3,549 matches
-
nevrita optică; parapareze brusc instalate) Examenul RMN va înlocui examenul CT la asigurații cu contraindicații (insuficiență renală, insuficiență cardiacă severă, sarcină, alergie la substanțele de contrast iodate) Explorări scintigrafice 1. tromboembolismul pulmonar 2. accidente coronariene acute 3. accidentul vascular cerebral ischemic acut, în primele 24-72 de ore, cu justificare din punct de vedere medical, cu aspect CT neconcludent Explorări angiografice: - afecțiuni vasculare indiferent de localizare Capitolul II Pachet minimal de servicii medicale în asistența medicală spitalicească În situația în care pacientul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206755_a_208084]
-
studii randomizate), - beta-blocantele perioperator pot reduce riscul de mortalitate și infarct miocardic (studii randomizate mici); metoprololul administrat perioperator poate fi mai puțin eficient sau ineficient decât atenololul sau bisoprololul (dovezi de nivel 2) [5], - clonidina perioperator poate reduce numărul episoadelor ischemice cardiace și mortalitatea tardivă (dovezi nivel 2; 8 studii randomizate) [5]. În trecut, în pregătirea preoperatorie se efectuau teste diagnostice pentru stabilirea extensiei bolii cardiace, s-ar fi efectuat numeroase screeninguri sau chiar corectarea leziunii cardiace pentru a pregăti pacientul
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
Complicații cardiace majore (infarct miocardic, edem pulmonar, fibrilație ventriculară, stop cardiac și bloc atrio-ventricular complet) au survenit la 2% din operați. Factorii de risc identificați au fost: - operații cu risc mare (intraperitoneale, intratoracice sau vasculare suprainghinale), - anamneză de cardiopatie coronariană ischemică, - anamneză de insuficiență cardiacă congestivă (edem pulmonar, dispnee paroxistică nocturnă, raluri bilateral, zgomot S3 de galop, redistribuție vasculară pulmonară pe radiografie), - anamneză de boală cerebro-vasculară (AVC, TIA), - terapie insulinică, - creatinină serică > 2 mg/dL, Riscul de complicație cardiacă a fost
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
cu ortopnee, tuse cu expectorație muco-purulentă în cantitate medie, transpirații profuze, greață, vărsături alimentare, inapetență și scădere ponderală aproximativ 5 kg în ultimul an, astenie fizică marcată. Ca antecedente personale patologice se notează: hipertensiune arterială de la 50 de ani, cardiopatie ischemică cronică nedureroasă, bloc de ram stâng și, în urmă cu 4 ani, accident vascular cerebral stâng cu frustă hemipareză dreaptă sechelară. Pacienta locuiește în mediul rural cu soțul și un fiu, dar, de când este bolnavă, locuiește la una dintre fiice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
foarte mici, sprijinită bilateral, spre sfârșitul internării merge pe distanțe mici sprijinită unilateral. Câștigă în greutate aproximativ 3 kg. La evaluările ulterioare merge în continuare sprijinită, pe distanțe mici - medii, cu dificultate. Efectuează un consult neurologic care infirmă o cauză ischemică sau hemoragică cerebrală acută și interpretează deficitul neuromotor în cadrul polineuropatiei din deficitul de vitamină B 12. La ultima evaluare efectuată merge fără sprijin, utilizând un baston pentru siguranță. Observația clinică 3 Pacientă în vârstă de 75 de ani din mediul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
demonstrează anomalii ale undei T în 42,9% dintre cazuri și subdenivelare a segmentului ST la 34,3% dintre cazuri (15). Se pare că la această categorie de vârstă istoricul de boală cardiacă se asociază semnificativ cu modificările de tip ischemic, ca subdenivelarea de segment ST (odds ratio = 3,2; 95% interval de confidență 1,2 8,7) (13). 11.2.5. Hipertrofia ventriculară stângă (HVS) HVS este o modificare frecvent întâlnită la vârstnici, obiectivată electrocardiografic sau ecocardiografic. Un studiu efectuat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
septului interventricular, numite fibrele paraspecifice ale lui Mahaim, observate frecvent la copii. În timpul refacerii chirurgicale a malformațiilor cardiace congenitale de tipul defectelor septale interventriculare fasciculul atrioventricular este vulnerabil lezării iatrogene mai ales în regiunea septului membranos interventricular. * Complicații cardiace Leziunile ischemice și structurale ale cordului sunt cele mai frecvent întâlnite complicații secundare abordului chirurgical al cordului. Leziunile ischemice miocardice pot fi minimizate sau prevenite prin protejarea cordului în timpul clampării aortei. Cunoașterea precisă a anatomiei cordului și a eventualității unor posibile leziuni
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cardiace congenitale de tipul defectelor septale interventriculare fasciculul atrioventricular este vulnerabil lezării iatrogene mai ales în regiunea septului membranos interventricular. * Complicații cardiace Leziunile ischemice și structurale ale cordului sunt cele mai frecvent întâlnite complicații secundare abordului chirurgical al cordului. Leziunile ischemice miocardice pot fi minimizate sau prevenite prin protejarea cordului în timpul clampării aortei. Cunoașterea precisă a anatomiei cordului și a eventualității unor posibile leziuni congenitale sau dobândite asociată cu stăpânirea unei tehnici chirurgicale precise au drept rezultat minimizarea complicațiilor anatomice în
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
umană, motiv pentru care modelele experimentale realizate pe animale au valoare relativă. Dintre cele trei sectoare circulatorii parietale se detașează pregnant cel arterial, care prezintă o complicare anatomofuncțională particulară și o implicare patogenetică decisivă, ceea ce explică de ce mortalitatea prin accidente ischemice cardiace constituie a doua cauză de moarte în statisticile internaționale. Trebuie precizat faptul că cele două artere principale ale inimii dispuse de-a lungul joncțiunii atrioventriculare au un traiect circumferențial, de unde și denumirea de artere coronare. Din coroana arterială a
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
1/3posterioară a septului interventricular. Datorită incidenței crescute a aterosclerozei arteriale coronare și a mortalității asociate una din cele mai frecvente procedee chirurgicale o constituie by-passul arterial. Abordul chirurgical are ca obiectiv reducerea zonei de infarctizare miocardică sau ameliorarea simptomatologiei ischemice, anginei persistente și/sau insuficienței cardiace congestive secundară afecțiunii obstructive severe a arterelor coronare. În cazul arterelor parțial obturate se folosește by-pass cu arteră toracică internă și segmente ale arterei radiale sau venei safene. O extremitate a transplantului venos se
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
virale sau bacteriene și mai ales reumatismul articular acut grvat de complicații redutabile de tipul carditei reumatismale și a valvulopatiilor. La adulții tineri predomină afectarea cordului de cauze endocrine sau psihiatrice, pentru ca ulterior să apară afecțiuni de tipul HTA, cardiopatie ischemică acută și cronică, cardiomiopatii, cord pulmonar cronic, insuficiența cardiacă, angina pectorală, infarctul de miocard și, nu în ultimul rând, moartea subită. La bătrâni, predominante sunt ateroscleroza sistemică, arteriopatiile obliterante la nivelul membrelor inferioare, insuficiența circulatorie, accidentul vascular. * Sexul În cazul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
caracterizează printr-o incidență crescută a colagenozelor, mai ales a lupusului eritematos sistemic, a poliartritei reumatoide, cu determinism cardiac. Sarcina se poate asocia cu HTA și eclampsie. Perioada menopauzală se caracterizează prin frecvența crescută a HTA esențială sau secundară, cardiopatia ischemică și insuficiența venolimfatică. În cazul sexului masculin mai frecvent apar valvulopatiile aortice de etiologie reumatismală sau luetică. După vârsta de 40 de ani sexul masculin se caracterizează prin incidența crescută a cardiomiopatiei etanolice, cardiopatiei ischemice, iar tardiv, HTA și cord
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
HTA esențială sau secundară, cardiopatia ischemică și insuficiența venolimfatică. În cazul sexului masculin mai frecvent apar valvulopatiile aortice de etiologie reumatismală sau luetică. După vârsta de 40 de ani sexul masculin se caracterizează prin incidența crescută a cardiomiopatiei etanolice, cardiopatiei ischemice, iar tardiv, HTA și cord pulmonar cronic. * Antecedentele heredo-colaterale Există o serie de afecțiuni cardiovasculare cu determinism genetic, dintre care menționăm: HTA, cardiopatia ischemică, cardita reumatismală, cardiomiopatia dilatativă și restrictivă, arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare, etc. * Antecedentele personale Fiziologice: în
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
vârsta de 40 de ani sexul masculin se caracterizează prin incidența crescută a cardiomiopatiei etanolice, cardiopatiei ischemice, iar tardiv, HTA și cord pulmonar cronic. * Antecedentele heredo-colaterale Există o serie de afecțiuni cardiovasculare cu determinism genetic, dintre care menționăm: HTA, cardiopatia ischemică, cardita reumatismală, cardiomiopatia dilatativă și restrictivă, arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare, etc. * Antecedentele personale Fiziologice: în perioada de activitate reproductivăa femeii prezența ciclurilor menstruale poate decompensa unele cardiopatii, iar sarcina poate avea efecte agravante, așa după cum este cazul stenozei mitrale
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Fiziologice: în perioada de activitate reproductivăa femeii prezența ciclurilor menstruale poate decompensa unele cardiopatii, iar sarcina poate avea efecte agravante, așa după cum este cazul stenozei mitrale sau HTA. Datorită concentrației crescute de hormoni estrogeni femeile sunt protejate de instalarea cardiopatiei ischemice, mai ales în cazurile în care nu prezintă diabet zaharat, nu folosesc anticoncepționale sau nu fumează. Ulterior, odată cu dispariția protecției estrogenice, numărul femeilor afectate îl egalează pe cel al bărbaților, iar la o etate considerabilă chiar îl depășesc. Patologice dintre
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
o TBC pulmonară poate determina apariția pericarditelor tuberculoase acute uscate sau exudative; o hipertiroidismul poate determina tahicardie, aritmii, HTA, adică cardiotireoza. Hipotiroidismul favorizează apariția cardiomiopatiei; o diabetul zaharat determină apariția micro și macroangiopatiei diabetice, cu toate complicațiile lor, ateroscleroza, cardiopatia ischemică dureroasă (incidență crescută a infarctului miocardic); o obezitatea favorizează ateroscleroza, cardiopatia ischemică, HTA, insuficiența respiratorie cronică, cordul pulmonar cronic; o anemiile severe pot duce la insuficiență cardiacă, aritmii, iar poliglobuliile dau frecvent HTA, cardiopatie ischemică dureroasă, varice hidrostatice; o afecțiunile
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
o hipertiroidismul poate determina tahicardie, aritmii, HTA, adică cardiotireoza. Hipotiroidismul favorizează apariția cardiomiopatiei; o diabetul zaharat determină apariția micro și macroangiopatiei diabetice, cu toate complicațiile lor, ateroscleroza, cardiopatia ischemică dureroasă (incidență crescută a infarctului miocardic); o obezitatea favorizează ateroscleroza, cardiopatia ischemică, HTA, insuficiența respiratorie cronică, cordul pulmonar cronic; o anemiile severe pot duce la insuficiență cardiacă, aritmii, iar poliglobuliile dau frecvent HTA, cardiopatie ischemică dureroasă, varice hidrostatice; o afecțiunile renale precum glomerulonefrita difuză acută sau subacută, cronică, rinichiul polichistic, pielonefrita cronică
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
toate complicațiile lor, ateroscleroza, cardiopatia ischemică dureroasă (incidență crescută a infarctului miocardic); o obezitatea favorizează ateroscleroza, cardiopatia ischemică, HTA, insuficiența respiratorie cronică, cordul pulmonar cronic; o anemiile severe pot duce la insuficiență cardiacă, aritmii, iar poliglobuliile dau frecvent HTA, cardiopatie ischemică dureroasă, varice hidrostatice; o afecțiunile renale precum glomerulonefrita difuză acută sau subacută, cronică, rinichiul polichistic, pielonefrita cronică pot determina apariția HTA secundară. * Condițiile de viață și muncă Stresul constituie un factor predispozant, frecvent incriminat acutualmente în etiopatogenia afecțiunilor cardiace. Cardiopatia
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
dureroasă, varice hidrostatice; o afecțiunile renale precum glomerulonefrita difuză acută sau subacută, cronică, rinichiul polichistic, pielonefrita cronică pot determina apariția HTA secundară. * Condițiile de viață și muncă Stresul constituie un factor predispozant, frecvent incriminat acutualmente în etiopatogenia afecțiunilor cardiace. Cardiopatia ischemică dureroase și HTA sunt cele mai vizate afecțiuni cardiovasculare de către factorii de mediu. Sedentarismul și alimentația hipercalorică, hiperglucidică, hiperlipidică, hiperproteică predispun la obezitate, ateroscleroză, cu toate complicațiile ei, diabet, sindrom dislipidemic. Fumatul și consumul de alcool sunt factori decisivi în
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
mai vizate afecțiuni cardiovasculare de către factorii de mediu. Sedentarismul și alimentația hipercalorică, hiperglucidică, hiperlipidică, hiperproteică predispun la obezitate, ateroscleroză, cu toate complicațiile ei, diabet, sindrom dislipidemic. Fumatul și consumul de alcool sunt factori decisivi în accelerarea aterogenezei, a dezvoltării cardiopatiei ischemice, cardiomiopatiilor dilatative, tulburărilor de ritm, infarct de miocard, accident vascular cerebral, arteriopatie obliterantă aterosclerotică. * Simptomele din bolile cardiace Simptomele din bolile cardiace pot fi specifice cordului sau nespecifice, anamneza constituind etapa esențială inițială care poate da informații privind etiopatogenia acestora
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
se declanșează în momentul în care se produce un dezechilibru între necesarul și aportul de oxigen (hipoxia) cu ischemia subsecventă a miocardului. Între cauzele durerii coronariene pot fi menționate ateroscleroza coronariană, spasmul coronarian, tahiaritmiile, bolile pulmonare, etc. Durerea de natură ischemică poartă numele de angină pectorală și prezintă următoarele caractere: * localizarea: tipic este retrosternală, la nivelul jumătății inferioare a sternului, profund; uneori pot fi descrise localizări atipice, de exemplu, hemitoracele drept, regiunea epigastrică, mâna stângă, regiunea interscapulovertebral; * iradierea: tipic, iradierea este
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Controlul atrial al frecventei cardiace (Bainbridge) include o componentă directă locală, reprezentată de întinderea nodulului sinusal (ce permite creșterea frecvenței cu 15%) și o componentă reflexă (ce poate crește frecvența cu încă 50%), mai slabă la frecvență cardiacă mare. Răspunsul ischemic central și răspunsuri la stimuli nocivi Deficitul nutritiv al centrului vasomotor (presiune arterială sub 60 mm Hg) induce activarea neuronilor vasoconstrictori (maximă la ~20 mm Hg; probabil prin acumularea CO2, oricum prin aciditate) și creșterea marcată a presiunii: 250 mm
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
10 min. Acest fenomen reprezintă un mecanism de urgență (de exemplu reacția Cushing de creștere a presiunii LCR până la compresiunea arterială) și este urmat de o depresie completă a activității simpatice în caz de prelungire (3-10 min). In cursul răspunsului ischemic central, reflexul baroreceptor activat determină bradicardie. Când aerul inspirat este bogat în CO2 vasoconstricția simpatică activată prin răspuns ischemic central contracarează chiar și vasodilația directă produsă de hipoxie și hipercapnee, în toate regiunile cu excepția creierului și pielii. Hiperventilația este cea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
compresiunea arterială) și este urmat de o depresie completă a activității simpatice în caz de prelungire (3-10 min). In cursul răspunsului ischemic central, reflexul baroreceptor activat determină bradicardie. Când aerul inspirat este bogat în CO2 vasoconstricția simpatică activată prin răspuns ischemic central contracarează chiar și vasodilația directă produsă de hipoxie și hipercapnee, în toate regiunile cu excepția creierului și pielii. Hiperventilația este cea care compensează modificările de concentrație a gazelor respiratorii și permite normalizarea presiunii arteriale și a distribuției debitului sanguin. Un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
influența centrului respirator asupra celui vasomotor și prin expansiune vasculară inspiratorie cu efect mecanic direct și reflex. Undele vasomotorii (max. 2040 mm Hg; 0,05-0,1 Hz) derivă din oscilații ale reflexelor baro receptor și chemoreceptor (sau chiar ale răspunsului ischemic central). 13.3. Controlul de durată al presiunii arteriale Controlul rapid al presiunii arteriale se realizează în special prin reflex baroreceptor, care este mai sensibil față de modificări decât față de valoarea propriu zisă a presiunii arteriale și se resetează rapid. In
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]