10,807 matches
-
și poate fără sfârșit) căutare” [Sen, 1970a, p. 40]. În aceeași direcție, Plott (1976) nota importanța rezultatului lui Arrow: „Subiectul a debutat cu ceea ce a părut o problemă minoră legată de regula majorității (intranzitivitatea - vezi Condorcet). „Este doar o curiozitate matematică” au spus unii [Dahl și Lindblom, 1953, p. 422]. Totuși, intrigați și curioși în privința acestei mici crăpături, cercetătorii nu au dezarmat în fața posibilei irelevanțe a problemei și au început să îi acorde din ce în ce mai multă atenție. Ceea ce au descoperit, pare acum
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
trebui să fie preocupat de consistența valorilor pe care le susține, atunci când face asta, și de consistența teoriilor politice pe care le susține, atunci când face asta. Voi adăuga încă două motive pe care le consider importante: în primul rând, studierea matematică a regulilor de votare poate oferi o viziune asupra rezultatelor pe care un sistem de vot, fie el de tip alegeri de comitet sau alegeri de masă, le poate determina, încă înainte de a-l pune în practică. Putem, așadar, cunoaște
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în care o valorizăm, sau să determinăm care va fi puterea reală de vot a unei țări sau alteia în Consiliul European înainte de a implementa un sistem sau altul de ponderare. În fine, un alt motiv vizează mai degrabă metoda matematică a TAS: cultivarea obișnuinței pentru precizia argumentației. Capitolul 1<footnote Semnul „*” indică abordarea formală. Fiecare capitol va avea o parte în limbaj natural și una în limbaj formal. footnote> Coordonatele paradigmei 1.x.* Notații, definiții și un rezultat preliminar<footnote
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
importantă, au experiență În acest domeniu și recunosc necesitatea schimbării În sistemul de Învățământ; - promovarea unor noi concepții și teorii din domeniul psihopedagogiei moderne; spre exemplu, valorificarea teoriei inteligenței multiple, conform căreia inteligența este compusă nu numai din aptitudini logice, matematice și verbale, ci și din aptitudini artistice, chinestezice, interpersonale și alte dominante aptitudinale favorabile unei dezvoltări echilibrate a copilului. f) Generalizarea practicilor incluzive și a educației integrate În școlile obișnuite trebuie să fie precedată de aplicarea unor proiecte-pilot În școlile
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
generală și fină, cu dificultăți de coordonare spațială, tulburări ale limbajului oral (nedezvoltarea vocabularului, slaba competență lingvistică și prezența dificultăților de pronunție), dificultăți de citire (legate de recunoașterea, decodificarea și Înțelegerea cuvintelor citite), dificultăți de scriere, dificultăți În realizarea activităților matematice (slaba Însușire a simbolurilor și a calculului matematic, precum și a noțiunilor spațiale și temporale), tulburări de comportament social (datorate nivelului scăzut al formării deprinderilor sociale, ce determină perturbarea modalităților de acțiune și reacție În diverse situații specifice, dificultăți În stabilirea
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
tulburări ale limbajului oral (nedezvoltarea vocabularului, slaba competență lingvistică și prezența dificultăților de pronunție), dificultăți de citire (legate de recunoașterea, decodificarea și Înțelegerea cuvintelor citite), dificultăți de scriere, dificultăți În realizarea activităților matematice (slaba Însușire a simbolurilor și a calculului matematic, precum și a noțiunilor spațiale și temporale), tulburări de comportament social (datorate nivelului scăzut al formării deprinderilor sociale, ce determină perturbarea modalităților de acțiune și reacție În diverse situații specifice, dificultăți În stabilirea și menținerea relațiilor sociale). Din această perspectivă, evaluarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
activității la clasă, reacția/feedbackul elevilor etc. În cazul În care cadrul didactic al clasei desfășoară o activitate În parteneriat cu un profesor de sprijin, acesta din urmă acordă sprijin și În cazul activităților care urmăresc achiziții academice (cu precădere matematică și științe ale naturii, limbă și comunicare), periodic sau atunci când prezența sa este necesară. Sprijinul acordat de acesta se realizează pe baza unui program de educație personalizat și a programei/programelor școlare adaptate. Activitatea educațională cu elevii care prezintă cerințe
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
182 4.2. Metoda areolară sau pe zone 183 4.3. Metoda itinerarelor (random route) 184 4.4. Alegerea persoanei de anchetat 185 5. O modalitate de construcție a unui eșantion național 187 Capitolul VI Populație și eșantion (II). Aspectele matematice ale eșantionării 193 1. Câteva noțiuni elementare de statistică 193 2. Reprezentativitatea unui eșantion probabilistic 196 3. Alte aspecte privind reprezentativitatea 199 3.1. Estimarea proporțiilor 199 3.2. Calculul erorii standard pentru alte tehnici de eșantionare 200 4. Teste
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
anumite constante și regularități. 4. Există și teorii (modele explicative) cu pretenție de universal, începând de la unele „slabe” sub aspectul axiomatizării și formalizării, cum ar fi interacționismul simbolic, marxismul, și până la altele „tari”, ce utilizează din plin formule și modele matematice, cum ar fi cea a costurilor și beneficiilor, în varianta ei mai „severă” a alegerii raționale. Aceasta din urmă spune că, în mod obișnuit, actorul uman este în stare nu numai să judece acțiunile sale în termeni de costuri și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
actorul uman este în stare nu numai să judece acțiunile sale în termeni de costuri și beneficii, ci și să aleagă varianta optimă pentru atingerea scopului (preferinței), în funcție de raportul capital, costuri, beneficii. El se comportă rațional. Se aplică astfel modele matematice bazate pe sisteme de ecuații mini-max, pe calculul optimizării și - pentru că actorii interacționează și depind unul de altul în realizarea preferințelor lor - pe teoria jocurilor. 5. Principala problemă ridicată de teoriile de mare generalitate - în parte și de cele de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
se consideră a fi apropiată de a doua, în special prin faptul că modelele deterministe sunt identificate cu cele din științele naturii, unde fenomenele sunt, de regulă, măsurabile și se conectează unele cu altele prin relații funcționale exprimate prin formule matematice. În jargonul științelor socioumane și al sociologiei, în particular, termenii „cantitativ” și „calitativ” au primit o extrapolare ce se abate mult de la înțelesul lor curent, ajungându-se ca ei să desemneze două mari paradigme. Adaptând o schemă a lui Brayman
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
între diferențele de valori (intervale). Cu micile inconveniente sugerate în legătură cu scalele de intervale, aplicarea acestor două tipuri de scale conduce la valori numerice cu funcție de măsură, valori ce pot intra apoi în cele mai diverse forme de modele și formule matematice, destinate analizei raporturilor dintre fenomene. Spuneam că, în câmpul disciplinelor sociale, sunt frecvente caracteristicile ce sepretează greu la măsurare. Coeziunea unui grup, relația afectivă dintre doi soți, mulțumirea omului cu un anumit aspect al vieții sale etc. sunt câteva exemple
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mult mai redus de indivizi. Eșantion mare înseamnă de ordinul sutelor sau, mai frecvent, miilor de persoane; loturile supuse interviurilor cuprind, cel mai frecvent, câteva zeci de persoane sau chiar mai puține. Concluziile unei anchete se întemeiază pe legile statisticii matematice și ale teoriei probabilităților (chiar și atunci când eșantionul nu respectă întocmai cerințele probabilistice), în speță pe „legea numerelor mari”, ceea ce nu înseamnă altceva decât că trebuie să ne asigurăm că sunt destui indivizi în categoriile analizate pentru ca să se manifeste legitățile
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în chestionar. Din numeroase motive, practic nu putem prelua toți acești itemi și, în fapt, lucrul nici nu este necesar, fiind suficient să selectăm un bun „eșantion” de întrebări. Spre deosebire însă de eșantionarea propriu-zisă, aici nu putem aplica formule matematice și nici nu putem opera cu o selecție aleatoare. Alegerea itemilor este o chestiune de cunoaștere și de experiență, dar și de artă și fler. Am menționat că este o evaluare subiectivă, fapt ce poate stârni unele nedumeriri.Însă aprecierea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în această situație, deci atunci când eroarea este întâmplătoare, se poate estima amploarea ei, estimare care, în esență, este posibilă datorită faptului că erorile întâmplătoare se distribuie în jurul valorii 0 după o curbă normală. (De altfel, o bună parte a teoriei matematice a probabilităților este legată de problema erorilor; spre exemplu, curba normală, una dintre legile de distribuție aflate în centrul acestei teorii, mai este cunoscută și sub numele de curbă a erorilor.) Pentru eșantioanele probabilistice, este posibil să se calculeze, în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
aici cei care nu răspund pot avea alte trăsături (opinii, atitudini, comportamente etc.) decât cei care răspund. În aceste situații o proporție cât de cât însemnată de nonrăspunsuri introduce distorsiuni. Cele spuse mai sus pot fi puse într-o formă matematică foarte simplă și elegantă, cu ajutorul căreia se demonstrează clar efectele distorsionante ale nonrăspunsului. Să presupunem că eșantionul inițial, de volum n, se descompune în două subeșantioane de volume n1 și n2, primul reprezentând indivizii care răspund, iar al doilea, pe
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în general, reprezentativitate, care constă în capacitatea lui de a reproduce cât mai fidel structurile și caracteristicile populației din care este extras. Noțiunea dereprezentativitate, definită aici într-un mod intuitiv și imprecis, capătă o semnificație foarte exactă în contextul teoriei matematice a probabilităților, teorie pe care, de altfel, se fundamentează întregul câmp problematic legat de eșantionare. Această cale matematică de abordare, despre care vom spune câteva lucruri în capitolul următor, conduce la o exprimare cantitativă a gradului de reprezentativitate a unui
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
din care este extras. Noțiunea dereprezentativitate, definită aici într-un mod intuitiv și imprecis, capătă o semnificație foarte exactă în contextul teoriei matematice a probabilităților, teorie pe care, de altfel, se fundamentează întregul câmp problematic legat de eșantionare. Această cale matematică de abordare, despre care vom spune câteva lucruri în capitolul următor, conduce la o exprimare cantitativă a gradului de reprezentativitate a unui eșantion, în care intervin două entități de naturi diferite: • o mărime d numită eroare maximă, ce exprimă diferența
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sau P peste cel de 95%). Gradul de reprezentativitate a eșantionului depinde, în principal, de următoarele aspecte: caracteristicile populației care urmează a fi studiate, mărimea eșantionului și procedura de eșantionare folosită. Să spunem câteva cuvinte despre fiecare, urmând ca justificarea matematică a acestor aserțiuni să fie sugerată mai jos. Am folosit pluralul pentru caracteristici căci, așa cum se înțelege, într-o cercetare se studiază seturi de însușiri, nu doar una singură. În cazul anchetei, mulțimea acestor caracteristici este reprezentată de către întrebările din
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cea a studenților din România (grup relativ omogen ca vârstă) decât atunci când avem în vedere toți locuitorii țării. Pentru a caracteriza nivelul de omogenitate (eterogenitate) a unei populații, se folosește indicatorul de dispersie cel mai răspândit:abaterea standard. Diversele formule matematice prin care se exprimă eroarea de eșantionare arată că aceasta este direct proporțională cu mărimea abaterii standard, deci cu nivelul de dispersie a indivizilor în jurul mediei. În ceea ce privește mărimea eșantionului, așa cum toată lumea poate bănui, reprezentativitatea crește odată cu creșterea numărului de indivizi
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
probabilităților și se stabilesc formulele de calcul pentru reprezentativitate sau alte aspecte. Când se dorește realmente utilizarea practică, în mod riguros, a eșantionării simple aleatorii, e preferabil să se recurgă la un procedeu ce reproduce, în condiții aproape perfecte, exigențele matematice; este vorba de așa-numita procedură a tabelelor cu numere aleatorii (întâmplătoare). Tehnica respectivă este foarte simplă și ingenioasă. Prin diferite mijloace, se generează serii lungi de numere întâmplătoare, care sunt tipărite în volume spre a putea fi utilizate de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mărimi legate de acest factor, de vreme ce distribuția lui în populație trebuie să fie a priori cunoscută, altfel el nu poate fi utilizat în calitatea respectivă. Dacă însă o altă caracteristică, B, este asociată (corelată) cu A, atunci se poate demonstra matematic - dar se poate și intui ușor - că eșantionul fiind stratificat după A, el va reproduce mai corect decât unul simplu aleatoriu - ceteris paribus - caracteristica B. De pildă, dacă opinia oamenilor într-o anumită problemă este puternic dependentă de nivelul de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
creadă că ea este evitată în anchete și sondaje. Dimpotrivă, în cele mai multe situații, se întâlnesc, dacă nu eșantioane construite integral pe principiul cotelor, cel puțin elemente ale acestei proceduri în anumite porțiuni ale demersului de alegere. Iar lipsa unor temeiuri matematice pentru validarea acestui gen de selecție este suplinită de justificări ce decurg dintr-o utilizare practică repetată, în care experiența sociologului are un cuvânt greu de spus. În ceea ce privește sondajele de opinie - și cu deosebire cele politice, cu mare prizăla public
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
la noi se verifică îndeosebi - atunci când se face o verificare! - dacă operatorul a chestionat persoana de la adresa la care spune că a fost, nu și felul cum a ajuns la adresa respectivă. Capitolul VItc " Capitolul VI" POPULAȚIE ȘI EȘANTION (II) Aspectele matematice ale eșantionăriiTC "POPULAȚIE ȘI EȘANTION (II) Aspectele matematice ale eșantionării" Pentru o mai bună înțelegere a problemelor cercetărilor selective și pentru a se putea utiliza corect rezultatele acestora, e necesar să prezentăm, în acest capitol - fără a intra propriu-zis în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o verificare! - dacă operatorul a chestionat persoana de la adresa la care spune că a fost, nu și felul cum a ajuns la adresa respectivă. Capitolul VItc " Capitolul VI" POPULAȚIE ȘI EȘANTION (II) Aspectele matematice ale eșantionăriiTC "POPULAȚIE ȘI EȘANTION (II) Aspectele matematice ale eșantionării" Pentru o mai bună înțelegere a problemelor cercetărilor selective și pentru a se putea utiliza corect rezultatele acestora, e necesar să prezentăm, în acest capitol - fără a intra propriu-zis în chestiuni matematice, mai exact, de demonstrații matematice - fundamentele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]