4,995 matches
-
ortodoxă va juca un rol important, mai ales în lupta împotriva imperiilor otoman și habsburgic, și în definirea și delimitarea naționalităților sîrbă și croată. În ciuda acestui fapt, organizarea revoluțiilor naționale avea să se afle în primul rînd în mîinile conducerii laice, mai ales în ținuturile otomane. Unele elemente ale bisericii vor lupta împotriva acestor mișcări, preferînd menținerea vechii ordini. În mod regretabil, credința ortodoxă comună a națiunilor balcanice nu le-a împiedicat niciodată pe acestea să se angajeze în conflicte sîngeroase
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
instituirea administrațiilor naționale; a fost instalat în fiecare stat un regim puternic centralizat. Așa cum am văzut, în cadrul sistemului otoman, populația creștină se bucura de largi drepturi de autoguvernare prin comunitățile locale și prin sistemul millet. Creștinii nu aveau însă organizații laice în Imperiul Otoman. Biserica ținea locul administrației civile în Serbia, Bulgaria și Albania. O excepție putea fi întîlnită desigur în Principate sub forma curților domnești de la București și Iași, dar aceste provincii nu fuseseră niciodată administrate direct de Poartă. Practic
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de Imperiul Otoman, acțiunea aceasta era totodată în beneficiul statului. Ceea ce s-a produs în acest moment nu era o separare a bisericii de stat, așa cum s-a întîmplat în Europa Occidentală liberală, ci o subordonare a autorităților religioase celor laice. Guvernul a preluat acele aspecte ale vieții care fuseseră anterior sub jurisdicția milletului, inclusiv nu numai chestiuni ca educația și bunăstarea socială, ci și, într-o oarecare măsură, călăuzirea morală a populației. Sub dominația otomană, biserica ortodoxă avea responsabilități politice
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Belgradului, care a fost între 1833 și 1859 foarte capabilul Peter Iovanović. Deși ortodoxia va juca într-adevăr un rol important în evoluția națională a Serbiei, era limpede că puterea se va afla începînd din acel moment în mîinile autorității laice, adică în cele ale conducătorului statului și ale guvernului acestuia. Se vede clar că țăranului nu-i revenea nici un rol în noua ordine constituțională. Constituția Turcească acorda puterea unui grup restrîns de oameni influenți. Nu exista nici o prevedere relativ la convocarea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
guvernatorului nu fusese niciodată clar definită, adepții clanului Radonjić pretinseseră întotdeauna că puterile acestuia erau egale cu cele ale episcopului. În acest moment însă, Vuk Radonjić a încercat să stabilească superioritatea postului său și să revendice jurisdicție deplină asupra problemelor laice. El nu a reușit să-i atragă de partea lui pe șefii clanurilor, care și-au acordat în schimb sprijinul familiei Petrović, văzînd probabil într-un conducător ecleziastic o mai mică amenințare la adresa puterii lor locale. Drept rezultat, postul de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
probabil într-un conducător ecleziastic o mai mică amenințare la adresa puterii lor locale. Drept rezultat, postul de guvernator a fost desființat, iar membrii familiei Radonjić au fost fie uciși, fie exilați. Acțiunea aceasta a făcut ca episcopul să devină liderul laic și religios necontestat al țării. Respectînd tradiția, Rade s-a călugărit și și-a luat numele de Petru al II-lea, cu toate că viața lui ulterioară nu a prezentat nici un semn al unei profunde chemări religioase. El folosea și numele de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a fost descrisă în felul următor: "Maurer considera biserica ca un departament al statului și subordonat acestuia. Situația din patria lui constituia un model pentru el, căci în Bavaria ambele biserici, cea catolică și cea protestantă, erau dominate de autoritatea laică. Episcopilor catolici li se permitea să corespondeze cu Roma numai prin intermediul regelui."5 O puternică dependență de puterea laică se înscria firește pe linia tradiției ortodoxe. Conform aranjamentului făcut atunci, care nu a fost acceptat de Patriarhia de la Constantinopol decît
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
patria lui constituia un model pentru el, căci în Bavaria ambele biserici, cea catolică și cea protestantă, erau dominate de autoritatea laică. Episcopilor catolici li se permitea să corespondeze cu Roma numai prin intermediul regelui."5 O puternică dependență de puterea laică se înscria firește pe linia tradiției ortodoxe. Conform aranjamentului făcut atunci, care nu a fost acceptat de Patriarhia de la Constantinopol decît în 1850, biserica grecească era separată de aceasta. Șeful statului era Othon; el administra problemele bisericii printr-un Sfînt
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
realizat. Forța opoziției conservatoare, care reprezenta probabil opinia celei mai mari părți a populației musulmane, s-a manifestat mai cu seamă în privința chestiunii educației. Statul avea nevoie disperată de școli tehnice și profesionale. În statele din Balcani, sistemul de învățămînt laic fusese instituit fără o confruntare majoră cu biserica ortodoxă, chiar dacă educația se aflase prin tradiție sub jurisdicția acesteia. Situația era destul de diferită la Constantinopol, unde ulema rămînea un obstacol foarte important. Cu toate acestea, anumite instituții speciale, o școală medicală
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
populație sîrbă numeroasă. Revendicările erau aceleași ca și în secolul trecut: recunoașterea sîrbei ca limbă oficială, egalitatea bisericii ortodoxe cu cea catolică și convocarea anuală a adunărilor bisericești. Să nu uităm că acestea din urmă erau alcătuite din puternice elemente laice și erau preocupate de probleme de interes general pentru populația sîrbă. Ca și înainte, programul sîrbesc revendica stabilirea unei jurisdicții geografice precise și numirea unui comandant militar sau a unui voievod. În mai, s-a întrunit la Sremski Karlovci o
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
secolului. La început, ei au deținut această poziție alături de clerul ortodox. Cooperarea dintre liderii intelectuali și capii bisericii nu a fost ușoară întotdeauna. Intelectualii nu erau anticlericali, dar voiau cu adevărat introducerea unor schimbări în conducerea bisericii. Ei credeau că laicii trebuiau să aibă o influență mai puternică în administrație și voiau adoptarea unor chestiuni cu o mai fermă orientare națională, ca literatura și istoria românilor, în sistemul de învățămînt. O altă dorință a lor se referea la o mai strînsă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
mînăstiri. La nivelul cel mai scăzut, școlile care existau se rezumau la citirea și la scrierea în slava bisericească. Ele nu asigurau instruirea necesară comerțului și nici nu-și familiarizau elevii cu problemele lumii din afară. Cele mai bune instituții laice erau așa-numitele școli eleno-bulgare. Aici studenții învățau greaca, care avea avantajul de a fi o limbă comercială a zonei Mării Negre. Școlile grecești îi puneau pe elevii lor în contact și cu ideile politice progresiste ale Europei, în special cu
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și uzine; pentru artele aplicate, În mobilier și obiecte uzuale; pentru moda Îmbrăcămintei, la femei și la bărbați - au fost violentate, Într-o succesiune fără răgaz, prin dominațiile efemere ale stiluri lor epocii, stilurile vieții noastre colec tive, adevărate religii laice de care ne-am lepădat curând și treptat, Îndreptându-ne, se pare, spre un echilibru, spre o sobrietate de expresie, linii și cu lori vecină astăzi cu ab sența oriși cărui stil. După stilul Secession și Modern Style-ul conturate și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu cărți tipărite în Occident. Din 1647 datează biblioteca Episcopiei Catolice din Bacău. Tot în secolul al XVII-lea, biblioteca de la Colegiul Reformat din Aiud numără 65 000 de volume (cea mai mare colecție științifică a reformaților maghiari). Emanciparea gândirii laice și formarea elitelor intelectuale („republica intelectualilor”) consemnează și la noi, cu întârziere, preocupări serioase pentru construirea unui univers livresc de tip enciclopedic. Prin intermediul „complexului bibliologic”, elitele din lumea românească, fascinate de modelul lui Homo Novus, sunt preocupate de comunicarea continuă
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
de noviciat, având ca magistru pe Pr. Matei Ghiuzan, preot tânăr de mare duh, ca în luna octombrie 1946 să facem profesiunea simplă (pe 3 ani) în frumoasa biserică din Săbăoani - unde era și clădirea noviciatului și a fraților noștri laici ce lucrau la tipografia „Serafica”, în mâinile Pr. Iosif M. Pal, Provincial. După această dată, am urmat cursurile teologice la Facultatea de Teologie a Ordinului nostru Franciscan din Luizi-Călugăra până în luna noiembrie 1948, când am fost alungați de securitatea comunistă
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
fie declarat post-mortem episcop al Iașilor și să ocupe locul ce i se cuvine pe lista episcopilor de Iași. Pentru suferințele îndurate, și pentru meritele sale excepționale, considerăm că nici acum nu este târziu. Aceasta este părerea noastră a credincioșilor laici, care iubim și stimăm deopotrivă, pe toți preoții și ierarhii bisericii noastre cărora le datorăm respect și supunere, pentru tot cea ce fac pentru noi. Sescu Petre-Păduraru 11 februarie 1994, în ziua apariției Sf. Fecioare Maria la Lourdes Cine a
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
numită „minores”, „minori”, format din populația lipsită de avere și deci neadmisă să facă parte dintre „majores”, „cetățenii majori”, oamenii așezați și înstăriți, capabili să conducă destinele cetății. Unii dintre „frații minori” vor deveni preoți, dar majoritatea vor rămâne „frați laici”; însuși sfântul întemeietor nu a acceptat să fie preot, ci a rămas toată viața doar diacon. După trei ani, în 1212, tânăra Clara Sciffi, fiică a contelui și cavalerului Favorino Sciffi și a contesei Hortulana născută în nobila familie Fiumi
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
la familie, Sf. Francisc a conceput o normă de viață creștină adaptată acestor condiții și astfel a luat ființă ceea ce se numește al Treilea Ordin Franciscan; astăzi această formă de viață se numește Ordinul Franciscan Secular, OFS și cuprinde persoane laice și preoți care își trăiesc viața proprie în contextul impus de mersul destinului propriu, dar spiritual se nutresc din exemplul și învățătura Sf. Francisc. Una din caracteristicile ordinelor franciscane este misionarismul: dorința și efortul de a face cunoscută necreștinilor, îndeosebi
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
primele timpuri ale Bisericii creștine; regi și regine, ostași și agricultori, preoți, episcopi și papi erau fericiți să facă parte din Ordinul al III-lea; surorile Sf. Clara deschideau mănăstiri pe tot cuprinsul Europei; frații din Ordinul I, preoți sau laici, învățau și predau în marile universități din Bologna, Padova, Oxford, Praga, Cracovia; mulți dintre ei erau chemați să colaboreze la rezolvarea problemelor bisericești, politice și sociale. Chiar din a doua jumătate a secolului al XIII-lea prezența lor este semnalată
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Franciscan este prezent cu cele trei ramuri ale sale în diferite centre din Moldova și Transilvania. În Moldova se află din vechime ramura minor-conventuală, iar după 22 decembrie 1989 există și ramura fraților capucini. Astăzi toți frații conventuali, preoți și laici, sunt cetățeni români, de origine etnică română, cu limba română uzual vorbită. Insist asupra calității de „românitate” pentru că din păcate în România mai persistă concepția, depășită pe plan mondial, jignitoare pentru noi și periculoasă pe plan socio-politic că cine nu
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
1895), devenind independenți față de „Propaganda Fide”, și având în frunte un ministru provincial din mijlocul lor. În această situație se întemeiază un seminar propriu la Hălăucești (1897), pe atunci în județul Roman, unde încep să se formeze preoți și frați laici indigeni. Primii elevi ai acestui seminar se întorc cu o formație solidă în institutele superioare de la Roma și încep o intensă activitate bisericească, culturală și socială. Se întemeiază case de cultură, după războiul mondial, două orfelinate la Hălăucești pentru fete
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
reflecteze la posibilitatea unei întâlniri de suflet în locurile copilăriei intelectuale). Când în anul 1949 asociațiile și ordinele religioase au fost interzise prin legea nr. 810/1949, comunitatea franciscană din Moldova număra peste 80 de preoți și 30 de frați laici. Evenimentele din 1989 vor mai găsi doar 40 de preoți și 5 frați laici, însuflețiți de dorințele înaintașilor de a fi de folos Bisericii și poporului credincios. B.M.M.: Care a fost atitudinea regimului comunist față de Ordinul franciscan? Pr. I.S. : După cum
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
1949 asociațiile și ordinele religioase au fost interzise prin legea nr. 810/1949, comunitatea franciscană din Moldova număra peste 80 de preoți și 30 de frați laici. Evenimentele din 1989 vor mai găsi doar 40 de preoți și 5 frați laici, însuflețiți de dorințele înaintașilor de a fi de folos Bisericii și poporului credincios. B.M.M.: Care a fost atitudinea regimului comunist față de Ordinul franciscan? Pr. I.S. : După cum este cunoscut, atunci când un regim politic își propune să distrugă Biserica și credința, în
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
de asemenea cu drept de publicitate în orașul Roman. Actualmente în seminarul liceal se află elevi în clasele IX-XII și 57 de studenți la filozofie și teologie. Este de la sine înțeles că prioritatea o deține formarea viitorilor frați, preoți și laici. Totodată căutăm să facem față cerințelor spirituale ale credincioșilor din parohiile pe care le administrăm. Deoarece Ordinul franciscan prin vocație și formație este destinat misiunilor, tinerii care se îndreaptă spre viața franciscană sunt pregătiți să contribuie cu activități specifice la
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
o rugăciune de mulțumită către Dumnezeu pentre că a încheiat cu bine încă o călătorie de una singură, pe crestele Făgărașului. Ceea ce preotul satului nostru a și făcut, primind și obolul cuvenit pentru aceasta. Intrând apoi în discuții de ordin laic cu doamna, întrebând-o după cuviință, cum de s-a încumetat la un asemenea drum, cu un rucsac ce se vedea de departe a fi foarte greu, după cum după ponoseala și praful de pe hainele de turist cu multă experiență, care
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]