4,839 matches
-
parte și cele menținute sunt cuvinte, adică unități lexicale; dar același lucru este valabil și pentru elipsele de la nivelul propoziției și al frazei; în ambele cazuri este vorba, de asemenea, de elipse de tip gramatical, și anume sintactic. Termenul elipsă lexicală ar putea fi acceptat, convențional, ca denumire a omisiunilor de elemente constitutive ale sintagmelor libere ori mai mult sau mai puțin stabile pentru a căror identificare interlocutorul este chemat să apeleze la celelalte elemente structurale ale textului sau la cunoștințele
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
omisiunile de cuvinte, de la nivelul sintagmei, propoziției sau frazei, în situațiile în care ele implică o reconstituire sau o subînțelegere care poate fi anaforică sau deictică, iar fenomenele de omitere a unor cuvinte din sintagme pot fi denumite prin elipsă lexicală la nivel sintagmatic; unele dintre aceste din urmă omisiuni se pot afla într-o situație virtuală de declanșare, în condiții speciale, a procesului condensării lexico-semantice. Dacă, în schimb, interlocutorul poate identifica spontan înțelesul cuvântului redus dintr-o sintagmă sau dintr-
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
al sintagmei originare, sens care nu mai necesită decodare, întrucât a parcurs primele etape ale condensării lexico-semantice, devenind autonom. De altfel, ceea ce subliniază insistent cercetătorii problemei și se poate deci afirma cu certitudine este că, în toate cazurile de elipsă lexicală, omisiunea solicită colaborarea interlocutorului (ascultător, cititor, partener de dialog), care este provocat să descifreze denotațiile și conotațiile elementelor omise, să descopere cele trecute sub tăcere sau comprimate de către autor (vorbitor, scriitor). În cazul unei condensări depline nu avem însă a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
vorbitor, scriitor). În cazul unei condensări depline nu avem însă a face cu așa ceva, deoarece elementul rămas a preluat întregul conținut semantic al sintagmei originare, astfel încât interlocutorul nu mai trebuie să identifice niciun sens ascuns. În consecință, deosebirea dintre elipsa lexicală și condensarea lexico-semantică rezidă, după părerea noastră, în următoarele particularități: Elipsa lexicală nu formează cuvinte noi și se produce fie la nivelul sintaxei propoziției sau frazei, fie la nivel sintagmatic caz în care se poate afla însă, în anumite condiții
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cu așa ceva, deoarece elementul rămas a preluat întregul conținut semantic al sintagmei originare, astfel încât interlocutorul nu mai trebuie să identifice niciun sens ascuns. În consecință, deosebirea dintre elipsa lexicală și condensarea lexico-semantică rezidă, după părerea noastră, în următoarele particularități: Elipsa lexicală nu formează cuvinte noi și se produce fie la nivelul sintaxei propoziției sau frazei, fie la nivel sintagmatic caz în care se poate afla însă, în anumite condiții, la originea procesului de formare a unor cuvinte noi. Ea înlătură elemente
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
omisiunile sintactico-lexicale care nu duc la formarea unor cuvinte. I. 2. Accepții ale termenului absorbție Realizând confuzia care domnește în jurul termenului elipsă, unii lingviști, îndeosebi germani, au încercat să impună o denumire nouă pentru fenomenul pe care îl studiem: absorbția lexicală (germ. lexikalische Absorption, fr. absorption lexicale). Noțiunea exprimată de această denumire este analizată însă în cadrul evoluției semantice a cuvintelor, pornindu-se, așadar, de la elementul lexical menținut în urma omiterii altora și constatându-se că acesta are un alt sens decât cel
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
formarea unor cuvinte. I. 2. Accepții ale termenului absorbție Realizând confuzia care domnește în jurul termenului elipsă, unii lingviști, îndeosebi germani, au încercat să impună o denumire nouă pentru fenomenul pe care îl studiem: absorbția lexicală (germ. lexikalische Absorption, fr. absorption lexicale). Noțiunea exprimată de această denumire este analizată însă în cadrul evoluției semantice a cuvintelor, pornindu-se, așadar, de la elementul lexical menținut în urma omiterii altora și constatându-se că acesta are un alt sens decât cel cu care era cunoscut până atunci
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
germani, au încercat să impună o denumire nouă pentru fenomenul pe care îl studiem: absorbția lexicală (germ. lexikalische Absorption, fr. absorption lexicale). Noțiunea exprimată de această denumire este analizată însă în cadrul evoluției semantice a cuvintelor, pornindu-se, așadar, de la elementul lexical menținut în urma omiterii altora și constatându-se că acesta are un alt sens decât cel cu care era cunoscut până atunci. Astfel, E. Glose 20 introduce în conținutul cursului său de semantică și lexicologie, printre mecanismele principale ale modificărilor semantice
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
până atunci. Astfel, E. Glose 20 introduce în conținutul cursului său de semantică și lexicologie, printre mecanismele principale ale modificărilor semantice (între subcapitolul Metafora și metonimia și cel intitulat Generalizarea și specializarea), un subiect care chiar corespunde condensării lexico-semantice: absorbția lexicală. Termenul absorbție este folosit și chiar explicat în mai multe lucrări ale cercetătorului german A. Blank 21, care, pe lângă faptul că include și el fenomenul printre tipurile de schimbări semantice (care duc, desigur, la polisemie, nu la formarea a noi
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
în mai multe lucrări ale cercetătorului german A. Blank 21, care, pe lângă faptul că include și el fenomenul printre tipurile de schimbări semantice (care duc, desigur, la polisemie, nu la formarea a noi cuvinte), folosește în paralel ambele denumiri, "elipsă lexicală" și "absorbție lexicală", arătându-și totuși preferința pentru acest din urmă termen: "Tipul 5, elipsa lexicală sau mai bine spus absorbția prezintă două subtipuri, în funcție de partea unui cuvânt complex dat care absoarbe sensul acestuia"22. Luând în studiu același fenomen
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
lucrări ale cercetătorului german A. Blank 21, care, pe lângă faptul că include și el fenomenul printre tipurile de schimbări semantice (care duc, desigur, la polisemie, nu la formarea a noi cuvinte), folosește în paralel ambele denumiri, "elipsă lexicală" și "absorbție lexicală", arătându-și totuși preferința pentru acest din urmă termen: "Tipul 5, elipsa lexicală sau mai bine spus absorbția prezintă două subtipuri, în funcție de partea unui cuvânt complex dat care absoarbe sensul acestuia"22. Luând în studiu același fenomen, M. Eurrutia 23
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
el fenomenul printre tipurile de schimbări semantice (care duc, desigur, la polisemie, nu la formarea a noi cuvinte), folosește în paralel ambele denumiri, "elipsă lexicală" și "absorbție lexicală", arătându-și totuși preferința pentru acest din urmă termen: "Tipul 5, elipsa lexicală sau mai bine spus absorbția prezintă două subtipuri, în funcție de partea unui cuvânt complex dat care absoarbe sensul acestuia"22. Luând în studiu același fenomen, M. Eurrutia 23 (de la Universitatea din Alicante din Spania) constată că, din punctul de vedere al
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
principal în schimbările de sens, fără modificarea semnificantului, pe baza proceselor de metaforizare și de specializare"24. Autoarea propune o interpretare a modificărilor semantice din limba franceză pe baza a trei principii de asociere: similaritatea, contiguitatea și contrastul, incluzând inovațiile lexicale rezultate în urma absorbției lexicale printre fenomenele datorate contiguității sintagmatice: "Un exemplu reprezentativ este cel al absorbției lexicale bazate pe formarea cuvintelor și sintagmelor lexicalizate franceze: un ordinateur portable și un téléphone portable. În uzul cotidian (al limbii franceze n.n.), aceste
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sens, fără modificarea semnificantului, pe baza proceselor de metaforizare și de specializare"24. Autoarea propune o interpretare a modificărilor semantice din limba franceză pe baza a trei principii de asociere: similaritatea, contiguitatea și contrastul, incluzând inovațiile lexicale rezultate în urma absorbției lexicale printre fenomenele datorate contiguității sintagmatice: "Un exemplu reprezentativ este cel al absorbției lexicale bazate pe formarea cuvintelor și sintagmelor lexicalizate franceze: un ordinateur portable și un téléphone portable. În uzul cotidian (al limbii franceze n.n.), aceste întrebuințări se dovedesc a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Autoarea propune o interpretare a modificărilor semantice din limba franceză pe baza a trei principii de asociere: similaritatea, contiguitatea și contrastul, incluzând inovațiile lexicale rezultate în urma absorbției lexicale printre fenomenele datorate contiguității sintagmatice: "Un exemplu reprezentativ este cel al absorbției lexicale bazate pe formarea cuvintelor și sintagmelor lexicalizate franceze: un ordinateur portable și un téléphone portable. În uzul cotidian (al limbii franceze n.n.), aceste întrebuințări se dovedesc a fi prea lungi: ordinateur și téléphone dispar, lăsându-și locul lui portable. Această
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
care înainte de o consoană s-a transformat în u (...), transformarea celor două sunete, a și u, în o (scris au) fiind perfect regulată în evoluția vechii franceze"29. O altă accepție lingvistică, de această dată chiar a termenului complex absorbție lexicală, este aceea de "încorporare în lexicul unei limbi a unei mase de cuvinte aparținând altei limbi; împrumut lexical (masiv)". Iată cum sunt caracterizate raporturile dintre lexicul a două limbi africane vorbite în Guineea: "Vocabularul limbii kakkabe conține numeroase împrumuturi din
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
scris au) fiind perfect regulată în evoluția vechii franceze"29. O altă accepție lingvistică, de această dată chiar a termenului complex absorbție lexicală, este aceea de "încorporare în lexicul unei limbi a unei mase de cuvinte aparținând altei limbi; împrumut lexical (masiv)". Iată cum sunt caracterizate raporturile dintre lexicul a două limbi africane vorbite în Guineea: "Vocabularul limbii kakkabe conține numeroase împrumuturi din limba pular. Majoritatea lor sunt legate de viața religioasă, de relațiile sociale și de alte trăsături particulare, ca
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Majoritatea lor sunt legate de viața religioasă, de relațiile sociale și de alte trăsături particulare, ca creșterea animalelor etc. Studiul de impact al acestor împrumuturi asupra lexicului de bază al limbii kakkabe poate da o idee despre amploarea acestei absorbții lexicale (subl. n.)"30. În alte studii de lingvistică se vorbește despre absorbția dialectelor de către limbajul urban standard, ca urmare a migrației de la sat la oraș, sau despre absorbția unei limbi de către o altă limbă. Ajungem astfel la concluzia că absorbție
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a unei sintagme prin reținerea doar a literei sau literelor inițiale ori a unor secvențe selectate fără nicio regulă precisă. Deosebirea esențială dintre condensare și alte tipuri de scurtare este tocmai faptul că prima implică detașarea unui cuvânt cu sens lexical deplin și că cel puțin unul dintre constituenții termenului de bază, fie cel menținut, fie cel omis, sau atât unul, cât și celălalt, reprezintă o unitate lexicală, deci cu conținut noțional, identificată ca atare de către creatorul scurtării. Cu toate acestea
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de scurtare este tocmai faptul că prima implică detașarea unui cuvânt cu sens lexical deplin și că cel puțin unul dintre constituenții termenului de bază, fie cel menținut, fie cel omis, sau atât unul, cât și celălalt, reprezintă o unitate lexicală, deci cu conținut noțional, identificată ca atare de către creatorul scurtării. Cu toate acestea, unii autori dau exemple de condensare pentru a ilustra alte procedee de scurtare lexicală, incluzându-le fie în rândul trunchierilor, fie printre abrevieri. De pildă, OQLF, sub
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
menținut, fie cel omis, sau atât unul, cât și celălalt, reprezintă o unitate lexicală, deci cu conținut noțional, identificată ca atare de către creatorul scurtării. Cu toate acestea, unii autori dau exemple de condensare pentru a ilustra alte procedee de scurtare lexicală, incluzându-le fie în rândul trunchierilor, fie printre abrevieri. De pildă, OQLF, sub Banque de Dépannage Linguistique, include printre cazurile de trunchiere (s.v. troncation), alături de fr. bac < bac[calauréat], diapo < diapo[sitif], manif < manif[estation], prof < prof[esseur] etc., și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
mai economice din punct de vedere fonetic" obținute prin trunchiere bac < bacalaureat, circă < circumscripție, mate < matematici, prof, -ă < profesor, -oară, dar și cuvinte scurtate în urma condensării, adică prin eliminarea și / sau menținerea unor secvențe care au fost identificate ca elemente lexicale cu existență independentă și / sau cu sens lexical deplin, inclusiv elemente de compunere: balon < balonzaid (< germ. Ballonseide), juxtă < juxtalinear(ă), radio < radioreceptor și radiodifuziune, taxi < taximetru. În cursul său Introduction à la lexicologie susținut la Universitatea din Osnabrück (Germania), B.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
prin trunchiere bac < bacalaureat, circă < circumscripție, mate < matematici, prof, -ă < profesor, -oară, dar și cuvinte scurtate în urma condensării, adică prin eliminarea și / sau menținerea unor secvențe care au fost identificate ca elemente lexicale cu existență independentă și / sau cu sens lexical deplin, inclusiv elemente de compunere: balon < balonzaid (< germ. Ballonseide), juxtă < juxtalinear(ă), radio < radioreceptor și radiodifuziune, taxi < taximetru. În cursul său Introduction à la lexicologie susținut la Universitatea din Osnabrück (Germania), B. Schwischay enumeră trunchierea (la troncation) printre procedeele de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
inclusiv elemente de compunere: balon < balonzaid (< germ. Ballonseide), juxtă < juxtalinear(ă), radio < radioreceptor și radiodifuziune, taxi < taximetru. În cursul său Introduction à la lexicologie susținut la Universitatea din Osnabrück (Germania), B. Schwischay enumeră trunchierea (la troncation) printre procedeele de "morfologie lexicală sau de formare a cuvintelor", arătând că acest procedeu "constă în scurtarea unui cuvânt prin suprimarea unei sau mai multor silabe", iar "cuvântul trunchiat poate corespunde unui morfem, adică unui element semnificativ (cum sunt auto, radio, hyper, télé [< télévision]), dar
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
între cele două fenomene, al căror mecanism este, evident, diferit. Singura scuză ar putea fi faptul că exemplele de condensare evocate fac parte din categoria compuselor tematice; totuși, noile cuvinte, formate prin pretinsa "trunchiere", ca și secvențele omise, sunt unități lexicale (cuvinte sau teme de compunere) cu semnificație deplină, ceea ce denotă recunoașterea lor de către cei care le-au izolat. Dacă pot participa la compunere, definită de același autor ca "juxtapunere a unor elemente care pot exista în stare liberă și / sau
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]