4,886 matches
-
rahat n corp! Modelează-ți o linie de coca puțoi bătrân cu mutră de marionetă! — Mda, Ray Lennox și unii dintre băieții din brigada antidrog sunt convinși că Setterington și Francis Begbie vând acolo droguri tari. Sunt Încântat de expresia ironică a lui Gus când mă aude pomenind numele lui Ray Lennox. — Fii cu ochii ăia rotunzi ai tăi În patru Gus. Peter? — Femeia aia misterioasă Încă nu-i de găsit. Le-am arătat fotografii aproape tuturor celor de la Jammy Joe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
meu. Doamne, ce pute aici... haide Bruce... Sunt numai io la naiba, doar eu... S singur paici n pula mea... Mă smucesc, dar ea Încă se dă la mine, cotoroanța asta de rahat hihăitoare, ochii ei de curvă viciată și ironică; iar eu mă smucesc din mâinile ei, dar pula mi se Întărește Împotriva voinței mele. — Lasă-mă În pace... lasă-mă În pace... — Haide... Mi-a scos afară pula și mi-o suge și noi plângem, plângem pentru Shirley nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
descrisă de termenul "nesinceritate instituționalizată"; Sir John Masterman (1972:32) observă că "atunci cînd avem de-a face cu discuții diplomatice și zvonuri lansate de ambasade, ne găsim în centrul unui focar de minciuni". Nu trebuie să uităm nici definiția ironică dată de Sir Henry Wotton noțiunii de ambasador: "un om onest trimis în străinătate să mintă în beneficiul țării sale" (Smith 1907: 49; Walton 1951:92-93). În această privință lumea diplomației nu se deosebește prea mult de cea a spionajului
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
nici o prefăcătorie; autoiluzionarea era reală. Poate capacitatea de a avea succes în viața publică se leagă de o capacitate de a crede în propriile minciuni fără a fi victima unui permanent conflict interior. O conexiune de acest gen ar explica ironica remarcă: "memoriile în secolul nostru, cel mai înșelător gen literar" (Arendt 1972:10). Autobiografiile constituie o altă categorie de afirmații în privința cărora nu se știe dacă sau cine înșeală pe cine. H.L. Mencken (1924:270) spune simplu că "autobiografia sinceră
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
intenția lui este aceea de a face să se nască În mintea sa, prin aluzii și asociaț ii de idei, alte gânduri, idei și sentimente. Lipsit de restul comportamentului evocativ, limbajul evocării capătă rolul unei surdine emoționale, simultan reticentă și ironică. Emoția nu este rostită și dintr-un considerent etic și existențial, dar și dintr unul provocator și inițiatic. Evocarea În sine devine astfel nu doar o invitație la Împărtășirea aceleeași stări sufletești, ci și o probă de agerime și un
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
schimbare a scenei, pustietatea n-ar fi nici atît de grăitoare și nu ne-ar deveni nici atît de familiară. deal fără turme - cojocul ciobanului paznic la stână Avansarea cojocului pe post de paznic perturbă atmosfera pustietății și, prin această ironică transfigurare a unui lucru, ne face să simțim mai acut părăsirea locului. Modul glumeț de a face din cojoc paznicul stînei este mai curînd unul de a pune un accent suplimentar pe faptul că acolo nu mai e nimic de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
ca și el - șerpii, uliul, buha -, de a căror simbolică maiestate și Înțelepciune se simte deja contaminat. Clipa ezitantă, “cu mîna În barbă” (“ GÎndește aiurea, la aur, la sînge, / și-și face inele din iarbă”), de o nostalgică și totuși ironică nehotărîre, pare, la o citire mai atentă, a inversa conotațiile celor două lumi, lumea profană, socială fiind cea ahtiată de aur și sînge, În timp ce haiducia se mulțumește a agonisi doar delicate și efemere inele de iarbă. Clipa capătă astfel alura
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
hipoafirmație. Și e greu de stabilit diferența dintre autorul versat, care Își calculează efectele uzînd de procedee Îndelung experimentate recomandate de coduri retorice și cel care descoperă posibilități neîncercate Într un act creator de o mare spontaneitate. Starea de spirit ironică Prezentarea realistă a lucrurilor În stilul unui pozitivism neutru, rece, sec, epurată de vibrația emoțională, de cuvintele sau figurile de stil cu sarcini afective, denotă o anume venerație pragmatică pentru faptul concret și palpabil. Ea poate fi simultan, ca În
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
puțin decît știe, gîndește și simte, iar ceea ce spune este deviat, derutant, iritant pentru cititor. În felul acesta, "receptorul discursului ironic este incitat spre căutarea conotațiilor, mai mult, spre descoperirea unei enigme, pe care ironistul refuză să o dezvăluie." Reticența ironică determină faptul că decodarea este defazată și ulterioară lecturii, există un timp al ambiguității În care enigma se păstrează. Orientarea fenomenologică, realistă și rațională este doar o pistă falsă (nu este preferința autentică a autorului), dar, menținută multă vreme, poate
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
ul japonez a contribuit și el la o infuzie de ironie subțire și În același timp consistentă. Zenul pare să nu distingă Între ironie și seriozitate, spiritul său este sincretic ironia și gravitatea sînt una. Topite În spirit. Gravitatea este ironică și ironia e gravă. Haiku-ul este ironic prin structura lui. Este o pildă rostită printr-o enigmă. Ceea ce ai putea să crezi că-ți spune rămîne pe socoteala lucrurilor, imaginilor, scenelor pe care le evocă. Ele trebuie să-ți
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
mai nimerit pentru jocul de cuvinte dintre sintagma luată În sensul special, deja consacrat, și sensul propriu-zis. De ziua muncii - la soare uscându-se pielea unui cal Poemul de mai sus, tot al lui Șerban Codrin, ilustrează la perfecție potențialul ironic al unei asemenea tehnici. Evocînd, chiar de ziua muncii, o oarecare piele de cal uscîndu-se la soare, poemul persiflează festivismul sintagmei, punîndu-ne În fața adevăratelor efecte ale zilelor de muncă - uscarea trupească și sufletească. Înăbușirea și anularea nobleței de a fi
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
s-ar duce la serviciu). Întrucît șomerul n-are slujbă, rămînem pe Înțelesul că șomerul merge la biserică (și prepoziția la este cea folosită obișnuit În acest caz, pentru serviciu ar merge mai bine spre), dar resimțim cochetăria paradoxală și ironică cu celălalt sens. ceasuri triste ceasornicarul pleacă pe ultimul drum Dan Norea Și ceasurile din acest poem au două sensuri. Primul este actualizat În contextul Înmormîntării, În care este vorba de ore, timp de tristețe. Al doilea În contextul ceasornicar
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de etalarea unei expresii cu dublu Înțeles, restul fiind o umplutură de circumstanță. de la Anul Nou «e plecat cu sorcova» - spun toți vecinii Virginia Popescu În aceste ultime cazuri e Însă vorba mai mult de glume și nu de efecte ironice integrate unui sens cît de cît mai serios. Pentru cei care apelează la tehnica jocurilor de cuvinte cred că importante sînt trei exigențe: să nu uzurpe supremația realei semnificații a haikuului, Încercînd să pună În evidență jocul de cuvinte În
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Întors. Nicio fărâmă de pâine pentru vrăbii Nu-mi pot potrivi inelul destinului pe niciun deget Balta uscata - peste podetul de lemn niciun trecator Uneori, printr-un joc de cuvinte și prin exploatarea unei situații se face doar o remarcă ironică. Pe mal o broască În ciocul unei berze - și niciun sunet De sfîntul Ignat - niciun mistreț nu are colții de argint Niciun trecător nu-și deschide umbrela - prima ninsoare culminînd cu deșertăciunea deșertăciunii, poetul fără epitaf: Pe vechi mormântul poetului
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
În nevoie. Se pare că abundența coloristică a naturii nu reușește să desfacă baierele pungilor trecătorilor. Aurul toamnei nu se convertește În compasiune. Doar dacă nu cumva, fascinat de splendoarea toamnei (ipoteză pe cît de generoasă, tot pe atît de ironică), cerșetorului (căzut În reverie)... i-ar fi scăpat printre degete celelalte monede aruncate de trecători cu degajarea pomilor care-și leapădă frunza nevolnică. Și În celălalt poem, alegoria este ușor de sesizat. Poveștile verii sînt cele ale omului În floarea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Formula din primele două versuri: afișul toamnei / degradeul frunzelor este un tic verbal prezent În expresii ca vorba lungă, sărăcia omului; schimbarea domnului, bucuria nebunilor. Este un mod mai sprințar de a exprima lapidar (nu Într-o propoziție) o echivalență ironică. Cel care scrie haiku Își formează treptat un repertoriu de astfel de exprimări condensate pe care le folosește cînd se ivește ocazia. Ciocănitoarea Plimbîndu-mă prin parc, am zărit, nu prea aproaope, o pasăre Într-un pom. Avea o pată roșie
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Urzici coadă la piațădonatorii de sânge cumpără urzici Micuțiu Sorin Poemul m-a cucerit prin simplitatea lui care, iadevărat, În versul median, prin sintagma donatorii de sînge, țintește dincolo de banalitatea celor spuse. E evident, că donatorii este doar o metonimie ironică, numind, ușor metaforic, printr-o parte a lor, pe toți cei care Își donează sîngele (vorba-vine, căci n-o prea fac de voie ci de nevoie) pentru propășirea societății. Altfel, scena este cum nu se poate mai realist patriarhală: coada
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
un transfer benefic al năpastei și o posibilă degajare a chipurilor, a sufletelor, a spiritului. Două poeme capătul lumiiîn calea unei furnici pământul crăpat Genovel-Florentin Frățilă Dincolo de orice considerent alegoric despre calamitatea care a crăpat pămîntul, poemul are un ton ironic care subminează ideea panicardă de apocalipsă (reiterată zilnic În porții digerabile) la tv. Sigur că există sugestia unei secete severe care a produs crăpăturile solului, dar aceasta este Împinsă parcă-n plan secund de jocul de cuvinte capătul lumii / furnică
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
devine o justificare pentru ca piețele să fie mai presus decât șefii guvernelor. Pentru liberali, aceasta este o răsturnare încântătoare a istoriei moderne, pe care ei o văd ca pe o luptă de eliberare din puterea arbitrară a statului. În mod ironic, în multe cazuri cheia atragerii investițiilor străine este ca guvernul țării gazdă să ofere investitorului transnațional subvenții și măsuri de protecție față de forțele pieței. În unele cazuri, acesta este unicul mod ca statele să poată câștiga și menține încrederea piețelor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
o securitate în termeni reali pentru bărbați și femei. Mai degreabă, securitatea, după cum este definită în mod convențional în Relațiile Internaționale, se referă la o situație de stabilitate facilitată de state militarizate, ale căror capacități de proliferare nucleară, în mod ironic, sunt menite a preveni măcar războiul total, dacă nu războaiele limitate duse pe teritoriile interpușilor. Securitatea este studiată doar în contextul prezenței și absenței războiului, pentru că amenințarea războiului este considerată endemică pentru sistemul de state suverane. Prin urmare, această noțiune
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de idei, în care expresivitatea discursului și strategiile argumentative au câștig de cauză. Invocând câteva "premise pentru un nou Arghezi", criticul Ion Simuț sesiza un aspect care poate schimba radical perspectiva interpretării, și anume că "poezia argheziană are o structură ironică generatoare, o structură de profunzime, cu un dinamism ofensiv, sfidător deopotrivă față de lume și de cititor. Această dublă atitudine ironică nu a fost remarcată și deci nici exploatată exegetic până acum. Arghezi nu e patetic și contemplativ decât în faza
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
criticul Ion Simuț sesiza un aspect care poate schimba radical perspectiva interpretării, și anume că "poezia argheziană are o structură ironică generatoare, o structură de profunzime, cu un dinamism ofensiv, sfidător deopotrivă față de lume și de cititor. Această dublă atitudine ironică nu a fost remarcată și deci nici exploatată exegetic până acum. Arghezi nu e patetic și contemplativ decât în faza de început, în marea sa poezie e structural ironic și metafizic"2. Observația aceasta vine în întâmpinarea demersului nostru care
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ofensiv, sfidător deopotrivă față de lume și de cititor. Această dublă atitudine ironică nu a fost remarcată și deci nici exploatată exegetic până acum. Arghezi nu e patetic și contemplativ decât în faza de început, în marea sa poezie e structural ironic și metafizic"2. Observația aceasta vine în întâmpinarea demersului nostru care, deși focalizat exclusiv pe proza publicistică, susține, ca punct coagulant, ideea unei naturi polemice structurale a artistului Arghezi și, în egală măsură, a operei sale unde ironia joacă un
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
al cărei paradox "e de a nu se lăsa prinsă în nici o formulă și de a fi în același timp prezentă în orice act intelectual convingător"24, se relevă deopotrivă ca principiu metafizic și estetic inefabil. Orice teoretizare a spiritului ironic în filosofie începe, neîndoielnic, cu Socrate și cu aventura euristică a cunoașterii de sine. Privind lucrurile din perspectiva lui Jankélévitch, am putea vedea, în dialogurile socratice, starea ideală a disputei de idei cu funcție paideică sau, poate, doar aspirația lăuntrică
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Țintei sale (atunci când e vorba de o persoană) i se suprimă statutul de interlocutor, devenind un El abstract, fără identitate precisă, un personaj imaginar al cărui statut real nu mai importă. De aceea numele său este substituit printr-o perifrază ironică (antonomază), deformat sau ignorat (prin anonimizare), aspectul fizic recreionat grotesc, iar cel caracterial hiperbolizat în termeni peiorativi, desigur. În concluzie, falia care desparte discursul polemic de cel pamfletar pare a fi măsurabilă în termeni ce țin de tonalitate, expresie și
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]