele sunt din ce în ce mai performante. * Ambianța fizică a locului unde se desfășoară relațiile interpersonale, care trebuie să permită realizarea comunicării în condiții optime. Zgomotul și alte distorsiuni de natură sonoră, temperatura inconfortabilă din încăpere, iluminatul impropriu ș.a., toate afectează într-o anumită măsură comunicarea între vorbitor și ascultător. Dar indiferent de aceste impedimente, rămâne
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Percepția este un aspect fundamental al decodării înțelesurilor și depinde de cunoștințe, credințe și experiență. Procesul se referă la actul comunicării ce include factori variați care contribuie la comunicare. Exemple pot fi luate din cele patru categorii ale comunicării. (intrapersonală, interpersonală, grup, de masă). Comunicarea este descrisă ca un proces deoarece nu este statică. Rețeaua de comunicare traseul canalelor de comunicare într-o unitate socială ce cuprinde diferite posturi de muncă. Rol modelul de comportare asociat unei poziții; el condensează cerințele
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Doubleday. Grant, Barbara, M, Hennings, Grant, Dorothy (1977), Mișcările, gestica și mimica profesorului: o analiză a activității nonverbale, Editura Didactică și Pedagogică, București. Hamlin, S. (1989), How to talk so people listen, Thorsons, Harper Collins Publisherd, London. Hartley, P. (1993), Interpersonal Communication, Routledge, London. Herman, E., Chomsky N. (1988), Manufacturing Consent. Pantheon. Hiller, J.H., Marcotte, D., & Martin, T. (1969), Opinionative, Vagueness, and Specificity-Distinctions: Essay traits measured by computer. American Educational Research Journal, 6(2), 271-286. Hiller, J.H. (1971), Verbal Response Indicators
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
fullerton.edu/sociology/orleans/345.htm Oxford. Dicționar de sociologie (2003), Editat de Gordon Marshall, Univers Enciclopedic, București. Park, Robert E (1927) Human nature and Collective Behavior, American Journal of Sociology, nr. 32, p. 733-741 Patton, B., Giffin, K. (1977), Interpersonal Communication in Action, Harper and Row, 2nd edn, New York. Pool, Ithiel de Sola (1994), The Social Impact of the Telephone, MA: MIT Press Pool, Cambridge. Radu, I, Iluț, P., Matei, L. (1994), Psihologie socială, Editura Exe S.R.L., Cluj-Napoca. Ryan, Ch.
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Agenda Building: Description Bias in Media Coverage of Protest Events in Washington, D.C. In: Social Forces, Vol. 79, No. (Jun., 2001), pp. 1394-1423. Staton, N. (1995), Comunicarea, S.C. Societatea Știință și Tehnică S.A., București. Stephens, Gregory, K. (2007), Communication and Interpersonal Skills, http://voltaire.is.tcu.edu/~stephens/ teaching/mana4233.htm Thom, Fr. (1993), Limba de lemn, Humanitas, București. Thoveron, G. (1996), Comunicarea politică azi, Editura Antet, București. Underwood, M. (2007), Communication studies, cultural studies, media studies infobase, http://www.cultsock
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
20, 21, 22, 25, 27, 28, 33, 42, 43, 49, 55, 59, 60, 81, 145, 148, 183, 189, 190, 192 cooperantă, 45 de grup, 19 de masă, 20, 81, 82, 83, 84, 85 eficientă, 33, 55, 59, 143 extrapersonală, 12 interpersonală, 12, 13, 15, 19, 20, 34, 42, 62, 67, 181 intrapersonală, 12, 19 managerială, 58 nonverbală, 25, 145, 146, 166 organizațională, 123 verbală, 13, 68, 145 comunicator eficient, 11 concluzie forțată, 128 conferințe și întruniri, 77 conflictul în organizație, 61
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
punctelor tari și slabe ale produsului etc. Capitolul 2 Premisele teoretice ale proiectelor Schimbările rapide care au loc în societate determină un nou mod de abordare a felului de a gândi despre întreprindere și activitatea sa, afaceri, structuri, comportament, relații interpersonale. Administrarea resurselor necesită dezvoltarea unui nou proces de management, proces care să permită dezvoltarea și menținerea competitivității firmei. Două valori fundamentale ale organizației, personalul, informațiile și cunoașterea deținută de aceștia, trebuie perfecționate continuu conform așteptărilor pieței, noilor relații de muncă
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
toți partenerii alcătuiesc un grup de prieteni care au petrecut timpul împreună și le e greu să se despartă. Activitățile sunt concepute astfel încât solicită cooperarea pentru realizarea sarcinilor, implică situații de comunicare - partenerii interacționează, favorizează inițierea, menținerea și dezvoltarea contactelor interpersonale. În ceea ce privește comunicarea, se observă că modul în care comunică diferă și se adaptează situațiilor concrete în funcție de context și de protagoniști. Astfel, auzitorii de vârstă mare apreciază capacitatea de înțelegere și adaptează mesajul la posibilitățile și reacția deficienților de auz. Între
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
cu un regim special terapeutic, hipnoza, sugestia sau exerciții de concentrare și de destindere („trainingul autogen”). Psihoterapia și-a îmbunătățit și-și îmbunătățește astăzi tot mai mult conținutul. Definiția trebuie să redea situația terapeutică, atmosfera terapeutică și relația cu caracter interpersonal dintre subiect și psihoterapeut. G. Ionescu, în volumul său „Introducere în psihologia medicală” citează definiția dată de H. Strotzka: „Prin psihoterapie se înțelege exercitarea unei influențe sistematice asupra unor subiecți sau asupra unor grupuri mici (de subiecți), care se realizează
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cu încadrarea balbismului într-un sindrom de dezintegrare fonetică, de disociere a modului de gândire. Cert este că în bâlbâială se produc, în raport cu mediul, pe fondul unei structuri psihice precare, o multitudine de procese de dezorganizare a relațiilor complexe intrași interpersonale și anume: a) o dezorganizare a aparatelor care participă la actul vorbirii (rezonatorul faringian bucal, rezonatorul articulator respirator); b) dezorganizarea funcționalității psihice și intelectuale; c) dezorganizarea reacțiilor de răspuns în cadrul interrelațiilor psihice și sociale. Perspectiva psiholingvistică ne confirmă modele fundamentale
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de 6 luni aflat într-o carență emoțională, în raport cu separarea sa de mamă se caracterizează prin dezinteres față de anturaj, pierderea apetitului și tulburări în dezvoltarea generală și ponderală. Tulburările de personalitate ale unei personalități dizarmonice, depresive, constau în: instabilitatea comportamentului interpersonal, a dispoziției afective și a imaginii de sine, instabil, impulsiv și imprevizibil; apar tulburări de personalitate specifice altor tipuri de personalitate: schizofrenie, narcisism și de tip antisocial (izolare, invidie, violarea drepturilor celorlalți); au relații interpersonale impulsive, cu un mare potențial
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
depresive, constau în: instabilitatea comportamentului interpersonal, a dispoziției afective și a imaginii de sine, instabil, impulsiv și imprevizibil; apar tulburări de personalitate specifice altor tipuri de personalitate: schizofrenie, narcisism și de tip antisocial (izolare, invidie, violarea drepturilor celorlalți); au relații interpersonale impulsive, cu un mare potențial de autodistructivitate, pendulând între idealizare și devalorizare; au o instabilitate psiho-afectivă; fac crize de mânie și furie de mare intensitate; prezintă tulburări de identitate: identitate de sex, imagine de sine, modele de valori; senzualitate excesivă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cu inserția corectă și eficientă a cazului în preocupările familiei. Aceste relații oferă cel mai activ mediu de formare și perfecționare a personalității dizarmoniei instabile ca dispoziție afectivă și chiar ca imagine de sine. Depresivul se manifestă printr-un comportament interpersonal, impulsiv și imprevizibil, ceea ce impune un climat educativ de familie cât mai adecvat manifestărilor, consistent în metode ameliorative (răbdare, afecțiune, constanță). Decompensările apărute în cadrul dizarmoniei depresive sunt întotdeauna grave prin consecințele reacțiilor brutale sau letargice, de multe ori cu implicații
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
generală a mincinosului poate fi definită în funcție de [Gorgos, 1989:433]: • factorii de personalitate: intelectuali (inteligență, flexibilitate, fluiditate, creativitate etc.); dinamic-energetici (temperament, afectivitate, motivație); proiectivi (trebuințe, tendințe, dorințe, aspirații, scopuri, idealuri); efectori / instrumentali (memorie, deprinderi, priceperi, capacitate, aptitudini); relaționali (caracter, legături interpersonale); etc. • factori de natură bio-psiho-socială: constituție biologică (stare de sănătate sau de boală), vîrstă, sex; constituție psihică (echilibrat/dezechilibrat, introvertit/extrovertit etc.); grup cultural (primitiv/modern, religios/nereligios, cult/incult etc.), social-economic, de clasă socială și de profesie, grup etnic
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de relație existentă între mincinos și păcălit se leagă de felul minciunilor care sînt spuse și de modul în care acestea sînt percepute. În capitolul 2 am contrastat minciunile spuse inamicilor unei națiuni și cele spuse publicului; la nivelul relațiilor interpersonale, principalul contrast apare între afirmațiile spuse străinilor și acelea spuse rudelor și prietenilor. În acest capitol vom examina modul în care actul de a minți este influențat de diferența între statutul social al mincinosului și cel al păcălitului. NECUNOSCUȚII Evaluarea
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Scara Mach a caracteristicilor personalității a fost structurată în 1950 pentru a oferi psihologilor un mod de a clasifica felul în care copiii își manifestă sentimentele de acest gen. Scara își propune să măsoare gradul în care, în relațiile sale interpersonale, un individ urmează principiile lui Machiavelli, caracterizîndu-se, în general, prin lipsa afectelor în relațiile interpersonale, lipsa considerației pentru convențiile moralei, lipsa unei psihopatologii primare și o scăzută prezență a ideologiei (Christie 1970:3-4). Studiile psihologice experimentale întreprinse în America în
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mod de a clasifica felul în care copiii își manifestă sentimentele de acest gen. Scara își propune să măsoare gradul în care, în relațiile sale interpersonale, un individ urmează principiile lui Machiavelli, caracterizîndu-se, în general, prin lipsa afectelor în relațiile interpersonale, lipsa considerației pentru convențiile moralei, lipsa unei psihopatologii primare și o scăzută prezență a ideologiei (Christie 1970:3-4). Studiile psihologice experimentale întreprinse în America în 1960 arată că subiecții-copii care au obținut scoruri ridicate pe scara Mach se angajează în
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
repereze semnalele evidente ale nesincerității sau să ascundă faptul că le sesizau și pe cele subtile. Rezultate similare au fost obținute prin experimentele psihologice al căror obiect de studiu au fost studenții din învățămîntul universitar. Care sînt consecințele personale și interpersonale ale depistării minciunilor? Cercetările arată că femeile au, mai mult decît bărbații, tendința de a nu observa sau a se preface că nu observă semnalele pe care mincinosul vrea să le ascundă. De exemplu, femeile se pricep mai bine decît
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
614, 622) susține în același timp că, din moment ce limbajul gesturilor sau, în formularea sa, comunicarea prin paralimbaj nu a decăzut în urma evoluției limbajului verbal, înseamnă că cele două sisteme au funcții diferite (cf. Burling 1993). Nevoia de sinceritate în relațiile interpersonale își găsește rezolvarea prin limbajul gesturilor care a supraviețuit de-a lungul timpului. Discutînd despre modul în care a evoluat spiritul cooperant, Patrick Bateson (1988:28) subliniază că odată stabilit "comportamentul cooperant funcțional", "semnalele care indică ce urmează să facă
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
că ar fi în interesul său, pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă. Mă voi ocupa în special de această posibilitate, însă trebuie să subliniez că exersarea talentului machiavelic poate fi la fel de avantajos pentru obținerea unei încrederi în cooperarea interpersonală. Într-adevăr, conform unei perspective (Cheney și Seyfarth 1990:258; Humphrey 1983:51-52), acest talent s-a dezvoltat în rîndul populațiilor umanoide pentru că facilita cooperarea, chiar dacă accentua, în același timp, capacitatea de a înșela (Carrithers 1990). Trivers (1971) subliniază complexitatea
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pe care aceasta a publicat-o mai tîrziu (Gregor 1977). Cu toate acestea, cred că ceea ce susține Murphy are o bază întemeiată, chiar dacă nu se aplică în întregime populației Mehinacu, în ceea ce privește accentul pus pe necesitatea ambiguității și incertitudinii în relațiile interpersonale. El pledează împotriva unei sincerități absolute între soți, lucru menționat mai devreme în acest capitol. Monotonia unei lumi lipsite de minciuni poate fi dedusă cu ușurință dacă ne imaginăm cum ar arăta piesele lui Shakespeare în absența minciunilor pe care
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de ei; stabilirea echipelor să se facă pe bază de autonomie dirijată; arbitrajul să fie asigurat de colegi; sancțiunile să fie constituite din penalizări. Jocul, presupune un ansamblu de solicitări de natură cognitivă, afectivă, volitivă și motrică, ce stimulează relațiile interpersonale. În același timp participă la formarea li evoluția proceselor psihice, a personalității individului și constituie un stimul optim pentru adaptarea socială a acestuia. Așadar, jocul are o semnificație funcțională esențială și nu este un simplu amuzament. Jocul de mișcare sau
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
sau mai multe (sub)sisteme dintre următoarele patru: - sistemul democratic și legal care presupune integrare civică; - piața muncii, care promovează integrarea economică; - sistemul statului bunăstării care promovează ceea ce se poate numi integrare socială; - sistemul familiei și comunității care promovează integrarea interpersonală” (Berghman, 1996). Excluziunea socială se referă cu precădere la o situație de eșec privind realizarea deplină a drepturilor cetățenești, datorită unor cauze structurale de natură socioeconomică, dar și unor cauze de natură individuală. Noua perspectivă de abordare a marginalizării sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
în instituțiile de tip cazarmă, în care și-au petrecut copilăria. Prin urmare, acest segment implică eforturi deosebite în vederea incluziuni sociale deoarece se pune simultan problema găsirii unei locuințe, a unui loc de muncă, a construirii unor relații sociale și interpersonale diferite prin natura lor de experiența anterioară. Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului și Adopție (ANPCA) a considerat că singura soluție pentru tinerii care părăsesc instituțiile este descentralizarea problemei, deci și a responsabilităților. Implicarea comunității locale este pozitivă, dar astfel nu
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Nu au suport din partea unui partener: nu sunt căsătoriți (nici măcar fără acte), sunt divorțați, văduvi sau abandonați Pentru cei necăsătoriți și divorțați, este o opțiune individuală, cei văduvi sau abandonați însă nu sunt suficient ajutați de sistem Deficit de integrare interpersonală; deprivare materială Nu primesc suport/ajutor de la vecini, rude, prieteni când au nevoie Este o consecință a relațiilor stabilite de individ (ține și de o anumită reciprocitate), dar și lipsa resurselor în comunitate poate fi cauza Deficit de integrare interpersonală
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]