5,376 matches
-
satul Jivcovul de Sus, cu poienile, fânețele, izvoarele “și cu toate veniturile și hotarele care au ascultat de demult de acest sat”, și le dăruia bisericii sale. La 2 octombrie 1468, domnul cumpăra jumătate din satul Maneuți și îl dăruia mânăstirii Putna. Cumpără, apoi, nouă fălci și patru prăjini de vie, în dealul Hârlăului, din ocina dreaptă a unor locuitori din târg. În ziua în care se împlineau 13 ani de la victoria asupra lui Petru Aron, domnul dăruia la 12 aprilie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
buni”. La 1 iunie 1476, într-un nou document este pomenită dania lui Iuga, numai că în locul celor doi cai buni apar 100 de oi. La 29 iunie, privilegiul se repetă, fără să mai fie amintite oile sau caii. Egumenul mânăstirii, Ioasaf, și întregul sobor al mânăstirii făgăduiau să respecte înțelegerea făcută cu Iuga: să îi facă la 1 ianuarie, de ziua Sfântului Vasile cel Mare, seara parastas, iar dimineața Sfânta Liturghie, pentru “sufletul nostru, pentru sufletul soției noastre, pe numele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un nou document este pomenită dania lui Iuga, numai că în locul celor doi cai buni apar 100 de oi. La 29 iunie, privilegiul se repetă, fără să mai fie amintite oile sau caii. Egumenul mânăstirii, Ioasaf, și întregul sobor al mânăstirii făgăduiau să respecte înțelegerea făcută cu Iuga: să îi facă la 1 ianuarie, de ziua Sfântului Vasile cel Mare, seara parastas, iar dimineața Sfânta Liturghie, pentru “sufletul nostru, pentru sufletul soției noastre, pe numele ei Nastea și pentru copilul meu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
numele ei Nastea și pentru copilul meu iubit, Mihul ceașnic, și pentru fiica mea dragă Sofia, zisă Soptea”. Iuga, marele vistier, era înrudit cu domnul, așa explicându-se faptul că a fost înmormântat la Putna. Satul Șirăuți, dăruit de Iuga mânăstirii Putna fusese cumpărat de la Mihăilă și de la Pițurcă, nepoții lui Dan Poiană, după cum reiese din privilegiul de întărire dat de Ștefan, la 11 februarie 1478. La 20 septembrie 1479, domnul schimbă “satele noastre proprii” Vereșcecanii, pe Siret, cu mori și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu moara și cu vama ce se ia la Jivcov. Schimbul se face cu mitropolitul Moldovei. La 12 mai 1480, Ștefan cumpără o moară din satul Feredieni, care aparținuse Mitropoliei, și o dăruie Putnei. În 1468, domnul cumpărase și dăduse mânăstirii jumătate din satul Maneuți, dar la 7 martie 1487, Hărman și sora lui Marina, schimbă cu egumenul satul lor, Maneuți, pentru satul Șirăuți, pe care îl primesc de la Putna, plus 100 de zloți tătărești de la Ștefan cel Mare. La 15
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
propriu, anume Cozminul”. La 6 aprilie 1488, fiica lui Toader Prodan și nepoata ei au dat domnului satul Greci, iar domnul le-a dat în schimb seliștea Grombotina, rămasă de la Vâlcea și de la cneaghina lui, Olga. Domnul dăruie satul Greci mânăstirii Putna. La 14 octombrie 1489, Ștefan cel Mare cumpără satele Pogănești și Cătinești, pe care le dă în schimbul satului Toporăuți, pentru care mai dă 100 de zloți tătărești. Domnul dă satul Toporăuți fraților Stanciul, Ivanco și Isaico, fii lui Fedco
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și Climăuți. Domnul le-a mai dat celor trei frați și satul Grigorești, cumpărat pentru 350 de zloți tătărești, și în plus 200 de zloți tătărești. După ce a cumpărat cele trei sate Frătăuți, Botășani și Climăuți, domnul le-a dăruit mânăstirii Putna. La 15 martie 1490, domnul întărește mânăstirii Putna 10 biserici cu popi din ținutul Sucevei: din Jivcovul de Jos, din Maneuți, din Voitin, din Bălcăuți, din Greci, din Botășani, iar din ținutul Cernăuților, din Cozmin, din Clișcăuți și din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trei frați și satul Grigorești, cumpărat pentru 350 de zloți tătărești, și în plus 200 de zloți tătărești. După ce a cumpărat cele trei sate Frătăuți, Botășani și Climăuți, domnul le-a dăruit mânăstirii Putna. La 15 martie 1490, domnul întărește mânăstirii Putna 10 biserici cu popi din ținutul Sucevei: din Jivcovul de Jos, din Maneuți, din Voitin, din Bălcăuți, din Greci, din Botășani, iar din ținutul Cernăuților, din Cozmin, din Clișcăuți și din Ostrița. Cum șase biserici cu popi fuseseră luate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel Bun, domnul îi dă Episcopiei alte șase biserici cu popi din ținutul Cernăuților: două biserici cu popii lor în târg, în Cernăuți, iar trei biserici în Cuciur și a șasea în Mihalcea. Cu această ocazie întărește Putnei braniștea din jurul mânăstirii, fixându-i hotarele. Egumenul de la Putna avea dreptul de judecată asupra popilor, interzicânduli-se protopopilor sau vornicilor, oricărui mitropolit sau episcop, să se amestece în treburile mânăstirii. La 16 martie 1490, domnul cumpără satul Chișcăuți și îl dăruie mânăstirii. În aceași
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în Cuciur și a șasea în Mihalcea. Cu această ocazie întărește Putnei braniștea din jurul mânăstirii, fixându-i hotarele. Egumenul de la Putna avea dreptul de judecată asupra popilor, interzicânduli-se protopopilor sau vornicilor, oricărui mitropolit sau episcop, să se amestece în treburile mânăstirii. La 16 martie 1490, domnul cumpără satul Chișcăuți și îl dăruie mânăstirii. În aceași zi, domnul cumpără cinci fălci de vie și în schimbul lor obține de la călugării Moldoviței prisaca de la Bohotin, Comarna, pe care o dăruie ctitoriei sale “pentru sănătatea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
braniștea din jurul mânăstirii, fixându-i hotarele. Egumenul de la Putna avea dreptul de judecată asupra popilor, interzicânduli-se protopopilor sau vornicilor, oricărui mitropolit sau episcop, să se amestece în treburile mânăstirii. La 16 martie 1490, domnul cumpără satul Chișcăuți și îl dăruie mânăstirii. În aceași zi, domnul cumpără cinci fălci de vie și în schimbul lor obține de la călugării Moldoviței prisaca de la Bohotin, Comarna, pe care o dăruie ctitoriei sale “pentru sănătatea și mântuirea doamnei noastre Maria și pentru sănătatea și mântuirea copiilor noștri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
doamnei noastre Maria și pentru sănătatea și mântuirea copiilor noștri”. Domnul mai cumpără satul Măcicătății (Măcicătești) de la nepoții lui Jurj Stărostescul și ai lui Mihul Stărostescul, pe care îl dăruie Putnei. În aceași zi, stareța Eufrosina și cu surorile de la mânăstirea Horodnic închină Putnei, mănăstirea lor. La 16 martie 1490, Ștefan cel Mare cumpăra satul Voitin de la copiii lui Hărman, nepoții lui Iațco, cu poiana unde a fost mânăstirea lor și “pământul cel vechi”, pe care aveau uric de la Alexandru cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îl dăruie Putnei. În aceași zi, stareța Eufrosina și cu surorile de la mânăstirea Horodnic închină Putnei, mănăstirea lor. La 16 martie 1490, Ștefan cel Mare cumpăra satul Voitin de la copiii lui Hărman, nepoții lui Iațco, cu poiana unde a fost mânăstirea lor și “pământul cel vechi”, pe care aveau uric de la Alexandru cel Bun și-l dăruie Putnei. Mai dăruie 11 sălașe de țigani “din țiganii noștrii proprii pe care i-am adus din țara Basarabilor”. La 17 martie 1490, călugării
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
i-am adus din țara Basarabilor”. La 17 martie 1490, călugării de la Putna căpătau învoirea ca în primăvară și în toamnă să trimită câte trei care mari după pește, scutite de vamă. Li se interzicea globnicilor să intre în satele mânăstirii. La 24 noiembrie 1492, domnul dă Putnei satul Ștubeiul, pe care îl cumpărase de la Ivanco Levici și de la rudele acestuia, toți nepoții luui Hodco Costici, postelnicul, și ai lui Lev (Leu) și un loc în pustiu, de cealaltă parte a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întărea Putnei satele Verejani și Ciulinești și îi dăruia cinci sălașe de tătari. La 14 decembrie 1501, domnul cumpără satul Sinești, la Cârligătură, de la nepoții lui Ion Sinescul, mai cumpără și satul Onicicani, lângă Sinești, pe care le-a dăruit mânăstirii Putna. Cea mai mare danie, pe care Ștefan cel Mare o face mânăstirii Putna, are loc în 2 iulie 1502. Domnul cumpără un loc în hotarul Boiștei, mai jos de gura Boiștei și până unde dă în iezerul Cerlenul și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
La 14 decembrie 1501, domnul cumpără satul Sinești, la Cârligătură, de la nepoții lui Ion Sinescul, mai cumpără și satul Onicicani, lângă Sinești, pe care le-a dăruit mânăstirii Putna. Cea mai mare danie, pe care Ștefan cel Mare o face mânăstirii Putna, are loc în 2 iulie 1502. Domnul cumpără un loc în hotarul Boiștei, mai jos de gura Boiștei și până unde dă în iezerul Cerlenul și cu toate gârlele și cu toate băltiuganele, cum și satul pe Frumușița. Domnul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
case. Așadar, este vorba de șase sate, cu un iezer și gârlele care sunt în acel loc, cu vama și dijma ce va ieși la acel iezer, Cerlenul. La 17 noiembrie 1502, domnul îi supune pe toți popii din satele mânăstirii Putna să asculte de acea mânăstire, și cu dare, și cu tot venitul. Îi mai dăruie mânăstirii în fiecare an, de la “ocna noastră de la Tortuș”, 150 de drobi de sare. Domnul face braniște în jurul mânăstirii, stabilind hotarul acesteia, călugării având
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sate, cu un iezer și gârlele care sunt în acel loc, cu vama și dijma ce va ieși la acel iezer, Cerlenul. La 17 noiembrie 1502, domnul îi supune pe toți popii din satele mânăstirii Putna să asculte de acea mânăstire, și cu dare, și cu tot venitul. Îi mai dăruie mânăstirii în fiecare an, de la “ocna noastră de la Tortuș”, 150 de drobi de sare. Domnul face braniște în jurul mânăstirii, stabilind hotarul acesteia, călugării având dreptul să prindă pește acolo, să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu vama și dijma ce va ieși la acel iezer, Cerlenul. La 17 noiembrie 1502, domnul îi supune pe toți popii din satele mânăstirii Putna să asculte de acea mânăstire, și cu dare, și cu tot venitul. Îi mai dăruie mânăstirii în fiecare an, de la “ocna noastră de la Tortuș”, 150 de drobi de sare. Domnul face braniște în jurul mânăstirii, stabilind hotarul acesteia, călugării având dreptul să prindă pește acolo, să vâneze fiare și să pască vitele mânăstirii. La 2 februarie 1503
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe toți popii din satele mânăstirii Putna să asculte de acea mânăstire, și cu dare, și cu tot venitul. Îi mai dăruie mânăstirii în fiecare an, de la “ocna noastră de la Tortuș”, 150 de drobi de sare. Domnul face braniște în jurul mânăstirii, stabilind hotarul acesteia, călugării având dreptul să prindă pește acolo, să vâneze fiare și să pască vitele mânăstirii. La 2 februarie 1503, Ștefan cel Mare dă un privilegiu, prin care se întăreau proprietățile mânăstirii Putna. Este vorba de 30 de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
venitul. Îi mai dăruie mânăstirii în fiecare an, de la “ocna noastră de la Tortuș”, 150 de drobi de sare. Domnul face braniște în jurul mânăstirii, stabilind hotarul acesteia, călugării având dreptul să prindă pește acolo, să vâneze fiare și să pască vitele mânăstirii. La 2 februarie 1503, Ștefan cel Mare dă un privilegiu, prin care se întăreau proprietățile mânăstirii Putna. Este vorba de 30 de sate, o bucată de pământ din hotarul Boiștei, iezerul Roșu (Cerlenul), seliștea lui Manea, prisaca Comarna, viile din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de sare. Domnul face braniște în jurul mânăstirii, stabilind hotarul acesteia, călugării având dreptul să prindă pește acolo, să vâneze fiare și să pască vitele mânăstirii. La 2 februarie 1503, Ștefan cel Mare dă un privilegiu, prin care se întăreau proprietățile mânăstirii Putna. Este vorba de 30 de sate, o bucată de pământ din hotarul Boiștei, iezerul Roșu (Cerlenul), seliștea lui Manea, prisaca Comarna, viile din dealul Hârlăului, popii din satele mânăstirii, pietrele de ceară din Târgul Siretului, vama cea mică de pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel Mare dă un privilegiu, prin care se întăreau proprietățile mânăstirii Putna. Este vorba de 30 de sate, o bucată de pământ din hotarul Boiștei, iezerul Roșu (Cerlenul), seliștea lui Manea, prisaca Comarna, viile din dealul Hârlăului, popii din satele mânăstirii, pietrele de ceară din Târgul Siretului, vama cea mică de pe Suceava, la Jivcov (Vicov), gloabele din satele mânăstirii, măjile de pește, fără să plătească vamă. Din cele 30 de sate, trei, Camenca, Tomești și Cupca fuseseră dăruite de Iurie Cupcici
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o bucată de pământ din hotarul Boiștei, iezerul Roșu (Cerlenul), seliștea lui Manea, prisaca Comarna, viile din dealul Hârlăului, popii din satele mânăstirii, pietrele de ceară din Târgul Siretului, vama cea mică de pe Suceava, la Jivcov (Vicov), gloabele din satele mânăstirii, măjile de pește, fără să plătească vamă. Din cele 30 de sate, trei, Camenca, Tomești și Cupca fuseseră dăruite de Iurie Cupcici. Este vorba de satele care au format temeiul marelui domeniu al boierului Oană Cupcici, la Cupca aflându-se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Din cele 30 de sate, trei, Camenca, Tomești și Cupca fuseseră dăruite de Iurie Cupcici. Este vorba de satele care au format temeiul marelui domeniu al boierului Oană Cupcici, la Cupca aflându-se și curtea sa. Boierul Sima a dăruit mânăstirii satele Stroinți și Urvicoleasa, pentru care se judecase Crasnăș postelnicul cu Mărușca, fiica lui Ion Munteanu. Satul Șirăuți a fost dăruit Putnei de Iuga vistier. Mânăstirea Horodnic se închina Putnei, cu cele două sate ale ei. O jumătate din satul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]