5,345 matches
-
noastre, ștergare, așternuturi de pat, perdele, cuverturi etc. Acestea trebuiau să fie albe "ca ghiocul", spunea mama. De aceea, de cu seară, în tindă, într-un obroc mare se așezau toate rufele murdare. El se punea apoi pe o scândură lată, deasupra unui ciubăr de lemn, foarte încăpător. Peste rufe se turna uncrop de leșie multă, se acoperea cu un țol curat obrocul și se lăsa până a doua zi dimineață. Era un miros plăcut, de prospețime în întreaga casă. Dimineața
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
dintre pietre. Vietăți minuscule mișunau prin iarbă și prin apa limpede ca cristalul, căutându-și de-ale gurii. Pești lucitori săgetau apa Sucevei, ce venea gălăgioasă dinspre Ulma și Straja. Câte-un broscoi mai îndrăzneț, apărea pe câte o frunză lată de brusture și orăcăia de răsuna toată lunca. Părea că și el era fericit că primăvara s-a instalat definitiv la noi. Aurel și Vasile luau de pe prund câte o lespede și-o aruncau pe suprafața lină a apei să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
din lemn de tei și stejar și este Împodobită cu o sculptură simplă executată manual, și acoperită cu o preparație de grund și pulbere de aur, este de dimensiuni mici, cele două rânduri registre sunt bucăți de scânduri groase și late de aproximativ 50 cm., pictate și sculptate, Îmbinate câte două pe fiecare registru, icoanele sunt pictate În stil bizantin, fără strat de preparație, fiind aplicat un strat de clei de oase și apoi picture cu culori de tempera. Nu este
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
ale cavalerului, cioplitorul putu vedea că era un cleric rotofei, scund și jo vial. Rasa lui, dintr-o stofă scumpă, ascundea cu greu rotun jimile unui trup bine hrănit. O cruce de aur, bogat Împodobită cu safire, strălucea pe pieptul lat, la capătul unui lanț la fel de prețios. — Am venit cât am putut de repede, spuse rotofeiul. Ce vrei? Schaffhausen nu-i la doi pași. știi de când sunt pe drum? S-a făcut totul, domnule ministerial Eglord? — Cred că treaba ar fi
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
știi și să nu crezi nimic până nu te convingi. și eu vreau să știu ce caută nefericitul acesta În pădure, tocmai acum și tocmai aici. Fără să mai aștepte răspunsul cavalerului, clericul se Întoarse către Simeon și fața lui lată se ilumină brusc Într-un zâmbet plin de dulceață. — Vino Încoace, omule, spuse el. Ai avut noroc să fiu și eu de față, altfel ai atârna acum acolo sus, arătă el către o creangă răzleață a bradului. Dar eu n-
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
timpului, tânărul avea straie de-o croială nouă, dintr-un postav În ape violete ca și ochii lui și căptușit la poale cu blană de nurcă. La șold purta o sabie scurtă, Încovoiată, cu mâner de argint, și nu spada lată, dreaptă și grea pe care cavalerii o prindeau cu amândouă mâinile pentru a lovi. Încălțările sale arătau și ele cu totul altfel, mai Înalte decât cele obișnuite, dintr-o piele neagră, fină ce se mula pe picior. — Haro, spuse Conrad
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
maica Înțelepciunii. Pașii răsunară din ce În ce mai slab pe treptele de piatră și o liniște apăsătoare se așternu În Încăpere. Adelheid Își roti ochii și, la lumina slabă a făcliei, văzu un pat așezat Într-o firidă. Pe doi căpriori o scândură lată alcătuia masa pe care se lăfăia un talger cu câteva bucățele de carne friptă, un șervet curat În care erau Învelite felii de pâine și o tavă cu mere. Alături, Într-o carafă, apă proaspătă. Fata se Îndreptă spre fereastră
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
odaia, trântind ușa cu furie În urma lui. Jos, În sala cea mare, așteptau doi bărbați. Unul era starețul Otto, tolănit Într-un jilț căptușit cu piei de urs și bându-și alene cupa de vin. Celălalt, un cavaler cu fața lată, pe care o cicatrice adâncă o făcea și mai hidoasă, Întrebă cu glas zeflemitor: — Ei, pe când nunta? Ministerialul se trânti pe o laiță de asemenea așternută cu piei de urs, Înșfăcă un urcior uriaș cu vin, și-l dădu peste
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
departe, cât voi putea, până voi găsi un loc de dormit. Am luato spre magazinul universal de lângă piață, unde un căpitan de miliție amabil, mi-a explicat pe unde s-o iau spre Bacău. La ieșirea din Brașov, șoseaua era lată, fără copaci pe margine și fără denivelări pe distanță mare, fapt apreciat de mine și de roțile bicicletei. De la 10-12 km zăream Brașovul rămas în urmă. Eram mulțumit, nimeni nu poate înțelege satisfacția pe care-o simțeam, după ce lăsasem în
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
bune. Și așa a mai trecut o bucată de vreme. Dar, spre stupoarea lui, lucrurile nu se îndreptau: dimpotrivă. Trebuie să precizăm că elementele de veselă ale lui Haiduc erau reduse numeric, ele constituindu-se din două piese mari și late: o crăticioară smălțuită pentru apă și un ceaunel de tuci fisurat pentru hrana grosieră. În rest, alte accesorii precum: lingura, furculița ori cuțitul le considera niște caraghioslâcuri de care nici nu voia să audă, fiind cu totul sub demnitatea lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
a Îmbogățit orizontul de instruire profesională, dar și pe acela de cunoaștere a „lumii noi" și a principiilor pe care s-a construit și se dezvoltă cu 30.000 km prin SUA. 1935 1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 12 totul surprinzător. lată concluziile pe care le a lăsat În lucrarea sa atât de valoroasă și atât de simplu intitulată „30.000 km prin SUA 1935 1956". 1) Autorul pune În prim plan „uriașa selecție naturală" prin care. grupurile etnice de pe vechiul continent
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ce-ți dau impresia că te afli Într-un fund de tranșee. Paralel cu strada 44 pe care mergem sunt toate celelalte străzi de la est la vest. De la nord la sud sunt traversate de imense avenue, Între care cea mai lată, fiind denumită strada lată - Broad Way - 30 km lungime. Orientarea În acest oraș geometric este extrem de ușoară, dar e lipsită de farmecul Parisului sau al Berlinului. New-Yorkul Își duce viața la verticală. După atâtea zile de tangaj, la al 20
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
că te afli Într-un fund de tranșee. Paralel cu strada 44 pe care mergem sunt toate celelalte străzi de la est la vest. De la nord la sud sunt traversate de imense avenue, Între care cea mai lată, fiind denumită strada lată - Broad Way - 30 km lungime. Orientarea În acest oraș geometric este extrem de ușoară, dar e lipsită de farmecul Parisului sau al Berlinului. New-Yorkul Își duce viața la verticală. După atâtea zile de tangaj, la al 20-lea etaj unde ne-
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
vite. Circulația printre ele se face printr-un sistem ingenios evitând amestecarea vitelor. Pentru oi, oborul e acoperit. Pentru porci sunt hangare de scânduri, cu etaj. Bovinele sunt ținute În padocuri descoperite. Partea de sus a padocului are o scândură lată pe care se poate circula pentru a vedea bine calitatea vitelor. Pe deasupra lor sunt construite galerii pentru transportul vitelor În abator. Nu e greu să ne imaginăm ce Înseamnă hrana și apa pentru atâtea vite. Pentru cornute e nevoie de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
totul alt drum, probabil intuind bine evoluția istoriei. Ne-au rămas mai multe descrieri ale persoanei sale, realizate de victimele lui. Dumitru Bordeianu îl înfățișează drept un bărbat frumos, ieșit din comun, cu capul mare, însă cu trăsături fine, fruntea lată, buze senzuale, părul castaniu spre blond, ondulat și nasul de tip clasic, grec. Ochii mari, exagerat de mari, albaștri, erau foarte expresivi. Când se încrunta, te înspăimânta. Bărbia specifică tipului voluntar. Râdea arareori și râsul lui era plăcut, atrăgător. Corpul
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
vrut să intre la noi, pentru că, dacă voia, putea să facă un veritabil galop de sănĂtate, cum se spune. V.A. : Aceeași teorie o avea și Soljenițîn. Zicea că Rusia ar trebui să se debaraseze de toate regiunile neruse, popu‑ late de străini - majoritatea sunt în Caucaz, dar și în Siberia - și să se concentreze pe dezvoltarea și moder‑ nizarea Federației Ruse. Nu le-a plăcut această teorie responsabililor de la Kremlin. Ciudat e că nici occiden‑ talii n-au apreciat teoria
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
știau și ce este presa occidentală. V.A. : Unii mai avuseseră niște burse între timp prin stră‑ inătate. A.M.P. : Exact ! La noi s-a strâns o trupă de elită, care voia schimbarea, dar care, foarte repede, a devenit izo‑ lată de toată lumea, inclusiv de alianța ce era la guver‑ nare. Pentru că alianța care era la guvernare, foarte repede, a dezvoltat interesele proprii ale cui este la guvernare, adică să se conserve, să se stabilizeze, să se așeze pe o bază
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
adăuga cele „12 porunci de răsădire a pomilor roditori”, emise de M. Mitrafanovici de la Horticola Bucovina: „rătează venele rădăcinilor cu un cuțit ascuțit; unge rădăcinile cu un cir făcut din lut galben și baligă de vacă; sapă gropile mari și late; nu pune în gropi unde vin pomii răsădiți gunoi proaspăt din grajd” etc. Apăreau și „Sfaturi de gospodărire” cu ceea ce e de făcut pe lângă casă, în grădina de legume, la câmp și în pomăt, cu recomandări exprese: „vitele trebuie lăsate
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
acopere întreg piciorul, ci să le pună în evidență ciorapii tot mai colorați, poartă cravate ori prea mari, peste curea, ori prea mici și înguste, de preferat de altă culoare decât sacoul în carouri sau pantofii din piele, cu bot lat și cu talpă extrem de groasă, care scârțâiau. Pentru noii adolescenți, costumele scumpe, elegante și rafinate ale lui Cristian Vasile, Jean Moscopol, Titi Botez sau Zavaidoc încep să pară tot mai bătrânicioase. Un nou gen de sexualitate plutește în aer, prin
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
să mă pot controla în timp ce înaintam pe coridorul întunecat. Am trecut de camera lui Robby - prietenul lui dormea dus în patul dublu masiv, iar filmul lui Steven Spielberg 1941 (difuzat deseori în ultima vreme) pâlpâia pe ecranul televizorului cu ecran lat, singura sursă de lumină din camera fiului meu. Am continuat să înaintez pe coridor și m-am oprit în fața ferestrei uriașe care se deschidea spre curtea casei: petrecăreții înotau în piscina încălzită și se lăfăiau pe șezlonguri. În cimitir se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
nu le spune și lor. - Promit. Probabil îți place s-o repeți. - De fapt unul dintre autorii mei preferați m-a sunat astăzi . - Și cine ar fi acela? - Jay. Binky făcu o pauză. „Mi-a spus că ai făcut-o lată de tot astă-noapte. - Chef de zile mari. Am făcut și eu o pauză, dându-mi seama de ceva. Și nu crede tot ce-ți spune Jay. - Niciodată, zise ea, generoasă. Apropo, ai primit cecul gras al englezilor pentru drepturile de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
lui Robby? A urmat o liniște plină de semne de întrebare. - Salut, zise Robby. Cum a fost? Nu știam ce să spun. Devenisem tatăl meu. Robby se afla în locul meu. Mi-am văzut propriile trăsături în el: părul blond-castaniu, fruntea lată, încruntată, buzele groase ușor țuguiate ca urmare a gândurilor și anticipării, ochii căprui rotindu-se cu o mirare nedisimulată. De ce nu-l remarcasem înainte de a-l pierde? Am lăsat capul jos. Îmi luă ceva timp să înțeleg ce mă întrebase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
rușii, au cucerit de nenumărate ori Riga. Multe clădiri vechi. Surpriza și curiozitatea acestei prime plimbări prin oraș este să constat că valuta națională - latul - e mai puternică decât dolarul. Ca să fiu exact: un dolar era egal cu 0,59 lați. O liră sterlină = 0,88 lați. Un CD costă 11,90 lați, adică circa 23 de dolari. Schimb 15$ pentru 8,60 lați. Colegii glumesc, spun că este cea mai puternică valută din lume. Uimirea noastră este comentată foarte calm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Riga. Multe clădiri vechi. Surpriza și curiozitatea acestei prime plimbări prin oraș este să constat că valuta națională - latul - e mai puternică decât dolarul. Ca să fiu exact: un dolar era egal cu 0,59 lați. O liră sterlină = 0,88 lați. Un CD costă 11,90 lați, adică circa 23 de dolari. Schimb 15$ pentru 8,60 lați. Colegii glumesc, spun că este cea mai puternică valută din lume. Uimirea noastră este comentată foarte calm de femeia de la casa de schimb
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
curiozitatea acestei prime plimbări prin oraș este să constat că valuta națională - latul - e mai puternică decât dolarul. Ca să fiu exact: un dolar era egal cu 0,59 lați. O liră sterlină = 0,88 lați. Un CD costă 11,90 lați, adică circa 23 de dolari. Schimb 15$ pentru 8,60 lați. Colegii glumesc, spun că este cea mai puternică valută din lume. Uimirea noastră este comentată foarte calm de femeia de la casa de schimb valutar. Latul e „susținut și garantat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]