5,029 matches
-
că zona a fost locuită din epoca bronzului și din vremea daco-romanilor. Colonizarea din timpul romanilor a fost mai puțin intensă în Depresiunea Almăjului datorită căilor de acces mai dificile spre zona respectivă. Din perioada năvălirii populațiilor migratoare aflăm că localnicii nu au fost influențați prea tare pentru că au găsit suficient refugiu în pădurile din apropiere, trăind în așa numitele "predii" din poieni. Dupa retragerea turcilor și cucerirea Banatului de către austrieci, în Bozovici apar primele populații străine, mai ales de origine
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
interbelică erau și așa numitele "colibe mutătoare", folosite de ciobani și în general crescătorii de vite. Dacă în deceniile trecute, aceste colibe aveau tendința de a se permanentiza, acum la început de mileniu trei, nu mai prezintă același interes din partea localnicilor. Un motiv este faptul că tinerii nu sunt atrași de acest fel de viață, nici măcar temporar. Domeniile principale de activitate care au marcat întreaga evoluție economică a localității sunt: Îndeletnicirile meșteșugărești au existat dintotdeauna la Bozovici, dar în perioada interbelică
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
Spravil, pentru perioada interbelică: ceasornicari, curelar de harnașamente, fotograf, croitorie țărănească, morar, moară cu energie electrică, cârciumari, căldărar, potcovar, sticlar, farmacist, comercianți, dogari, frizeri, avocați, pietrari pentru monumente funerare, proprietari de cazane pentru țuică. Diversitatea acestor meserii arată faptul că localnicii se orientau după nevoile pieței. În prezent se mai practică puține dintre meseriile tradiționale. Cazane pentru producerea țuicii sunt acum în număr de 5, iar mori pe apă 3. Localitatea Bozovici este singura din România care are două ocoale silvice
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
și grandios prin frumusețile tectonice, această regiune poate concura cu cele mai romantice regiuni din Elveția și Tirol. Aceste locuri, cu o frumusețe de parcă însuși creatorul suprem le-ar fi desenat spre contemplare, merită văzute și admirate nu numai de localnici, spre avantajul tuturor. Din anul 1958 în Bozovici funcționează un liceu sub titulatura LICEUL "EFTIMIE MURGU" din Bozovici. În anul 2008, pe data de 9 mai, s-au celebrat la căminul cultural din localitate, 50 de ani de învățământ liceal
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
tot din fir auriu. Jos este scris 1898-1907. În Bozovici activează o echipă de fotbal în liga 4, Nera Bozovici. Administrativ, actuala comună este alcătuită din Bozovici, localitatea de reședință, satul Prilipeț și cătunele Valea Minișului și Poneasca. În tradiția localnicilor, Bozoviciul este împărțit în patru părți (cartiere), care poartă și astăzi vechile denumiri: Primarul comunei Bozovici este Stoicu Adrian Sergiu.
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
faimoasele sale chei, împodobite de o parte și de alta de păduricii de liliac sălbatic pe care primăvară îl face să-ți topească simțul olfactiv. Cheile sunt dominate de stânci uriașe și abrupte, două dintre ele având înfățișare omenească, iar localnicii le-au numit Adam și Eva. În această porțiune de 2 km, valea este vestită prin morile sale de apă vie, mori ce formează cel mai mare complex mulinologic din SE Europei. Pe dealul Socolot, care este situat în partea
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
Biserica Tăriceni este ridicată din cărămida nuruită cu nuiele și pământ, o caracteristică pentru toate bisericile din Bărăgan, unde lipsește piatra de râu.Materialul și tehnica de construcție arată că așezământul monahal a fost ridicat dintr-o necesitate spirituală a localnicilor și nu avea un rol de apărare. Ea a fost permanent loc de odihnă, de popas și de purificare a sufletului pentru cei din partea locului, dar și pentru drumeții care călătoreau de la București spre Dunăre. A fost construită pe deal
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
hidranți) a permis amplasarea în localitate a unui ansamblu de utilități de cazare tip organizare de șantier, folosit de unitățile militare detașate în economia națională. „Șantierul” avea instalații sanitare moderne, încălzire centrală, puț forat de mare adâncime, etc. Datorită unui localnic, Oscar Dumitru Popa, originar din Valea Rusului, ajuns într-o poziție de decizie în Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, prin depunere de eforturi în dorința „lăsării unui semn” se amplaseză, în Plevna în deceniul 7 al sec XX, o modernă
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
pomelnicul eroilor locali, am identificat pe temeiul 3314/9 aug 1942 al Protoieriei Ștefănești, sarcina obligatorie a „"amplasării în biserică a unei plăci cu numele eroilor, unde în sărbători să ardă o candelă"”[3]. Mai mult chiar, comunitatea religioasă a localnicilor a inițiat un proiect edilitar în memoria eroilor locali. În 1938, Parohia Valea Rusului a dorit efectuarea unui schimb de teren, prin care primaria locală ar fi primit 1978 m din terenul agricol parohial (extravilan) în schimbul a 1000 m în
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
-se pe spate s-a lovit cu capul de podeaua din beton. Această lovitură i-a cauzat imediat hemoragie abundentă pe nas și gură, după care a rămas inert. Forțați să plece imediat către casă, vizitiul a apelat la un localnic să-l însoțească, deoarece părintele era în stare de inconștiență. Au ajuns în Plevna la 7 august, orele 7, când adus în casa sa a mai trăit până în jurul prânzului, decesul constatându-se în data de 8 august." De menționat
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
iar în 1929 comună urbană și i se schimbă numele în "Carmen Sylva". Din 1948, stațiunea s-a numit "Vasile Roaită", iar din 1962 numele i s-a schimbat în "Eforie Sud". Apa potabilă a rămas o problemă grea pentru localnici, fiind adusă cu sacaua de la Tuzla sau Cainaci. în 1955 se începe canalizarea orașului. Iluminatul electric a pornit cu o mică și costisitoare uzină electrică în 1930, apoi în 1933 a fost construită linia electrică aeriană Constanța-Carmen Sylva, prin care
Eforie Sud, Constanța () [Corola-website/Science/301139_a_302468]
-
Popescu, nepoata gravorului, împreună cu mobila, biblioteca, obiecte personale aparținând familiei, documente ale familiei, gravuri și platouri gravate, cărți etc. Biserica “Buna Vestire” a fost sfințită la 12 septembrie 1943 și a fost ridicată prin contribuția lui Stan Rizescu si a localnicilor. Ea a luat locul vechii biserici cu același nume, ctitorită în 7 noiembrie 1779, care la rândul ei a fost ridicată pe locul unei alte biserici de lemn. Din 1622 până în 1775 în sat au slujit 19 preoți și 12
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
avut ca stăpâni diferiți proprietari, ale căror nume se mai păstrează și astăzi, prin moșiile care le-au aparținut, anume boierilor Șuțu, Fălcoianu, Arion, iar dintre arendașii acestora, s-a remarcat un anume Marinescu. Arendașul Marinescu a fost omorât de localnicul Trăsnea, după care acesta a luat calea haiduciei. Satul a fost alcătuit din clăcași, care au suferit de pe urma diferiților stăpâni de moșii. Din rândul celor mulți, o mică parte au izbutit să devină proprietari, păstrând denumirea de moșneni și au
Izvoru (Vișina), Dâmbovița () [Corola-website/Science/301175_a_302504]
-
cu două săli de clasă. În 1995 s-a terminat construcția grădiniței noi începută în 1985(6) și din 2009 s-a amenajat și dotat loc de joacă pentru copii. Se spune că de pe vremea Cantacuzinilor (secolului al XVII-lea) localnicii practicau olăritul la curțile acestora din Mărgineni sau Filipești de Târg, făcându-se o ceramică smăltuita fină pentru nevoile curților domnești. În jurul anului 1975, Ion C Iliant a înjghebat un fel de cerc al meșterilor. În satul Mărginenii de Sus
Mărginenii de Sus, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301178_a_302507]
-
a acestuia cu râul Bârlad dar și fenomenul de remu produs între cele două râuri întăresc explicațiile ce susțin producerea acestui hazard. În urma acestui dezastru natural, conducerea locală a intervenit cu programe de susținere materială parțială sau totală a gospodăriilor localnicilor în funcție de daunele produse de ape. Acestea au constat în materiale de construcții. În partea de nord-est se găsește "Pădurea lui Cuza", despre care se spune că a fost oferită de domnitorul Alexandru Ioan Cuza unei persoane cu numele Condrea. Aceasta
Salcia, Galați () [Corola-website/Science/301222_a_302551]
-
s-au format numeroase vai ca urmare a torenților proveniți din ploile abundente de primăvară și toamnă, precum și din topirea zăpezilor. Aceste vai și-au format un curs ocolit, în funcție de structură terenului, șerpuind printre formele de relief colinar, înălțimi cărora localnicii le-au zis dealuri. Între acestea se întind platforme acoperite în întregime cu pomi fructiferi. Cea mai joasă treaptă de relief a comunei este depresiunea Păușești-Olănești formată din depozite miocene sarmatice depuse peste roci. Principala apă curgătoare este râul Olănești
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
de la această vale și numele satului. Valea este foarte adâncă iar la confluenta ei cu râul Olănești se află o stație de măcinat piatră și o balastiera ce folosește pietrișul adus atât de răul Olănești cât și de Valea Pietroasei. Localnicii îi spun pârâului Valea Pietroșii. Numele satului Pietrari provine de la meseria de bază bărbaților din sat : pietrari , oameni care se ocupau cu exploatarea pietrei din Valea Pietroșii și din valea râului Olanesti. Din piatră provenită de pe Valea Pietroșii a fost
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
06%). Pentru 4,31% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. În comuna Fundeni, școala își începe activitatea în a doua jumătate a secolului XIX, cu clasele I - IV simultan, în satele Fundenii-Vechi și Lungoci, în diferite case particulare ale localnicilor. Date privind construcția unui local școlar, apar abia prin jurul anului 1900. Actual, comuna are câte un local școlar în fiecare sat, din care două sunt funcționale: Fundeni - învățământ primar, si Hanu Conachi - învățământ primar și gimnazial. Elevii din învățământul primar
Comuna Fundeni, Galați () [Corola-website/Science/301212_a_302541]
-
sens sigură scoaterea la iveală a mai multor necunoscute. Cu toate ca dorințele, vrerea, așteptările sunt legitime și prezintă un interes deosebit pentru istoria comunității noastre, aceste investigații nu se pot finaliza fără surse materiale și funciare și mai ales fără interesul localnicilor. Localitatea este cunoscută nu numai de un număr restrâns de cetățeni ci, în mod deosebit, de istorici - perioadă secolelor X-XVI indicând urme de locuire în această vatra, urme ce se pierd în negura vremii. Cercetările arheologice făcute începând cu anul
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
Iordache, Toader M. Neculița, Manole Țulug și Mihaluța Dumitru. În această zonă se mai găsesc și dovezi arheologice datând din sec. al X-lea e.n. Și sunt în legătură cu locuirea din marginea platoului Arcari. Tot la Fântână lui Panait, în grădinile localnicilor, se găsesc fragmente ceramice din sec. XIV-XV e.n. IV. Deasupra Râpei Roșii pe panta înclinată dintre marginea satului și movila Arcari se găsește o așezare din sec. al XV-lea e.n. V. În perimetrul moșiei Cuca se găsesc mai mulți
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
lui, nume care s-a perpetuat și a dat numele localității de mai tarziu. Considerăm că aceste locuri nu au fost niciodată puștii, insă pustiite, da. Atunci cand hoardele de năvălitori veneau din pustele Asiei cu gând de prădare și ucidere, localnicii care erau în stare a țină o armă în mână (ghioage, coase topoare, săbii sau lănci) formau cetele de luptători, iar bătrânii, femeile și copiii luau calea codrului în pribegie, ascunzându-se de o parte și de alta a muntelui
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
rețin ca bilanț al unui sezon de cură un numar de 452 de bolnavi si 3200 de băi. Prima instalație publică pentru băi calde a fost facută din scânduri în anul 1905, ea fiind distrusă în timpul Primului Război Mondial. In aceeași perioadă localnicii au făcut în locuințele lor instalații primitive de băi, încălzind apa și namolul în cazane. Caracterele terapeutice ale lacului în comparație cu cele ale factorilor de cură din alte stațiuni balneare din țară, au fost descoperite mai târziu (1936), până atunci populația
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
Iași, Traian Dobre. Sponsorii care au contribuit la ridicarea acestui monument au fost Consiliul Județean Iași, Consiliul Local Aroneanu, Asociația Veteranilor de Război, Universitatea Populară, SC Moldoconstruct, SC Electrica, SC Moldotrans, SC Iasicons, SC Romtelecom, Fundația World Vision și 6 localnici. Populația este de aproximativ 3.000 de locuitori, procentul între femei și bărbați fiind aproape egal. Principala ocupație este agricultura, practicată de toți locuitorii cu ajutorul utilajelor moderne. Pe ogoare se cultivă porumb, grâu și floarea- soarelui, iar în grădini, tot
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
Budăi este dată după fântâna Budăi (Cf. Constantin Todi, fost professor de istorie la Școala ”Al. I. Cuza”, Podu Iloaiei, în Monografia comunei Podu Iloaiei, județul Iași.. Credem, totuși, că denumirea satului vine de la una dintre îndeletnicirile de bază ale localnicilor, și anume "butnăritul", producerea de butoaie.) din Valea Chisarului, locul unde s-au așezat întâi temeliile satului. Solurile caracteristice din teritoriu sunt reprezentate de cernoziomuri formate pe terasele Bahluiului și pe înălțimile sub formă de platouri colinare din partea superioară a
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
kilometri, se află Dealul Mare cu înălțimi de 368 metri. Din partea sudică se propagă către nord o mică rețea de izvoare care se unesc într-un pârâu - bogat în apă în timpul ploilor, dar care seacă uneori în lipsa lor - numit de localnici Negruțu, în hărți find numit Săuzeni. Din punct de vedere administrativ, satul Hărpășești aparține împreună cu satele Doroșcani, Popești, Obrijeni, Vama și Pădureni de comuna Popești. Prima atestare documentară a satului este într-un uric a lui Ștefan cel Mare din
Hărpășești, Iași () [Corola-website/Science/301281_a_302610]