6,649 matches
-
formulat în 1886 de către Jean Moréas, iar în literatura română de către Alexandru Macedonski (Despre logica poeziei, 1880; Arta versului, 1890; Poezia viitorului, 1892; Despre poezie, 1895). Con testatari ai „veacului de fier“, poeții simboliști aspiră la recuperarea sensibilității omenești, a intuițiilor primordiale, a percepțiilor sinestezice prin care poate fi revelată „analogia universală“, iar ființa poate intra întro rezonanță muzicală cu lumea nevă zutelor corespondențe. Canonul estetic simbolist vizează crearea unui nou limbaj poetic prin: - Noutatea viziunii poetice instituite pe principiul corespondențelor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
simbol izarea, ermetismul, indeterminarea referentului ficțional, tehnica sugestiei, a corespondențelor etc. - Sugestia este calitatea particulară a stilului care constă în valorificarea resurselor lingvistice de semnificare multiplă, echivocă, de exprimare aluzivă prin care ideea nu se oferă direct cunoașterii raționale, ci intuiției, imaginației și sensibilității. „A poetiza înseamnă a învălui, a ascunde“, deci a sugera o „idee emoțională“ (T. Maiorescu). Modalități lingvistice de realizare: conotația, recurența (laitmotivul, refrenul sau titlul pot sugera tema, dominanta afectivă, caracterul evocativ etc.); enunțuri eliptice, prezența unor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Sub aparența frivolității sau a cochetăriei se disimulează convin gerea fermă a eroinei că, întro lume a bărbaților, o fată fără zestre nuși poate afla un loc acceptabil decât prin lumina frumuseții, a tinereții, a spiritului și sensibilității. Cu o intuiție remarca bilă, Otilia se comportă adecvat fiecărei situații, fiecărui om. Alături de Pascalopol, este copilăroasă și nebunatică, episoadele călătoriei la Paris sau la moșia din Bărăgan fiind semnificative. Față de Felix manifestă o grijă tandră și protectoare, ajutândul să se adapteze noului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
deosebirilor de dată a prăznuirii Paștilor între Roma și Alexandria. Aceste deosebiri se acutizează în a doua jumătate a secolului al V-lea. 2. Ciclul pascal dionisian Unul din titlurile de glorie nepieritoare ale învățatului străromân Dionisie Exiguul îl constituie intuiția credinței sale ortodoxe că drept criteriu al numărării anilor în istoria mântuirii nu trebuie luat un eveniment istoric sau persoana vreunui împărat sau prooroc, ci Întruparea Fiului lui Dumnezeu pentru mântuirea oamenilor. Ca și cum acest act soteriologic n-ar încăpea în
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
1285 - (532 - 1)=753 a.U.c.. Datelor și calculelor de mai sus se pare că li se poate imputa prea marele atașament față de calendarul necreștin. Distanțarea de amintirea domniei lui Dioclețian constituie în realitate preocuparea și meritul specific al intuițiilor dionisiene. O dată cu aceasta, ele s-au îndepărtat și de rolul ciclului de 532, încetățenit în Apus de către Victoriu de Aquitania. Dionisie Exiguul încheie frământările și inițiativele timide de până atunci prin introducerea la Roma a manierei alexandrine de stabilire
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
țină în stăpânire spiritele oamenilor până într-atât încât să devină criteriu cronologic al istoriei lor. Prin computul pascal și prin era creștină pe care le-a inițiat, numele ilustrului învățat străromân a rămas nemuritor. Veacurile îl urmează în această intuiție și credință a sa în Adevărul veșnic, în posibilitățile unității și ale dragostei umane. Prin toate aceste strădanii, Dionisie Exiguul își dovedește cu prisosință universalitatea personalității sale. Din cele prezentate mai sus desprindem următoarele considerații finale: Forma epistolară modestă în
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
îndepărtează oarecum de doctrina clasicismului, care presupunea o ordonare riguroasă a formei. În acest sens, Pope se distanțează de aplicarea dogmatică a regulilor; dincolo de acestea există inefabilul substanței poetice care nu poate fi schematizat și care este dat de manifestarea intuiției creatoare ce, la rândul ei, nu poate fi sigilată în ecuații rigide. Se statuează, astfel, superioritatea talentului în fața meșteșugului. Importanța acordată talentului este legată de o altă coordonată generală a poemului lui Pope și anume respingerea mediocrității care este relaționată
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
poemului lui Pope și anume respingerea mediocrității care este relaționată în ceea ce privește criticul și cu aspectul privitor la insuficiența cunoștințelor acumulate: "Învățătura puțină e un lucru grav / Soarbe până la fund, sau nu mai bea deloc din Izvorul muzelor"158 Dincolo de existența intuiției, unui critic i se mai cere empatie în sensul subsumării la intențiile creatorului precum și răbdarea și înțelepciunea de a cerceta opera în întregul ei pentru a surprinde înțelesul deplin al acesteia. Nu perfecțiunea părților trebuie căutată, ci doar perfecțiunea întregului
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
duc la o critică incorectă, partea a treia vizează calitățile pe care trebuie să le posede un critic. Incipitul acestei ultime secvențe are în centru sintagma "critică morală", conturându-se astfel ideea corectitudinii din punct de vedere etic. Astfel, dincolo de intuiție, judecată și cunoștințe, criticul trebuie să se subsumeze adevărului și purității, să fie modest și temperat. Iată idealul moral al clasicismului. În aceeași linie, portretul criticului model mai include plăcerea de a educa, trebuind ferită totuși de orgoliul unei cunoașteri
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
soluțiilor salvatoare, resimțindu-se orgoliul celui care consideră că are întru totul dreptate în convingerile sale, cel care își arogă dreptul de a ordona destinele dramaturgiei germane sub semnul canonului clasic. Pe de altă parte, dincolo de tonalitatea oarecum superioară, există intuiția justă a modelului care nu trebuie să sufoce, ci să ducă la crearea unor opere originale, la fel de bune sau poate superioare și care să poarte amprenta individualității. De aceea, această ultimă frază a fragmentului citat dezvăluie adevăratele intenții ale teoreticianului
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
idealurile politice și maniera de transpunere a acestora, Paul Cornea distingea două componente majore ale mișcării pașoptismul luminist și cel revoluționar.191 Aparent, moldovenii par a ține de categoria luminiștilor prin moderație, prin dorința realizării unei reforme culturale și prin intuiția direcțiilor de parcurs, pe când muntenii par a fi revoluționari prin extremismul mijloacelor de luptă și prin tonul aprins. Desigur, însă, nu există omogenitate nici în interiorul acestor două categorii deoarece, spre exemplu, Petre Poenaru sau Grigore Alexandrescu sunt munteni, dar luminiști
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Racine etc. Cu toate acestea, observăm grija pentru autodefinirea națională pe care o cereau rațiunile momentului prin îndrumarea tinerilor spre un raport echilibrat între influența străină și cultivarea propriilor valori culturale și lingvistice. La fel ca majoritatea pașoptiștilor, Asachi are intuiția valorii, care este asociată cu fenomenul clasic și reprezentanții acestuia, dar are, totodată, și intuiția necesității afirmării spiritului național în contextul istoric al secolului al XIX-lea. Această dualitate a dus, probabil, și la discrepanța oarecum paradoxală între caracterul progresist
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
momentului prin îndrumarea tinerilor spre un raport echilibrat între influența străină și cultivarea propriilor valori culturale și lingvistice. La fel ca majoritatea pașoptiștilor, Asachi are intuiția valorii, care este asociată cu fenomenul clasic și reprezentanții acestuia, dar are, totodată, și intuiția necesității afirmării spiritului național în contextul istoric al secolului al XIX-lea. Această dualitate a dus, probabil, și la discrepanța oarecum paradoxală între caracterul progresist al acțiunilor sale în domeniul învățământului și atitudinea cu totul refractară față de activitatea revoluționară de la
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
poate fi un lucru vital, fără ei, vom avea un formalism ca al lui Pope. Când se va întâmpla s-ar putea nici să nu-l recunoaștem de clasic."265 Citatul dat atinge două aspecte fundamentale pe de o parte intuiția fenomenală a autorului în ceea ce privește necesitatea deschiderii către o nouă epocă în literatură, care însă are nevoie de creatori de valoare pentru a se impune, iar, pe de altă parte, sesizarea transformărilor cauzate de romantism la nivelul receptării artistice, transformări ce
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
o operă în sine. Pentru o mai bună înțelegere a articolului supus analizei sunt necesare câteva precizări privitoare la impresionismul critic o metodă ce presupune o anumită eliberare a criticului de un set de reguli prestabilite, acestea fiind înlocuite de intuiție și impresie ca factori coordonatori. Astfel, impresionismul nu înseamnă supunere la obiect, așa cum o face critica științifică, ci o libertate față de acesta, ceea ce are ca rezultat autonomizarea și subiectivizarea actului critic. Acesta devine o formă de confesiune, "o autobiografie sufletească
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
o religie cu vocație universală nu au manifestat aproape niciodată un simț ascuțit al universalismului. Dacă astăzi există astfel de structuri, acestea sînt rodul nu al unei dinamici interne, ci al constrîngerilor impuse de progresul de integrare europeană în Vest. Intuițiile lui Luigi Sturzo Ca și în multe alte domenii, Luigi Sturzo a jucat aici un rol de pionierat. Chiar de la nașterea sa, Partidul Popular a dorit să se angajeze pe o cale internaționalistă, propunînd la primul Congres de la Bologna, din
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Benelux / 252 III. Ținuturi de misionarism ale democrației creștine / 258 Succesul efemer din Franța / 258 Zonele slabe / 269 De la prăbușire la o renaștere nesigură / 279 Democrația creștină imposibilă în țările ortodoxe? / 290 IV. În căutarea unei democrații creștine europene / 296 Intuițiile lui Luigi Sturzo / 296 De la relansare la Partidul European / 298 Salvarea democrației creștine în Est / 302 UNIUNEA EUROPEANĂ A CREȘTIN-DEMOCRAȚILOR / 304 Concluzie. Criză a democrației creștine? / 307 LISTA PRINCIPALELOR ABREVIERI / 315 NOTE / 317 ORIENTARE BIBLIOGRAFICĂ / 339 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
prin caznele cele mai barbare și tăierea mâinilor devenise pedeapsa obișnuită în locul pedepsei capitale, care se aplica din ce în ce mai rar, unica șansă, aceea de a se recunoaște boala mintală a unui inculpat era, în astfel de condiții, o chestiune ipotetică, în funcție de intuiția și mentalitatea judecătorilor. În aceste condiții, situația bolnavilor psihici era diferită. Într-adevăr, nu putem trata omogen o masă de bolnavi care prin însăși structura nosografiei psihiatrice este eterogenă. Desigur că, pe lângă alienații din mănăstiri, există o categorie mare, aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
urmat după cel de al doilea război mondial, prof. L. Ballif a contribuit la înființarea, la Socola, a clinicilor de neurochirurgie și de neuropsihiatrie infantilă. Prof. L. Ballif a fost un diagnostician excelent care, în această direcție, pe baza unei intuiții generate de experiență și informație, aproape că nu a greșit. A fost autor al unui număr de cca. 400 de lucrări științifice, îmbrățișând cele mai multe aspecte ale psihiatriei, dar a stăruit, în preocupările sale, în mod deosebit, asupra neuro-sifilisului. Caracteristică pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ne adune și știa să ne facă să ne simțim utili. De obicei vorbea puțin și era sintetic în tot ceea ce avea de spus. Îi convenea de minune să solicite părerile mai multor persoane, în legătură cu vreo problemă și apoi, cu intuiția și simțul său special, alegea soluția cea mai convenabilă, atât pentru spital, cât și pentru el însuși. Oricum, știa întotdeauna cum să ne facă să ne simțim bine împreună. Școala generală și liceul le-a urmat la Iași. Se mândrea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
orice țară de veche cultură n-a fost priceput de contemporani cu o pregătire așa de slabă, a căror minte nu se ridică la recunoașterea acelorași adevăruri eterne". Și nu e de mirare, deoarece Eminescu îmbina maiestuos faptul istoric cu intuiția ontologică întru Archaeus. Iar acum se cuvine să mă-ntorc la nefastul număr 28 care-l leagă, indescifrabil "cabalistic", de destinul Basarabiei. Joseph de Maistre (1753 1821), una dintre mințile strălucite ale Franței antimoderne 5, se afla, în 1810, la
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Archaeus. Iar acum se cuvine să mă-ntorc la nefastul număr 28 care-l leagă, indescifrabil "cabalistic", de destinul Basarabiei. Joseph de Maistre (1753 1821), una dintre mințile strălucite ale Franței antimoderne 5, se afla, în 1810, la Petersburg. Cu intuiția lui politică, iată ce nota: "Je suis tenté de croire que tout finira par un morcellement de la Moldavie, pour satisfaire l'honneur ou ruiner une province."6 Așadar, cu doi ani înainte de a doua sfârtecare a Moldovei (prima se produsese
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
care nici nu ne știu limba, toate mișcările noastre a fost tratate de vecini c-o rară lipsă de generozitate și c-o nedreptate nemaipomenită față cu alte popoară."66 Tabloul e de un realism politic pe măsura geniului eminescian. Intuiția poetului mergea la țintă! Abandonată sub gheara rusească, România a fost nevoită să joace tragic cartea războiului ruso-turc, după cum recunoaște și Catherine Durandin, citându-l pe Vasile Alecsandri și, din păcate pentru ea, necunoscân du-l pe Eminescu 67, din pricina
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
să facă față celei asiatice. Nu-și mai rezervă nici o iluzie și caută semnele genunii care determină comportamentul Rusiei dincolo de spoiala unui pretins misionarism istoric. Le găsește începând cu articolul Tendențe de cucerire, publicat la 7 aprilie 1878. Se prefigurează intuiții ale filosofiei lui Lucian Blaga din Trilogia culturii, configurate în teoria matricei stilistice. Obsesia alergării după "granițe naturale" la o seminție condamnată să nu le găsească i se prezintă ca un destin nefericit, deformator de inteligențe, în stare să trezească
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
politice. Exact peste un deceniu, la 28 iunie 1940, Consiliul de Coroană va constata că România nu era nicicum pregătită să-i întâmpine pe bolșevici la Nistru. Calea spre București și spre Berlin era deschisă. XIII. Moștenirea țaristă în bolșevism Intuiția eminesciană a insinuării bolii comunismului în corpul societății rusești se confirmă, maladia perpetuându-se progresiv de la 1878 la 1905-1917 până în zilele noastre, chiar și după căderea regimului sovietic, după care nu se schimbă, practic, nimic din politica față de Basarabia și
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]