4,894 matches
-
l ("Panthera Leo") este o specie de mamifere carnivore din familia felidelor, fiind una dintre cele patru specii ale genului "Panthera", reprezentant al subfamiliei felinelor mari. Este una dintre cele mai mari feline și unul dintre cei mai mari răpitori tereștri (după ursul polar, ursul brun și tigru
Leu () [Corola-website/Science/297255_a_298584]
-
căruia aflându-se câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică);astfel: zece specii de mamifere: ursul brun ("Ursus arctos", lupul ("Canis lupus"), râsul ("Lynx lynx"), vidra de râu ("Lutra lutra"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul de iaz ("Myotis dasycneme"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul cu urechi de
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
reflector, plasând animalele între cele două dispozitive. Xie și colegii săi au publicat concluziile experimentelor lor în numărul din 20 noiembrie al revistei, Applied Physics Letters.” În septembrie 2009 oamenii de știință de la NASA au făcut să leviteze șoareci (primul mamifer) folosind câmpuri magnetice. Un magnet superconductor a creat un câmp magnetic suficient de puternic pentru a face ca apa din corpul unor șoricei să leviteze. Primul șoricel, de trei săptămâni și 10 grame, agitat și dezorientat, a început să se
Levitație () [Corola-website/Science/323020_a_324349]
-
devină loc de agrement, predominant loc de pescuit, printr-o decizie a Consiliului Local. Și-a deschis porțile la 1 iunie 1980 sub conducerea lui Gheorghe Tatavura care s-a înțeles cu conducerea județeană și a adus câteva specii de mamifere, atât sălbatice cât și domestice, precum și colecție de păsări exotice ce-i aparțineau. Grădina Zoologică din Călărași a cunoscut o rapidă creștere devenind una dintre cele mai mari grădini zoologice din Romania, atât ca suprafață cât și ca număr de
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
și că firul trebuie cercetat de Institutul de Neurocibernetică din Leningrad. "Experiența a reușit" este o povestire de Dimităr Peev în care doi cercetători, French și Teagle, creează în laborator cel mai puternic virus care ucide în câteva minute orice mamifer. După o ceartă între cei doi, pentru ca secretul creării virusului să nu cadă pe mâna armatei, cei doi experimentează asupra lor efectul virusului. "Cristalele vorbitoare" este o povestire de Vasil Raikov în care doctorul Luns și asistentul său Jack descoperă
Enigma Văii Albe () [Corola-website/Science/336869_a_338198]
-
a este partea comestibilă din corpul unor mamifere, păsări, pești, crustacee etc. În general carnea este constituită din musculatura scheletului animalelor cu porțiuni de țesut conjunctiv și adipos (gras). În cadrul acestui termen nu sunt incluse organele, părțile cornoase (copite, coarne, pene etc.), țesuturile cartilaginoase și osoase. După normele
Carne () [Corola-website/Science/310621_a_311950]
-
Există specii hidrofite, cum ar fi stuful din lac și din preajma lui. Rezervația găzduiește 139 de specii de plante, dintre care 11 sunt amenințate cu dispariția în afara teritoriului Srebarnei. În zonă există o faună foarte variată. 39 de specii de mamifer, 21 de reptile și amfibieni și 10 de pești trăiesc în rezervație, care este cunoscută mai ales pentru cele 179 de specii de păsări care cuibăresc acolo, între care se numără pelicanul dalmat, lebăda mută, gâsca de vară, eretele de
Rezervația naturală Srebărna () [Corola-website/Science/309712_a_311041]
-
și vertebrate. Ciclul de dezvoltare este complet la cele mai multe forme, incluzând toate cele trei faze - gamogonie, sporogonie, schizogonie. Trofozoizii maturi sunt mici și se află de obicei intracelular. Parazitează la nevertebrate (moluște, anelide, enteropneuste, artropode) și vertebrate (de la pești până la mamifere). produc coccidioze grave la animalele domestice și om. Subclasa Coccidia cuprinde patru ordine:
Coccidiile () [Corola-website/Science/325900_a_327229]
-
străin ” și creează anticorpi împotriva lui . Când este expus din nou la virus , sistemul imunitar va fi capabil să producă anticorpi mai repede . Acest lucru ajută la protejarea împotriva bolii respective . Virusurile utilizate în Celvapan sunt crescute în celule de mamifer ( „ celule Vero ” ) , spre deosebire de cele din alte vaccinuri antigripale , care sunt crescute în ouă de pasăre . Cum a fost studiat Celvapan ? Efectele Celvapan au fost mai întâi testate pe modele experimentale , înainte de a fi studiate pe pacienți umani . Studiu principal pentru
Ro_171 () [Corola-website/Science/290931_a_292260]
-
și este inclusă în Parcul Natural Bucegi. Aria protejată reprezintă un peisaj alpin cu abrupturi stâncoase, pășuni (vegetație alpină variată) și păduri; asociații floristice specifice etajului subalpin și alpin inferior și alpin superior și o faună variată în specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte; specifică extremități estice a Carpaților Meridionali. „” este o rezervație naturală cu diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii, cât și la nivel de ecosisteme terestre. Rezervația naturală se suprapune sitului
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
cu cătină pe malurile râurilor, comunități cu ierburi higrofile, mlaștini turboase, abrupturi stâncoase cu vegetație chasmofitică, grohotișuri calcaroase, grohotișuri medio-europene calcaroase, grohotișuri silicioase și grohotișuri de șisturi calcaroase. Fauna este una variată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, broaște, pești sau insecte< dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
sau insecte< dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: capră neagră ("Rupicapra rupicapra", în zona alpină superioară), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Canis lupus"), urs ("Ursus arctos"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), sau pisică sălbatică ("Felis silvestris"), veveriță
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
de fag de tip Asperulo-Fagetum; Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion; Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene" și "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior") ce favorizează condiții de hrană și viețuire mai multor specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte; și adăpostește o mare diversitate de ierburi și flori rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, pești, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
glutinosa și Fraxinus excelsior") ce favorizează condiții de hrană și viețuire mai multor specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte; și adăpostește o mare diversitate de ierburi și flori rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, pești, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere: urs brun ("Ursus arctos", cerb ("Cervus elaphus"), căprior ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes"), pisică sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), liliac mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
lui Steller, vulturul cu umeri albi ("Haliaeetus pelagicus") este o pasăre răpitoare de zi, mare, cu ciocul masiv, care trăiește în peninsula Kamceatka, insula Sahalin, pe țărmul Mării Bering și Mării Ohotsk și se hrănește cu pești mari (somoni), păsări, mamifere și cu stârvuri. Este cea mai mare specie din genul "Haliaeetus" (acvilele de mare), cu un cioc foarte masiv. Au o lungime de 85-112 cm și o greutate de pana la 5-9 kg, cu o anvergură a aripilor de până la
Vulturul de mare () [Corola-website/Science/322089_a_323418]
-
nord-estul Chinei, și în Coreea de Nord și Coreea de Sud. Se hrănesc mai ales cu pești mari, vii sau morți, în special cu gorbușa ("Oncorhynchus gorbuscha"), dar vânează și păsări de talie mare și medie: cocoși de munte ("Tetrao urogallus"), ptarmigani ("Lagopus lagopus"), mamifere: iepuri de câmp, foci tinere, vulpi polare. Sunt și necrofage, hrănindu-se cu cadavre. Sunt păsări monogame. Majoritatea cuibăresc în copaci mari, dar și pe țărmurile stâncoase ale mărilor și pe faleze departe de mare lângă lacuri și râuri mari
Vulturul de mare () [Corola-website/Science/322089_a_323418]
-
Diclor-Difenil-Tricloretanul denumirea prescurtata este un insecticid care a fost folosit din anii 1940 că un toxic de contact. Datorită acțiunii eficiente în combaterea insectelor și toxicității reduse față de mamifere că și costului relativ redus de producție a fost folosit pe scară largă timp îndelungat. Dezavantajul -ului constă în stabilitatea chimică, remanentei și efectului de cumulare în sol, alimente și corpul uman. În decursul timpului s-a constat că unele
DDT () [Corola-website/Science/313543_a_314872]
-
În depresiuni sunt frecvente inversiunile termice. Vegetația este formată din pădurea de fag până la 1200m, apoi de amestec și ulterior de rășinoase, în sectorul înalt fiind pajiștile alpine (pe care se găsesc ienupărul, jneapănul, afinul, merișorul). Fauna este reprezentată de mamifere (mistrețul, viezurele, lupul, vulpea, pisica sălbatică în pădurile de fag, căprioara în pădurile de conifere, ursul, cerbul, râsul), păsări (găinușa de alun, cocosul de munte, ciocănitoarea, acvila de munte) sau pești (păstrăv, clean, mreana). Munții Bistriței sunt accesibili în primul
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
br> Opilionii sunt, în majoritate, arahnide nocturne și colorate în nuanțe de maro, deși există un număr de specii diurne, care au modele în galben, verde, negru, roșu etc. <br> Pentru a se apăra de prădători, cum ar fi păsările, mamiferele, amfibienii și păianjenii, corpul unor specii este acoperit de particule fine de sol, frunze uscate având rol de camuflaj, alții se prefac morți. Multe specii pot despica un picior, fenomen descris anterior. Substanțele elaborate de glande odorifere au un miros
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
ul este organul sexual exteriorizat al omului, la majoritatea vertebratelor și la unele dintre nevertebrate. La unele specii de mamifere, inclusiv la om, penisul joacă un rol dublu: astfel el este organ comun de tranzit pentru urină, cât și pentru spermă, prin intermediul uretrei. Gasteropodele prezintă atât organe sexuale masculine, dar și feminine (hermafrodite). Balenele și elefanții posedă cele mai mari
Penis () [Corola-website/Science/297261_a_298590]
-
ce adăpostește, conservă și protejază o comunitate importantă de scoici, cu indivizi din specia "Unio crassus" (scoică-mică-de-râu), specie cu risc ridicat de dispariție în sălbăticie (înclusă în lista roșie a IUCN)) și aflată la baza desemnării sitului. Alte specii faunistice (mamifere, amfibieni, reptile și pești) semnalate în arealul sitului: liliac-de-iaz ("Myotis dasycneme"), ivoraș-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), buhai de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina", specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN), triton cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul cu
Crișul Negru (sit SCI) () [Corola-website/Science/330205_a_331534]
-
o încălzire de 100 °C într-un timp scurt, dar la o încălzire de durată, 60 de minute, toxina se inactivează. Un scorpion poate elimina aproximativ 0,2-0,4 ml de toxină. Acțiunea toxinei de scorpion asupra animalelor, inclusiv a mamiferelor este imediată și acționează mortal. Astfel, șobolanii mor după 30 de minute de la mușcătura scorpionului, copii în câteva ore, iar adulții se pot chinui 2 - 3 zile. Toxinele acționează diferit asupra diferitor grupe de animale, de aceea ele pote fi
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
a condițiilor climatice locale. Existența mai multor microclimate are ca consecință o bogată și diversă floră (1400 de specii de plante) dintre care peste o sută sunt endemice. Fauna insulei are multe nevertebrate endemice, reptile unice, specii de păsări și mamifere. Fauna din Tenerife include 400 de specii de pești, 56 de păsări, 5 reptile, 2 amfibieni, 13 mamifere terestre și câteva mii de nevertebrate, pe lângă câteva specii de țestoase marine, balene și delfini. Înainte de venirea aborigenilor Tenerife și Canarele erau
Tenerife () [Corola-website/Science/306785_a_308114]
-
specii de plante) dintre care peste o sută sunt endemice. Fauna insulei are multe nevertebrate endemice, reptile unice, specii de păsări și mamifere. Fauna din Tenerife include 400 de specii de pești, 56 de păsări, 5 reptile, 2 amfibieni, 13 mamifere terestre și câteva mii de nevertebrate, pe lângă câteva specii de țestoase marine, balene și delfini. Înainte de venirea aborigenilor Tenerife și Canarele erau locuite de specii endemice de animale acum dispărute că șăpârla gigantică (Gallotia goliath) sau șobolanul gigant (Canariomys bravoi
Tenerife () [Corola-website/Science/306785_a_308114]