4,609 matches
-
criterii decât gradul de pregătire și moralitate. Apoi era acuzat modul și maniera în care se desfășura procesul instructiv-educativ, ceea ce făcea ca viitorii preoți să nu poată dobândi nivelul cultural și de instrucție menit să-i transforme în niște oameni luminați și în șlefuitori de caractere, în comunitățile unde urmau să-și desfășoare activitatea, așa cum preconiza, chiar și în perioada postiosefinistă, programul politic al Curții din Viena. În cele din urmă, rămânerea școlii la un nivel scăzut al procesului instructiv-educativ, dorința
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cât și a unor împrejurări decurgând din situația internă a provinciei și din evoluțiile internaționale ale Imperiului habsburgic, nu a dat curs acestor doleanțe, ci a căutat să administreze Bucovina într-o manieră autoritară, personală, ce imita, în mic, absolutismul luminat promovat în trecut de Iosif al II-lea. Modul său de a conduce provincia a dat naștere unor puternice nemulțumiri și reclamații, mai ales din partea reprezentanților stării nobiliare, care acuzau faptul că șeful Administrației Bucovinei oprimă nobilimea și guvernează în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
exemplu în acest caz. Rusia are natura și poziția după mărimea și tăria efectivă, cât și relativă. Rusia atât de dominată odinioară de spiritul streliților și care a fost stăpânită de o plebe de mongoli și streliți, posedă acum oameni luminați și războinici înnăscuți, curând are un popor de eroi și miniștri. Temeiurile menținerii și gloriei conduc afacerile și pașii Rusiei. Ea negociază peste tot și cu mână largă, are peste tot porturi, face peste tot canale, construiește peste tot întărituri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Mării Negre, încurajând bunăstarea pe care o chezășuiește și nimeritele introduceri ale guvernului, ca și transportarea produselor țării lor chiar altor națiuni. După care principii se poartă politica comercială în comerț? Sau care este sistemul acceptat în comerț după străduința națiunilor luminate? Să mențină bilanțul. Cum se obține aceasta? Când suma exportului depășește pe cea a importului. Cine menține concurența în comerțul extern? Vorbind în general, cel ce este în stare să desfacă mărfurile cu aceleași însușiri mai ieftin decât concurentul său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cert că această dezvoltare, atît prin importanța sa materială, cît și prin formele sub care se produce, e un rezultat direct al influenței și prestigiului Statelor Unite ale Americii. Astfel, am văzut simultan apărînd brazii falnici înălțați în intersecții sau pe arterele principale, luminați noaptea ; hîrtia de ambalaj decorată cu diferite scene și personaje pentru darurile de Crăciun ; felicitările cu vinietă, însoțite de obiceiul expunerii lor în timpul săptămînii fatidice pe șemineul celui care le primește ; chetele Armatei Salvării, care își atîrnă cazanele în chip
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
ieșeam, prin contactul cu ei neam limpezit. Ei ne-au făcut să ne dăm seama de sensul creștin al luptei noastre”. Acceptarea necondiționată a iconomiei lui Dumnezeu a dat figuri luminoase, care au întărit viața duhovnicească în temnițe și minți luminate și inspirate, care după ieșirea de acolo au pus în pagină în mod pragmatic, dar și cu mult har, cele ce s-au întâmplat acolo, ca să ne fie pildă și învățătură pentru vremurile destul de tulburi pe care le trăim și
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
fără sens În această lume. Cel mult, cred că uneori ne scapă sensul; nu suntem poate În stare, Încă, să-l pricepem. Așa că evit să cad În greșală, una care s’ar putea ca peste timp, Într’o epocă mai luminată, să mă transforme Într’o victimă, așa cum e, de pildă, În ochii noștri, Aristotel, cu al său „planta stă pe loc, iar animalul se mișcă“, animalul numit „anemonă de mare“ fiind considerat plantă... Implicit Îmi exprim părerea că omul e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
numele celui dorit) Și să n-aibă hodină Până n-o să vină. Descântece. Pentru durere de urechi, Năuce cloci-te-ai ! Du-te-n vârful muntelui, în coarnele ciutelor, în poalele brazilor, în bătătura oilor. Și să-l lași curat, Luminat, Ca de Dumnezeu lăsat ! După ce a zis descîntecul de nouă ori, vrăjitoarea, cu un fir de busuioc muiat în cerneală, desenează pe obrazul bolnavului un cerc și în acesta inițialele Lui Iisus Christos. De obrinteală. Cu cuțitu se face cruce
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Din ce ești, să nu mai crești. Să te topești cum se topește sarea pe fața apei, Cum se topește cărbunele pe fața focului, Din pământu-ai vint, în pământ să te duci Și pe (numele bolnavului) să-l lași, curat luminat, Ca de Dumnezeu lăsat. Tot de dalac. Buba dalacului, buba dracului ce ești, așa te sorocesc, Și cu miere te ndulcesc, Cu rachiu te amorțesc, Ieși din (numele pacientului), să-l lecuiesc. Bubă rea, bubă sor’ cu ciuma și cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
plânge, Că cu cuțitul ți-oi rade-o, Cu mătura ți-oi mătura o, Cu chindeul ți-oi șterge-o Și te-oi duce la râul lui Avram Și te-oi spăla pe față, Pe brațe Și vei rămâne curat, luminat Ca argintul strecurat, De la maica mea lăsat. Leacul să fie, Că plata se știe ! Ptiu ! Ptiu ! Ptiu ! Pentru oricare descântec pacientul trebuie să plătească simbolic o firfirică, cu o valoare cât de mică, altfel intervenția babei nu are leac. în afară de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Oltului se mai mândrește cu un mare naționalist, autodidact - Badea Cârțan - care, prin sacrificiul de sine pus în slujba națiunii a fost și va rămâne o pildă vie generațiilor prezente și viitoare ale poporului nostru. În mintea lui de țăran luminat, în sufletul său de român neaoș, de credincios în cruce și într-un mai bun destin al neamului, s-a răsfrânt dinamic întregul viitor al românismului întregit. Prin supra-voința și energia sa dusă la extrem - căci altfel nu se explică
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
evită să stea de vorbă cu ciobanul îmbrăcat în sarică și încălțat cu opinci. Badea Cârțan însuși se privea de acuma pe sine ca pe unul ce avea de îndeplinit o misiune superioară, venită prin poruncă dumnezeiască. Țăran simplu, dar luminat, el și-a dat seama că înfăpuirea idealului e mai ușor realizabilă, trezind cât mai mult idea de unire în masa țăranilor din Ardeal care, conștientă de originea ei aleasă își va cere drepturile sale naturale. De aceea, el bate
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ca și mulți dintre călători. Eu renuțasem de a mă uita în dreapta și în stânga, că nu vedeam decât întunericul de-afară. M-am resemnat să privesc în față șoseaua care apărea și dispărea sub roțile autocarului străjuită de indicatoare bine luminate. Liniștea din autocar era întreruptă din când în când de chefliul care nu avea stare și care tot plimbându-se printre scaune agățase o tânără țigancă ce se complăcea în apropourile pe care el i le făcea. Vino cu mine
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
amintind de frescele mănăstirilor din Bucovina: poetul a avut viziunea unei scări întinse de la pământ la cer, Într-a cerului mărire/ Scara de-aur se prindea, iar din ceruri, pe-un tron de nemurire,/ [...] Maica Domnului zâmbea 181. Printre imagini luminate altfel decât pe întunecatul pământ, învăluit într-un blând Ave Maria sufletu-i se abătu și văzu minunea: Acel înger ai fost tu182 conchide Eminescu. Frumusețea cea mare a poemului (Basmul ce i l-aș spune ei) constă în jocul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și ei oameni. Mai încuiați, mai descuiați, mai curajoși, mai fricoși, mai rău intenționați ori cu disimulate bune intenții, unii cu ulcere și nișă, alții doar ulcerați în propriul orogoliu de autori nerealizați. Am cunoscut cenzori idioți, dar și cenzori luminați; unii au îngropat, alții au salvat cărți. Toate-s explicabile și chiar, până la un punct, justificabile prin însăși esența naturii umane. De nejustificat a fost, este și va rămâne în veci ideea de cenzură, ca zăvod în calea gândului liber
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
-n "epoca de aur", când măcelăriile erau goale și doar pușca ne ajuta să așezăm câte ceva în tigaie, ci pentru a avea acces la farmecul inefabil pe care numai evadarea în lumea fagilor eterni și-a brazilor solemni, însuflețită și luminată, tainic, de misterul trecerii viețuitoarelor, îl poate revela într-un veac de-sensibilizat și asprit de legile economiei de piață. Autorul își poartă pușca de pe la Ostra până-n... Irak, bătând mai ales pădurile Sucevei. Întâlnesc, în aceste pagini, și prieteni comuni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Pound și-a continuat emisiunile radio pro-fasciste în tot timpul celui de al II-lea război mondial și a condamnat vehement participarea USA. Céline, autorul unor pamflete violente împotriva evreilor, s-a refugiat în Germania taman în 1944, când spiritele luminate nu mai știau cum să evadeze din chingile celui de "al III-lea Reich"; doar după căderea Berlinului a ajuns, de nevoie, în Danemarca. Heidegger s-a înscris în Partidul Național Socialist imediat după venirea lui Hitler la putere. Günter
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
lăsa impresia că oamenii scrisului din perioada interbelică își priveau confrații cu ochi de... antropofagi! Nimic mai fals. Arma duelului era, de regulă, floreta strofei cu haz și tâlc, iar în breaslă se perpetua o solidaritate imposibil de regăsit în luminatul veac XXI, când orice reuniune scriitoricească conține mai mult potențial exploziv de mare risc decât meciurile Rapid-Steaua. Sigur că nu era "paradisul general", că existau și destule idiosincrazii, dar scriitorimea se respecta, cultivând întâi de toate prietenia, sprijinul reciproc în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
n.n.) și rămânând un monument reprezentativ pentru ultimii ani ai secolului XVIII." A scăpat, deci, de foc, de cutremure, de două războaie mondiale, de prefaceri parazite, a înfruntat timpul cu dârzenie și demnitate, fiind distrusă din temelii într-un veac luminat... nu se prea știe de ce. Și de cine. Că nu ostașii scoși la treabă poartă vina. Mă-ntreb dacă n-ar fi cazul ca, pe placa memorială așezată pe locul fostei Academii Mihăilene, alături de informațiile încrustate în marmoră, să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cuvântului". Adolf Ambruster, comparând situația din teritoriile românești subordonate Porții Otomane și Bucovina evidenția că aceasta din urmă exprimă "arhitectura ideii europene, un model cultural și economic autentic", grație "influenței covârșitoare și a binefacerilor factorului german, respectiv al politicii inteligente, luminate, care s-a promovat în Bucovina în perioada stăpânirii habsburgice". Prof.dr. Johannes Hampel, președintele de onoare al Institutului Bukowina din Augsburg, aprecia, în 1993, că "o istorie a Bucovinei în epoca modernă poate să dea impulsul pentru alcătuirea unei cercetări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și pe terenurile virane cotropite de gunoaie din spatele fabricilor, parcurile de pe malurile lacurilor păreau să se transforme În păduri... Pe urmă n-am mai vrut să știu, dar tot am mai trecut pe aici și iarăși trec. Blocul Antilopei are luminate ferestrele primelor etaje, iar țăcănitul ștanțelor se apropie În fugă și Înghite țârâitul greierilor, apoi se Îndepărtează În timp ce ne apropiem de Platforma Industrială și ieșim În Bulevardul Muncii. Coborâm În gura de metrou Republica, lăsând afară un șir lung de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
consumată-n grabă cu fantezia un decor de lux și risipă. Povestea unei pasiuni mistuitoare se Însuflețea de la sine grație virtuților bolii sale, consemnate cu un laconism stupid În certificatul ăla, de un specialist În materie nu cu mult mai luminat decât nerodul de Andrei, care uite-l că tot nu se dumirește: Păi cum dracu’, sfinte Dumnezeule, că ăla când te făceai că pui mâna pe el se strâmba de-ai fi zis că acuma o ia la fugă. Păi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
sate... dealuri, văi, lăsam în urmă Moldova... Lăsam în urmă locul copilăriei, unde mi-am hrănit foamea de visuri... aici, ca la un izvor cristalin am băut apa vie a tinereții fără bătrânețe, fără de moarte.... aici rămâneau școlile care neau luminat... unde ne sânt înmormântați bunicii și străbunicii.. aici, rămâneau teii, trandafirii și salcâmii.. aici... Mă trezii brusc din visare și mă uitai pe geam în întuneric... Trenul, când alerga orbește în bezna nopții, parcă fugărit de cineva din urmă, când
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
în dimineața aceea, când ieșeam pe poartă cu Florica de funie și m-a dus la școală..”. Și, profesorul Condurache, ușurat ca de o grea povară... cu glasul schimbat, se întoarse de la fereastră, cu fața spre noi, și, cu chipul luminat ca o icoană, ne învălui cu o privire bună și caldă, cum alta n-am mai văzut. „Dragii mei, cum vă îndemnam la începutul orei.. și acum vă îndemn, învățați, învățați, că altă muțumită pentru părinții voștri, nu este..!”. Și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
vârstă de 78 de ani.”. Deci, nu atât povara anilor l-a istovit, cât mai ales, cum o spune chiar el,. ”.. Biruit de atitudinile unora din contemporanii săi, „pirosești” scaunul mitropolitan..”, în care păstorise aproape patru decenii. Și, astfel.. Slăvitul, luminatul Mitropolitul Veniamin Costache, a trecut la cele Sfinte, ca simplu monah... un simplu monah..! În „Patratul cu castani” se lăsă o liniște deasă, că-ți puteai auzi bătaile inimii. Tulburătoarea viața a Mitropolitului... ne copleșea. Pe vremea aceea, răzvrătirile, nemulțumirile
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]