4,819 matches
-
1337 Populație Cod poștal 307308 Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Orțișoara se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,05%), cu o minoritate de maghiari (2,41%). Pentru 5,68% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,21%), dar există și minorități de penticostali (9,33%), romano-catolici (4,27%) și greco-catolici (1,43%). Pentru 5
Comuna Orțișoara, Timiș () [Corola-website/Science/301384_a_302713]
-
din 15 consilieri, împărțiți astfel: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sânandrei se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (87,7%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (1,64%) și germani (1,12%). Pentru 8,2% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,05%), dar există și minorități de romano-catolici (3,78%), greco-catolici (2,99%), penticostali (2
Comuna Sânandrei, Timiș () [Corola-website/Science/301393_a_302722]
-
constituit din 15 consilieri, împărțiți astfel: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ghiroda se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,76%), cu o minoritate de maghiari (4,11%). Pentru 3,84% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,76%), dar există și minorități de penticostali (7,32%), romano-catolici (5,69%) și baptiști (1,6%). Pentru 4
Comuna Ghiroda, Timiș () [Corola-website/Science/301363_a_302692]
-
construită din lemn. E posibil însă că aceasta să fi fost ridicată mai devreme dovadă fiind matricolele de consemnare a botezurilor, cununiilor, si înmormântărilor care încep cu anul 1779.În 1851 Fenyes spune că în Melinádas locuiau români, sârbi, si maghiari și era proprietatea familiei Tormasy. În 1890 făcea parte din comitatul Timiș, Districtul Recaș și era centru de comună. În 1921 Nadășul a făcut parte din Județul Timiș-Torontal, Plasa Recaș și aparținea de comună Herneacova. În anul 1956 face parte
Nadăș, Timiș () [Corola-website/Science/301379_a_302708]
-
mai vechi "Răuți". Pe o hartă de la 1761 apare din nou satul valah "Silasch". După această dată nu mai există alte mărturii despre existența satului. Pe locul acesta s-a întemeiat mai târziu satul nou, pe la 1843-1844, de către familii de maghiari originari din Sânmartinul Maghiar. Ulterior au venit aici numeroase alte familii de maghiari și de șvabi. Biserica romano-catolică s-a construit în 1876. Fiind situat pe malul drept al Begheiului, satul a suferit numeroase inundații care au determinat mutarea vetrei
Răuți, Timiș () [Corola-website/Science/301390_a_302719]
-
Silasch". După această dată nu mai există alte mărturii despre existența satului. Pe locul acesta s-a întemeiat mai târziu satul nou, pe la 1843-1844, de către familii de maghiari originari din Sânmartinul Maghiar. Ulterior au venit aici numeroase alte familii de maghiari și de șvabi. Biserica romano-catolică s-a construit în 1876. Fiind situat pe malul drept al Begheiului, satul a suferit numeroase inundații care au determinat mutarea vetrei satului de mai multe ori.
Răuți, Timiș () [Corola-website/Science/301390_a_302719]
-
Banloc. La recensământul din 2008, Ofsenița avea 310 locuitori și circa 120 de case. La recensământul din 2002, populația totală era de 373 locuitori, dintre care 299 români (80%). Restul de 20% din locuitori se împart între țigani, sârbi, ucraineni, maghiari și germani. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (292 locuitori sau 78%), urmați de romano-catolici cu 61 de credincioși (16%).
Ofsenița, Timiș () [Corola-website/Science/301382_a_302711]
-
recensământul din 1992, în Rovinița Mică mai trăiau 14 locuitori, dintre care 8 ucraineni, 4 români și 2 unguri, dar niciun german. La recensământul din 2002, populația înregistrată a fost de numai 9 persoane: 4 ucraineni, 3 români și 2 maghiari.
Rovinița Mică, Timiș () [Corola-website/Science/301391_a_302720]
-
de districtul Făget. Austriecii au numit-o "Dobla". La începutul secolului XIX a intrat în proprietatea erariului (statului). Mai târziu este cumpărată de diferiți nobili maghiari: mai întâi baronul Vecsez, apoi de familia contelui Karatsonyi, deținătoarea multor proprietăți în Banat. Maghiarii au numit-o și ei "Topla". A fost din totdeauna un sat mic, locuit de români. În prezent este pe cale de dispariție. Reportaje
Topla, Timiș () [Corola-website/Science/301404_a_302733]
-
la intrarea în sat dinspre Uihei. Când a fost înființată, localității i-a fost dat numele german de "Neusiedel" (în traducere "noua așezare"). Procesul de maghiarizare forțată care a urmat anexării Banatului la coroana maghiară a determinat schimbarea numelui în maghiarul "Ujhely", de unde se trage și denumirea românească. Idem, după anexarea Banatului la România, în 1918, a urmat și un proces de românizare. Numele satului a fost românizat din maghiarul "Ujhely" în românescul "Uihei." Uiheiul este unul dintre satele de coloniști
Uihei, Timiș () [Corola-website/Science/301405_a_302734]
-
urmat anexării Banatului la coroana maghiară a determinat schimbarea numelui în maghiarul "Ujhely", de unde se trage și denumirea românească. Idem, după anexarea Banatului la România, în 1918, a urmat și un proces de românizare. Numele satului a fost românizat din maghiarul "Ujhely" în românescul "Uihei." Uiheiul este unul dintre satele de coloniști cele mai noi din Banat. El a fost înființat la 1844, la mai bine de o sută de ani de la începutul colonizărilor, de locuitori ai altor sate din împrejurimi
Uihei, Timiș () [Corola-website/Science/301405_a_302734]
-
I, pe talerii din 1666). În urma Dietei de la Sebeș din 24 mai 1659, stema Transilvaniei a fost sfâșiată, fiecare dintre cele trei națiuni privilegiate preluând câte un simbol, românii nefiind „reprezentați” prin niciun simbol, ei neavând statut de națiune. Astfel, maghiarii erau reprezentați de acvila neagră, secuii de soare și lună, iar sașii de cele șapte turnuri de cetate, de culoare roșie ("Transilvania/Siebenbürgen"). Acvila este reprezentată doar pe jumătate ca simbol al poziției de apărare pe care o are (ea
Stema Transilvaniei () [Corola-website/Science/301413_a_302742]
-
date statistice moderne care au început să fie culese de administrația imperială în secolul XIX. Reiese astfel că la recensământul din 1880, în Silagiu locuiau 1.870 de suflete, dintre care 1.691 români (90%). Restul populației era format din maghiari, germani și alții. Maghiarii și germanii s-au așezat aici după 1840 ca meșteri viticultori. Populația a crescut până în perioada înainte de primul război mondial. Numărul maxim de locuitori s-a înregistrat la recensământul din 1900: 2.2240 locuitori. În decurs
Silagiu, Timiș () [Corola-website/Science/301397_a_302726]
-
au început să fie culese de administrația imperială în secolul XIX. Reiese astfel că la recensământul din 1880, în Silagiu locuiau 1.870 de suflete, dintre care 1.691 români (90%). Restul populației era format din maghiari, germani și alții. Maghiarii și germanii s-au așezat aici după 1840 ca meșteri viticultori. Populația a crescut până în perioada înainte de primul război mondial. Numărul maxim de locuitori s-a înregistrat la recensământul din 1900: 2.2240 locuitori. În decurs de un secol, populația
Silagiu, Timiș () [Corola-website/Science/301397_a_302726]
-
parte însemnată dintre ei s-au întors la ortodoxism. După unirea Banatului cu România a început un proces intens de trecere la ortodoxism. În secolul al XIX-lea s-a mai constituit și o comunitate romano-catolică, formată în special din maghiarii și germanii din sat. Pe măsură ce aceștia au plecat, comunitatea romano-catolică s-a diminuat și ea. În prezent majoritatea locuitorilor sunt ortodocși, celelalte religii reprezentând doar 1%.
Silagiu, Timiș () [Corola-website/Science/301397_a_302726]
-
11 membri împărțiți astfel: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Voiteg se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,05%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (5,91%), romi (2,63%) și germani (2,01%). Pentru 2,63% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,18%), dar există și minorități de romano-catolici (9,52%), penticostali (3
Comuna Voiteg, Timiș () [Corola-website/Science/301410_a_302739]
-
penticostali (5,32%) și baptiști (1,37%). Pentru 5,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 4.233 locuitori, dintre care 2.361 germani, 1.575 sârbi, 108 români, 91 țigani, 69 maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.357 romano-catolici, 1.769 ortodocși, 57 luterani, 12 reformați ș.a. În 1968, din 4.808 locuitori, 1.635 erau români, 1.558 germani, 1.138 sârbi, 244 maghiari, 233 alții.
Comuna Variaș, Timiș () [Corola-website/Science/301408_a_302737]
-
91 țigani, 69 maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.357 romano-catolici, 1.769 ortodocși, 57 luterani, 12 reformați ș.a. În 1968, din 4.808 locuitori, 1.635 erau români, 1.558 germani, 1.138 sârbi, 244 maghiari, 233 alții.
Comuna Variaș, Timiș () [Corola-website/Science/301408_a_302737]
-
luat acest drept. Ei au primit în schimb dreptul asupra pădurii din apropierea satului (spre sud). În 1904 li se ia dreptul asupra pădurii, pentru a fi mai apoi defrișată iar în locul ei, administrația austro-ungară să înființeze o colonie cu etnici maghiari, viitoarea Moșnița Nouă. În timp, noua colonie a depășit prin populație și prin importanță, mai vechiul așezământ moșnițean. În 1890 făcea parte din Comitatul Timiș, districtul Timișoara, era reședință de comună cu o populație totală de 2.208 locuitori. Istoria
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
dirijat coruri de la Chizănău. Ulterior, el a fost întemnițat de autoritățile maghiare pentru activitatea naținală desfășurată cu corul său. Condamnarea se datora cântecului "Ștefan, Ștefan, Domnul cel Mare". 1884 - Moșnița avea 1175 locuitori, din care 1075 romani, 67 germani, 28 maghiari, 3 slovaci, 2 sârbi. 1896 - Proprietarul domeniului era conteleGYURZ ABRAHAM. 1889 - Comuna prezenta următoarea situație agricolă:241 gospodării țărănești, 6745 jugăre de teren, din care: 1961 - pământ agricol, 146 - grădină, 1 - vie, 388 - pășune, 3271 - pădure, 198 - pământ neproductiv, 603
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
Ioan Ilioviciu și de țăranul Vichente Iovănuț. 1921 - Localitatea Moșnița făcea parte din județul Timiș, era reședința de comună și avea 2208 locuitori cu Moșnița Nouă. 1922 - Se înfinșează Casa Națională Moșnița. 1930 - 944 locuitori din care: 856 români, 32 maghiari, 40 țigani, și 16 alte naționalități. 1935 - Moșnița facea parte din judetul Timiș - Torontal, plasa Chișoda, era reședință de comună, iar cu Moșnița Nouă numara 2329 locuitori. 1966 - Localitatea aparține regiunii Banat, raionul Timișoara, avea 877 locuitori și era ultimul
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
contumacie. Albert Wass rămâne condamnat la moarte și prin decizia Înaltei Curți. Deși este considerat criminal de război, spre deosebire de Ioan Antonescu, căruia i-a fost dărâmată statuia din incinta bisericii ctitorite de el, în Transilvania, în localități locuite predominant de maghiari, dar și în mai multe localități din Ungaria, Albert Wass este omagiat în continuare de maghiari prin statui comemorative. Centrul pentru Monitorizarea și Combaterea antisemitismului din România (MCA), afiliat la Anti-Defamation League, una din cele mai puternice organizații evreiești din
Albert Wass () [Corola-website/Science/300035_a_301364]
-
de război, spre deosebire de Ioan Antonescu, căruia i-a fost dărâmată statuia din incinta bisericii ctitorite de el, în Transilvania, în localități locuite predominant de maghiari, dar și în mai multe localități din Ungaria, Albert Wass este omagiat în continuare de maghiari prin statui comemorative. Centrul pentru Monitorizarea și Combaterea antisemitismului din România (MCA), afiliat la Anti-Defamation League, una din cele mai puternice organizații evreiești din lume, a protestat față de existența mai multor statui ale acestui criminal de război, sesizând Parchetul de pe lângă
Albert Wass () [Corola-website/Science/300035_a_301364]
-
este un cotidian în limba maghiară din România, fondat în 1999. Apare în Cluj-Napoca și este un ziar de orientare centru-dreapta, care este distribuit național. Cotidianul a fost demarat inițial de un grup de interese apropiat Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR, prin editura SC Scripta SA din Oradea - aflată în proprietatea senatorului Attila Verestoy -, pachetul majoritar de acțiuni al publicației fiind însă preluat în anul 2000 de către un grup de investitori apropiați partidului Fidesz din Ungaria, prin firma
Krónika () [Corola-website/Science/300046_a_301375]
-
în mai multe așezări din Transilvania. campania a avut în subsidiar și rolul de a promova "Kronika". Unul dintre cei doi redactor-șef adjuncți al ziarului, Arpad Gazda este un susținător al episcopului reformat de Piatra-Craiului, președintelui Consiliului național al Maghiarilor din Transilvania (CNMT) Laszlo Tokes, iar fratele lui din municipiul Sfântul-Gheorghe este vicepreședintele organizației județene Covasna a Partidului Civic Maghiar (PCM)și secretar al organizației Sfântul-Gheorghe al Consiliului Național Secuiesc (CNS). Redactorul-șef al "Kronika" din perioada 2000-2001, respectiv 2003-2008
Krónika () [Corola-website/Science/300046_a_301375]