3,519 matches
-
trup n a fost o cădere a Dumnezeirii (din dumnezeire). Căci a rămas ceea ce era, deși S-a făcut ceea ce nu era. Căci era neschimbabil. Și a păstra ceea ce S-a făcut, rămânând însă ceea ce era. Fiindcă era de oameni iubitor 320”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 19, în PSB, vol. 81, p. 153 154) „... și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Fecioara Maria ...” „Dumnezeul nostru Iisus a fost zămislit de Maria, după rânduiala lui Dumnezeu, din
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
170) „Nu merge (...) mai departe cu iscoditul! Nu căuta mai mult decât spun cuvintele evanghelistului! Nu te întreba: cum a lucrat Duhul Cel Sfânt această zămislire din Fecioară? Dacă 320 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Cum S-ar fi arătat de oameni iubitor, dacă ar fi topit umanitatea pe care a asumat o, sau n-ar fi rămas ca Dumnezeu izvorul vieții nemuritoare pentru aceasta? În panteismul monofizit nu poate exista iubire reală de oameni. Valorile cele cu adevărat mângâietoare ale umanității nu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
domni și Dumnezeu. Pentru că s-a scris: Împărat al împăraților și 84 Domn al Domnilor (Apoc. 17, 14)”. (Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia XXVII, 3, în PSB, vol. 34, p. 215) „Când un suflet credincios și iubitor de adevăr privește la bunurile veșnice, rezervate celor drepți și la binefacerile cele negrăite din viitor ale harului, se socotește nevrednic - cu (tot) zelul, munca și truda sa - de promisiunile cele de negrăit ale Duhului. Acesta este cel sărac cu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și Adevăr, Cartea a Șaptesprezecea, în PSB, vol. 38, p. 590) 74 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Varietatea în fericire și în strălucire va fi potrivită cu numărul celor ce vor ajunge la viața viitoare întru fericire, lângă Hristos, a Cărui lumină iubitoare îi va umplea pe măsura apropierii duhovnicești de El, sporită în viața pământească. Dar cei mai fericiți în iubirea gustată, nu se vor simți 85 „Pentru că precum felurită este viața sfinților, așa e și a cununilor, Dumnezeu măsurând răsplata potrivit cu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Căci El era și va fi cu ei totdeauna 75”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Noua, Introducere, în PSB, vol. 41, p. 820) „Că cei ce s-au nevoit într-o viață de Dumnezeu iubitoare și superioară, vor fi neîncetat cu Hristos, privind adică frumusețea Lui dumnezeiască și negrăită 76”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Noua, Capitol unic, în PSB, vol. 41, p. 885) „În acel bine se găsește
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sunt susținut de iubirea Lui ca să-L iubesc și eu în veci ... (n. s. 1551, p. 820) 76 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: E o mare bucurie a privi și a fi privit de cel ce te iubește. Iar cel iubit și iubitor e frumos pentru mine, și niciodată nu mă satur să fiu cu el. Aceasta se întâmplă însă în gradul suprem între cei ce stau în fața lui Hristos. El nu e pentru ei numai o viață care va sfârși, ci Izvorul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
din morți vine din credința în Cel Ce a murit și nu poate sta în picioare 92 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Nerecunoscând lui Dumnezeu capacitatea de a naște un Fiu și iubirea față de Acela, îl socotesc redus din puterea și capacitatea iubitoare. Nașterea indică o putere a Celui ce naște. A fi cu totul neroditor este o uscăciune. E greu de înțeles că ar avea în acest caz o putere creatoare, deci o libertate de-a nu rămâne redus la El însuși
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
n-ar cunoaște și n-ar trăi iubirea ca tot ce este mai înalt și forma celei mai înalte bucurii și fericiri. Negând Dumnezeirea Fiului, neagă astfel întreaga fire a lui Dumnezeu, care nu poate să nu fie rodnică și iubitoare, existând concret în Tatăl, în Fiul și în Sfântul Duh. (n. s. 1820, p. 969-970) 96 adevărul învierii, dacă nu i-a precedat faptul morții. Tăgăduind, așadar, pe Cel Ce a pătimit și a murit, tăgăduind și pe Cel ce
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
bine tot ce face”. Alături îi stă cea „renumită-n lume”, capabilă de „fapte stimate”, „modestă” etc. (l-am citat din nou pe poetul Vadim Tudor). Mitul Bărbatului se completează cu mitul Savantei de renume mondial, om politic, cetățean, soție iubitoare. Acest cuplu idilic ar fi trebuit să inspire iubire, să ofere un model, să însuflețească, să creeze un curent de simpatie-angajament pentru toți. Adrian Neculau Septimiu Chelcea Psihologie socială. Zece lecții, București, Editura Economică, 2005 (223 p.) Manualul lui Septimiu
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a divinității. Din punct de vedere al dreptății, suntem înclinați să credem că tatăl, respectiv divinitatea, greșește, întrucât fiul vinovat nu este pedepsit, iar fiul drept nu este răsplătit. Însă Dumnezeu nu este doar drept ci și milostiv, bun și iubitor, iar din această perspectivă El se bucură mai mult de întoarcerea unui om păcătos decât de cumințenia unuia drept. Această idee este ilustrată și de o altă pildă, care ne atrage atenția că Dumnezeu se bucură mai mult de un
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
tot ceea ce este viu și mai ales cu toți cei care se apropie de el. Buddha nu este o divinitate distantă și intangibilă către care să-ți ridici privirile cu teamă și smerenie, ci un prieten înțelept și o călăuză iubitoare pentru care simți o afinitate lăuntrică spontană, căci el însuși și-a croit drum printre greșelile și capcanele naturii umane, peste toate culmile și sub toate genunile saṃsărei. Acest element omenesc al caracterului lui Buddha este cel care îi atenuează
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
accese de furie. Azi Însă mi-a venit poftă să fac puțină poezie: ‘Odă soarelui/ Să cînt, să rîd, să plîng aș vrea/ De dragul tău, o soare,/ Căci tu-mi-aduci cu lumina ta/ Tot ce se poate astăzi da/ Unei inimi iubitoare/ De cîntec, flori și soare’. Nu-mi vor reuși niciodată poeziile, n-am stofă de poet, nici măcar de poet prost. E păcat, deoarece adesea am atîtea imagini frumoase În minte pe care nu le pot exprima». Poftim, am deschis la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și îl pot întări dacă acesta nu descurajează, ci se îmbărbătează în răbdare, rugăciune și mulțumire către Dumnezeu. Însă, în această luptă nevăzută Și în acest război pe plan duhovnicesc, omul nu rămâne singur, ci este ajutat de Dumnezeu Cel iubitor. Datoria omului constă în a-i răspunde iubirii lui Dumnezeu cu iubire, Și a răspunde tuturor oamenilor cu puterea iubirii ce o dă El. Astfel, creștinul este chemat să păstreze neschimbată frumusețea chipului sădit de Dumnezeu în el, să devină
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
Acest timp al suferinței poate fi însă convertit de cel suferind într-un timp al sensibilizării, al situării în prezența lui Dumnezeu, al evaluării propriei libertăți, al introspecției, al meditației și al consimțirii de a se face gazdă unui Dumnezeu iubitor. Unii, precum submediocrii consolatori ai lui Iov vor insista întotdeauna că suferința este o marcă a dizgrației sau pedepsei divine. Dar teologia creștină dezbate îndelung acest subiect. De la nivelul drumului vieții, suferința pare a fi o veste fără îndoială rea
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
credincioșii de rând, încât aceștia din urmă au uimit chiar pe unii dintre monahi. Astfel, „unul dintre părinți povestea următoarele: Odată pe când mă aflam în Alexandria, am intrat în biserica unui martir ca să mă închin și am văzut o femeie iubitoare de Dumnezeu ce părea văduvă după hainele pe care le purta și care era însoțită de slujitori și slujitoare. Ținându-se de grilajul de fier ce împrejmuia locul unde se afla mucenicul, îi spunea cu putere: <<Mai părăsit, Doamne, ai
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
încurajarea și mângâierea celor din jur. În aceste vremuri, mulți dintre semenii noștri rămân singuri în suferința lor, departe de familie și părăsiți de prieteni, sfârșindu-și adeseori viața într-o cameră rece de spital. Chiar simpla prezență, tăcută și iubitoare, lângă patul lor le aduce înseninare și mângâiere. Despre această insolită experiență menționează Mitropolitul Antonie de Suroj (1914-2003) următoarele rânduri, deosebit de patetice și răscolitoare de suflet: „La începutul războiului, practicam medicina la secția de chirurgie a unui spital de campanie
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
244) sau chiar de întreaga creație (3, 174/168). Teologii comentatori au căutat în general să limiteze această deschidere generoasă, pentru a salvgarda dreptatea divină 151. Semnificații de bază: binefăcător generos și necondiționat. 2.1.13.10. (al-)Wadód: SOI „iubitor” (11, 92)/ „iubește” (85, 14); ASM „Binevoitor”/„Cel Plin de Dragoste” (85, 14); GG „Iubitorul”; Marr „Amator”; RB „aimant” (11, 92)/„le Bienveillant” (85, 14); DM „aimant”/„celui qui aime leș hommes” (85, 14); YA „Full of Loving-kindness”; Arb „All-loving
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Full of Loving-kindness”; Arb „All-loving”. Apare doar în două contexte: Wa-staghfaró Rabba-kum Öumma t"bó ’ilay-hi ’inna Rabb ra≤m wadód (11, 90/92): „Rugați-vă de iertare la Domnul vostru, apoi întoarceți-vă la El. Domnul meu este îndurat, iubitor.” (SOI) Wa-huwa al-Ghafór al-Wadód (85, 14): „El este Iertătorul, Iubitorul.” (GG) Gimaret îi consacră o rubrică aparte: „Ami des croyants” (1988, pp 423-426), întrucat toți comentatorii înțeleg că numai credincioșii au parte de wudd din partea lui Dumnezeu. E firesc să
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
sale. Potrivit teologilor sunniți, iubirea lui Dumnezeu față de credincioși și cea a credincioșilor față de El nu sunt de ordinul sentimentului, ci de ordinul voinței. Probabil de aceea traducerea ASM, spre deosebire de celelalte, a preferat termenul de „Binevoitor”. Semnificație de bază: mult iubitor. 2.1.14. Darnic 2.1.14.1. al-Razz"q/Hayr al-r"ziqn: SOI „îngrijitor”/„cel mai bun nutritor/îngrijitor”; ASM „Întreținătorul”/ „cel mai bun dintre cei care hrănesc”; GG „Împărțitorul de bunuri”/„prea-bunul Înzestrător”; Marr „Altor”/„praebens alimenta
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
care română nu trebuie obligată. De asemenea, „aproape”, având valoare și de adjectiv, nu numai de adverb, este mai potrivit pentru a reda conținutul lui Q"rÄ>, care este un adjectiv, decat prepoziția „lângă”. Semnificații de bază: plin de grija iubitoare și oferind ajutor celui aflat în necaz. 3.1.15. Iertător, îngăduitor 3.1.15.1. Sall"h/ SolQah/ ’Eloah sel hÄt: „blând”/ „Cela ce bine iartă”/ „lăsând păcatele” (SC); „blând”/ „curățeaște” (Blaj); „blând”/ „Cel ce se milostivește”/ „Cel răbdător
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
mai ales în cea după Ioan, în care Isus subliniază tocmai această calitate a relației sale cu Dumnezeu și vrea totodată să o împărtășească și ucenicilor săi, traducerile ar trebui să aleagă, în adresări, termenul familiar cu care un fiu iubitor și încrezător i se adresează tatălui său. Despre semnificațiile pe care le are acest nume în Noul Testament se poate spune că însumează multe dintre acelea pe care le posedă numele divine din Vechiul Testament. În ordinea importanței, acestea ar fi: divinitate
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
încrezător i se adresează tatălui său. Despre semnificațiile pe care le are acest nume în Noul Testament se poate spune că însumează multe dintre acelea pe care le posedă numele divine din Vechiul Testament. În ordinea importanței, acestea ar fi: divinitate unică, iubitoare, iertătoare, ocrotitoare, transcendență, dar prezenta și apropiată, vrednica de încredere, care a creat toate și care este modelul suprem: șho pater,ț ex ho¤ pasă patrià en ouranožs kaì epì gQÎs onomázetai, „sTatal,ț de la care își ia numele orice
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
a iubi”. În Noul Testament, acesta și întreaga să familie de cuvinte au căpătat o utilizare exclusiv religioasă 265. În 2Cor 13,11, Dumnezeu este numit ho theòs tQÎs agápQs kaì eirenQs, „Dumnezeul iubirii și al păcii” - semitism care înseamnă „Dumnezeul iubitor și dătător de pace”. 3.2.1.10.2. ploúsios en eléei: „bogat intru milă” (SC, Blaj); „bogat în milă” (BVA, G-R, BS); „bogat în indurare” (C); „dives în misericordia” (Vg); „riche en miséricorde” (BJ); „rich în mercy” (RSV). Expresia
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ale lui Dumnezeu în Vechiul Testament, iar în Noul Testament, chiar atributul esențial, Dumnezeu fiind definit că agápQ, „Iubire”311. În Coran și în contextul islamic, Wadód este departe de a avea o astfel de importantă. Ambele ar putea fi traduse cu „iubitor”, dar pentru cel biblic orice soluție de traducere este insuficientă. Din fericire, contextul îi atenuează rezistență la transfer. 4.2.20. Gh"fir, Ghafór, (al-)Ghaff"r (2.1.15.1.) și Sall"ƒ/SolQaƒ/’Eloah sel ƒÄÖ (3.1
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Iulia Hălăucescu, altfel decât romanticii Constantin Radinschi și Adrian Podoleanu - acuareliști de referință -, Viorica Toporaș, creatoare remarcabilă, li se alătură convingător, încredințând că spontaneitatea ei cere o deosebită stapânire tehnică. Constantin CIOPRAGA - 2006 VIORICA TOPORAȘ LA BALCIC Deși cunoscuta publicului iubitor prin arta de șevalet, cu atâția ani in urmă, Viorica Toporaș onora la Galeriile „Rotonda” I.M.F. Iași prin 1990 expoziția sa de acuarelă „Lumina Mediteranei”. Curând o noua expoziție de portaluri și arcade de la Sighișoara, Case din Valea Oltului - cu
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]