5,675 matches
-
În zilele de sărbătoare la diferitele bâlciuri, micii comercianți și diferitele grupuri de saltimbanci aveau panourile de reclamă care mai de care mai colorate și cu personaje foarte expresive prezentând diferite scene pentru a atrage clientela. Toate erau pictate de meșteri populari, într-o manieră naivă și erau expuse doar câteva zile cât ținea manifestarea respectivă. Locul unde acest stil de exprimare avea să prindă contur fără a se ști ce va urma să se întâmple, era undeva unde nimeni nu
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
unde acest stil de exprimare avea să prindă contur fără a se ști ce va urma să se întâmple, era undeva unde nimeni nu ar fi bănuit, într-un cimitir din Maramureș. În localitatea Săpânța, sat din județul Maramureș, un meșter popular pe nume Ion Stan Pătraș, este pasionat de mic de meșteșugul cioplitului. Atras de fibra lemnului, lucrând cu pasiune și dăruire sufletească se perfecționează pe parcusul timpului în confecționarea crucilor de lemn pentru cimitirul satului. Încă din perioada interbelică
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
facă paleta, cum să țină pensula și nici măcar cum să-și pregătească pânza și cartoanele. Vine, însă, de departe, pentru că, deși se spune că între folclor și pictura naivă nu există legătură, totuși filiațiuni sunt. Ion Nicodin-Niță a învățat de la meșterii icoanelor pe sticlă, iar aceștia au învățat de la zugravii oalelor și ai pereților, meșteșug care coboară din negura vremurilor.” La 27 aprilie 1969 are loc vernisajul primei expoziții de nivel național. Marele eveniment se deschidea pentru iubitorii de frumos la
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
fantezie și expresie. Aici legile perspectivei geometrice și cromatice, scările de proporții, desăvârșirea modelului, justețea optică a acordurilor, sunt de cele mai multe ori, fie ignorate, fie trădate cu seninătate.” Rezultatul nu este, cum pripit s-ar putea decreta, kitsch-ul. Arta meșterilor populari ai realității - cum mai sunt numiți - se călăuzește după un simț îndeobște bun și această călăuză, în pofida primejdiilor ce pândesc la tot pasul, o scoate la liman. Se vorbește, într-un limbaj dezarmant de simplu și cuceritor de sincer
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
adăugându-i dimensiunea populară Horgan.” (Ion Trif Pleșa, Viața Liberă, Galați, 19 aprilie 2008) „Chiar dacă în copilărie a fost marcat de aspectul înfiorător al măștilor, Dan Horgan a hotărât să confecționeze măști care nu pot fi purtate, ci doar expuse. Meșterul popular susține că semnificația expunerii unei asemenea măști este aproximativ aceeași, dar poate să semnifice și o ironie la adresa unei anumite persoane din casă. De exemplu, soacra, poate avea două limbi, una foarte lungă și ascuțită, iar cea de-a
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
secerișul, culesul viilor sânt scene în care personajele sânt surprinse în plină mișcare. Altele scene sânt rezervate meseriilor țărănești: păstoritul, fierăritul, butinăritul, toate ingenios realizate prin care artistul se dovedește un bun creator de atmosferă rustică. Gama obiectelor lucrate de meșter este bogată. Excelează si în lucrări miniaturale, care-i pun la încercare îndemânarea și migala.” (Pamfil Bilțiu - Glasul Maramureșului, 24 martie 2001) Șpinanț Emilia 1909 - 1984 Pictor Născută în anul 1909, în localitatea Valea Mare, județul Arad. Debut artistic - 1970
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
la cunoștință oferirea sumei de 1 200 de galbeni pentru ca „omul bine Învățat este și temătoriu de Dumnezeu și iubitor de oameni. Unul ca acesta e vrednic folositor societății În ori ce poziție s-ar afla, ca: preot, dregător, negoțitor, meșter, plugar, și În scurt de ori ce treaptă sau meserie ar fi”. În opinia clericului, chemarea la Învățătură era adresată tuturor, indiferent de capitalul mai mare sau mai mic posedat sau de poziția ocupată În societate. Modelul oferirii de danii
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]
-
catehismul tipărit de Însuși arhimandritul, istoria sfântă pentru religia noastră creștinească, sciințele fizice și himice)”. Bursierii chemați de „bunele și fireștele talente pentru Învățătură”, după cum scrie Eufrosin Poteca În Diata sa, erau aleși dintre feciorii de nobili, preoți, negustori și meșteri, acestora alăturându-li-se și unu-doi fii de greci, „crescuți În țara noastră pentru a Învăța și ei știința În limba română”. Bursierii au Încheiat, după modelul binefăcătorului lor o făgăduială scrisă adresată arhimandritului, Înainte de a beneficia de școlarizare
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]
-
Elevii citesc, analizează, fac comentarii referitoare la corectitudinea formulării ideilor principale. Jocul „Creionul vorbitor” Elevii iau În mâna un creion și pe rând, comunică celorlalți colegi, o Însușire a domnitorului Mircea cel Bătrân. Se poate face o caracterizare și a meșterului. Reflecția În această secvență se folosește „Scheletul de recenzie”. Elevii vor lucra individual următoarele sarcini: -Exprimă Într-o propoziție despre ce este vorba În text; -Alege o expresie semnificativă din text; -Rezumă Într-un cuvânt esența textului; -Descrie „culoarea sentimentală
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Adriana Munteanu, Marieana Lucianu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93555]
-
de ploaie Iar în cămară adunate Stau la sfat fructele toate.” Iarna Cine vine cu stelute Albe-n frunte Dinspre munte? Sau Fără nici un fir de ată, A tesut turturi de gheată Haină groasă câmpului Flori stelare geamului Cine-i meșter iscusit Spune dacă ai ghicit? Iarna este cea de-a patra fiică a Moșului An. Deși este bătrână pleacă și ea în căutarea celorlalte surori. Ea este îmbrăcată în alb și împodobită cu o coroană de turturi de gheată și
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
ca în Ardeal, moale ca în Moldova, precipitat ca oltenii după caz. În anumite zile ale anului se întâlnesc la biserică sau în campusuri, la picnic unde ascultă cântece, se prind la joc și se fotografiază. Aici cei mai mari meșteri sunt bănățenii din Iugoslavia - Uzdin, Vlalimirovaț, Vârșeț. Amintirea patriei nu-i părăsește. Jean Boghici (Brazilia) zice:... să spun sincer, cu cât trece timpul cu atât mai mult îmi amintesc de țara unde m-am născut, de prietenii mei, de datini
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
sfințită În data de 8 septembrie, cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena. Mănăstirea Horezu este cea mai reprezentativă construcție În stilul brâncovenesc de la noi din țară. Numele mănăstirii provine de la păsările de noapte numite huhurezi care cântau noaptea ,atunci când meșterii se ocupau de construcția bisericii. Istoricul Nicolae Iorga afirma: ,,Frumos pridvor pe stâlpi lucrați cu o mare bogăție de podoabe... cu un rând de stâlpi tot așa meșteșugiți sculptați”. Biserica are lungimea de 32 m și lățimea de 14 m
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
Românească. De aceea, a căutat de la Început să aibă o relație bazată pe Încredere, respectând toate obligațiile față de Imperiu. Printre aceste obligații erau provizii de război, care cu boi, materiale pentru construcții. O serie de cetăți au fost refăcute cu ajutorul meșterilor munteni (Giurgiu, Brăila, Cladova). Bineînțeles, permanent plătea haraciul, bacșișuri și peșcheșuri. Datorită generozității, Brâncoveanu a fost supranumit de dregătorii otomani - prințul aurului. Dărnicia domnului muntean l-a ținut pe tron, atunci când Tӧkӧly și Cantemir au Încercat să Îl Îndepărteze de la
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]
-
alegerea dintre zecile de curele de piele colorată și de modele a celor care urmau să fie apoi îmbinate cu talpa pe care era ștanțată, cum altfel, Trinacria. Înainte să mi se ducă tot entuziasmul, am găsit unele albe, iar meșterul urma să le împletească cu altele albastre, pentru ca a doua zi să-mi găsesc încălțările făcute întocmai după piciorul meu și după cât mă dusese fantezia la acea oră târzie. Cu lumina din jurul prânzului, Taormina se împăca cel mai bine în
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
o avere enormă, toată în bani, precum de obicei fac cei zgârciți. Îi plăcea să privească și să dezmierde banii, iar el trăia în lipsă de toate. Veșnic la grija că i s-ar putea fura banii, a chemat un meșter ca să-i facă o ascunzătoare în pivniță, cu ușă de fier și un mecanism ascuns. Meșterul după ce a terminat lucrarea a arătat zgârcitului unde să apese pe un cui abia văzut, ca să se deschidă zăvorul ușii. După ce a primit banii
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
și să dezmierde banii, iar el trăia în lipsă de toate. Veșnic la grija că i s-ar putea fura banii, a chemat un meșter ca să-i facă o ascunzătoare în pivniță, cu ușă de fier și un mecanism ascuns. Meșterul după ce a terminat lucrarea a arătat zgârcitului unde să apese pe un cui abia văzut, ca să se deschidă zăvorul ușii. După ce a primit banii cu chiu, cu vai de la zgârcit, meșterul a trebuit să jure că nu va spune nimănui
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
pivniță, cu ușă de fier și un mecanism ascuns. Meșterul după ce a terminat lucrarea a arătat zgârcitului unde să apese pe un cui abia văzut, ca să se deschidă zăvorul ușii. După ce a primit banii cu chiu, cu vai de la zgârcit, meșterul a trebuit să jure că nu va spune nimănui secretul. În fiecare zi, zgârcitul cobora în pivniță pentru a-și sătura privirea cu strălucirea banilor. Într-o zi, pe când era cu ochii la bani, i se stinse lampa și neavând
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
după ajutor, dar nimeni nu-l auzi din pivniță. A încercat să spargă ușa, dar nu putu, căci o comandase din fier ca să n-o spargă hoții. Au trecut multe zile și oamenii nemaivăzându-l au dat vestea dispariției lui. Meșterul, bănuind ce s-a întâmplat, a anunțat organele în drept și astfel s-a constatat că zgârcitul a murit de sete și foame stând pe grămada de bani. Zgârciții și lacomii, după ce își omoară sufletul, își omoară trupul prin moarte
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
În zilele de sărbătoare la diferitele bâlciuri, micii comercianți și diferitele grupuri de saltimbanci aveau panourile de reclamă care mai de care mai colorate și cu personaje foarte expresive prezentând diferite scene pentru a atrage clientela. Toate erau pictate de meșteri populari, într-o manieră naivă și erau expuse doar câteva zile cât ținea manifestarea respectivă. Locul unde acest stil de exprimare avea să prindă contur fără a se ști ce va urma să se întâmple, era undeva unde nimeni nu
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
unde acest stil de exprimare avea să prindă contur fără a se ști ce va urma să se întâmple, era undeva unde nimeni nu ar fi bănuit, într-un cimitir din Maramureș. În localitatea Săpânța, sat din județul Maramureș, un meșter popular pe nume Ion Stan Pătraș, este pasionat de mic de meșteșugul cioplitului. Atras de fibra lemnului, lucrând cu pasiune și dăruire sufletească se perfecționează pe parcusul timpului în confecționarea crucilor de lemn pentru cimitirul satului. Încă din perioada interbelică
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
facă paleta, cum să țină pensula și nici măcar cum să-și pregătească pânza și cartoanele. Vine, însă, de departe, pentru că, deși se spune că între folclor și pictura naivă nu există legătură, totuși filiațiuni sunt. Ion Nicodin-Niță a învățat de la meșterii icoanelor pe sticlă, iar aceștia au învățat de la zugravii oalelor și ai pereților, meșteșug care coboară din negura vremurilor.” La 27 aprilie 1969 are loc vernisajul primei expoziții de nivel național. Marele eveniment se deschidea pentru iubitorii de frumos la
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
fantezie și expresie. Aici legile perspectivei geometrice și cromatice, scările de proporții, desăvârșirea modelului, justețea optică a acordurilor, sunt de cele mai multe ori, fie ignorate, fie trădate cu seninătate.” Rezultatul nu este, cum pripit s-ar putea decreta, kitsch-ul. Arta meșterilor populari ai realității - cum mai sunt numiți - se călăuzește după un simț îndeobște bun și această călăuză, în pofida primejdiilor ce pândesc la tot pasul, o scoate la liman. Se vorbește, într-un limbaj dezarmant de simplu și cuceritor de sincer
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
adăugându-i dimensiunea populară Horgan.” (Ion Trif Pleșa, Viața Liberă, Galați, 19 aprilie 2008) „Chiar dacă în copilărie a fost marcat de aspectul înfiorător al măștilor, Dan Horgan a hotărât să confecționeze măști care nu pot fi purtate, ci doar expuse. Meșterul popular susține că semnificația expunerii unei asemenea măști este aproximativ aceeași, dar poate să semnifice și o ironie la adresa unei anumite persoane din casă. De exemplu, soacra, poate avea două limbi, una foarte lungă și ascuțită, iar cea de-a
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
secerișul, culesul viilor sânt scene în care personajele sânt surprinse în plină mișcare. Altele scene sânt rezervate meseriilor țărănești: păstoritul, fierăritul, butinăritul, toate ingenios realizate prin care artistul se dovedește un bun creator de atmosferă rustică. Gama obiectelor lucrate de meșter este bogată. Excelează si în lucrări miniaturale, care-i pun la încercare îndemânarea și migala.” (Pamfil Bilțiu - Glasul Maramureșului, 24 martie 2001) Șpinanț Emilia 1909 - 1984 Pictor Născută în anul 1909, în localitatea Valea Mare, județul Arad. Debut artistic - 1970
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
epifania Îngerului cu "ochi de albastru intens" (p. 132) de sub malul Lutăriei de pe apa Moldovei. Aici, în această secvență mitologică, dealul camuflează prezența Îngerului. Din preexistența sa htonică, cosmică, mesagerul Cerului își face intrarea în lumea noastră. Brusc, cei cinci Meșteri (întru cele spirituale), recunoscându-l, își "lăsară genunchii să se afunde în lut" (p. 132). În sfârșit, mai există și Dealul lui Manole. Este un loc bântuit de tristețe și singurătate. Este dealul cu case părăsite, fără suflet, fără stăpân
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]