10,460 matches
-
de lucru, fiecare grupă numește un reprezentant care prezintă modul de rezolvare colegilor. Grupa nr. 1 Completați cu nume de însușiri întâlnite în poezia lui T. Arghezi: Stupul este păzit de trei plopi ......... A căzut iarna ......... Stupul are felii de miere ......... Grupa nr. 2 Scrieți corect însușirile din paranteze: „În păduri trăsnesc stejarii! E un ger (amară), (cumplită)! Stelele par (înghețat), cerul pare (oțelite), Iar zăpada (cristalin) pe câmpii (strălucitori) ...” (Vasile Alecsandri, Miezul iernii) Grupa nr. 3 Subliniați cuvintele care denumesc
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
alimentare, indicând precis directivele care au fost deja transpuse și detalii privind legislația corespunzătoare. Pentru celelalte directive, România era invitată să furnizeze informații privind progresul transpunerii legislației referitoare la lapte conservat, zahăr, gemuri de fructe, marmelade și piure de castane, miere, sucuri de fructe, cazeine și cazeinați, acid erucic, cacao și ciocolată, cafea și extract de cicoare. De asemenea, România trebuia să explice modalitățile de întărire a sistemului de control, cu referire specială la proiectata Autoritate Națională în domeniul produselor alimentare
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
și pieței, * Cumpărarea și stocarea publică, * Destinația produselor de intervenție, * Depozitarea semințelor de consum, * Regimul certificatelor de depozit, * Fondul de garantare pentru certificatele de depozit, * Etc. II. Sanitar- veterinar III. Dezvoltare rurală; păduri IV. Lapte și produse lactate, carne, ouă, miere V. Mecanisme comerciale: * Regimul general de export și import, * Politica privind calitatea, * Agricultura ecologică, * Rețeaua de informații contabile agricole, * Etc. VI. Orez, zahăr (sfeclă de zahăr), vin și băuturi spirtoase, tutun, in, cânepă, viermi de mătase, semințe și material de
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
nu sunt destinate consumului uman, orez, zahăr, culturi de fibră, legume și fructe, vin și băuturi spirtoase, culturi specializate, organizarea pieței semințelor, viermi de mătase, lapte și produse din lapte, bovine, ovine și caprine, carne de pasăre și ouă, porc, miere; > Dezvoltarea rurală și silvicultură; > Sectorul sanitar veterinar; > Sectorul fitosanitar: sănătatea plantelor - organisme dăunătoare, calitatea semințelor și a materialului de reproducție, protecția noilor soiuri de plante, sănătatea plantelor produse de uz fitosanitar, igiena plantelor, nutriția animalelor; > Acorduri internaționale și bilaterale în
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
naintea-mi. Păsările mele tăcute sînt pe dealurile-mi, turme se prăpădesc sub ramurile mele. Căzut-au corturile-mi, trîmbițele și sonul dulce-al harfelor mele Tăcut-au pe dealurile-mi înnorate ce furtuni și foc revarsă. Laptele vitelor mele și mierea albinelor și rodul recoltei de aur 105 Sînt strînse-n aprigul zăduf și-n ploaia tumultuoasa. Vesmîntul meu s-a prefăcut în caos și-n piatră luminosu-mi aur. Acolo unde eu cîndva șezut-am, umblu-n durere și restriște ostenit, Căci
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Ei și! Costache: Cum ei și?! Groparul: Domnule, i-au votat și gata; i-au votat și i-au uitat; aleșii strigă "la muncă, popor" iar poporul spune "n-aud bine, ce-ai spus?"; aleșii toarnă în difuzoare lapte și miere iar poporul face din ochi și spune "mă, ce voce frumoasă are ăsta!" Și la alegeri votează voci, cravate, gesturi patriotice, întorsături din condei... și-și vede de-ale lui, bune și rele, adică se salvează. Costache: (speriat) Și-asta
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Ei și! Costache: Cum ei și?! Groparul: Domnule, i-au votat și gata; i-au votat și i-au uitat; aleșii strigă "la muncă, popor", iar poporul spune "n-aud bine, ce-ai spus?"; aleșii toarnă în difuzoare lapte și miere, iar poporul face din ochi și spune "mă, ce voce frumoasă are ăsta!" Și la alegeri votează voci, cravate, gesturi patriotice, întorsături din condei... și-și vede de-ale lui, bune și rele, adică se salvează. Costache: (speriat) Și-asta
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
revoluție și dictatura proletariatului, era doar primul pas. Problema era ce se întâmpla ulterior. Nimeni, nici un clasic al socialismului, nu descrie societatea socialistă decât în termeni vagi,, în care oamenii vor fi egali, iar pe străzi va curge lapte și miere. Aceeași situație întâlnim atunci când venim pe terenul conceptului de dreptate socială. Evident, oamenii își doresc (tocmai datorită faptului că sunt ființe morale, care vehiculează și au viața rânduită de valori înalte, specifice, ca dreptatea, adevărul, binele, frumosul) un fel de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
-se și lasă să se usuce frunza de mătrăgună până când o pot face praf. Apoi se duc la moară și fură cu mâna Întoarsă făină, pe care o cern printr-o sită Întoarsă. Cu această făină, frunza de mătrăgună și miere fac o pastă pe care o lasă să se acrească. Se pune apoi fie În țuică, fie În ceai, fie În cafea, fie Într-o plăcintă, pe care o oferă flăcăului pentru a-i trezi dragostea (M. Eliade, 1995, p.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
aceste acte care consacră sau stigmatizează. Deoarece schimbă statutul existențial, binecuvântarea și blestemul sunt operatorii simbolici folosiți cu predilecție În mitologie, pentru a explica originea unor ființe și/sau calitățile lor deosebite (În bine sau În rău). Spre exemplu, miracolul mierii (unicul aliment dulce produs de o ființă vie) este, conform mitologiei folclorice românești, produsul combinării dintre un blestem și o binecuvântare: Dumnezeu, după ce greșește cosmogonia, nu știe cum să repare lumea prost Întocmită. El Îl roagă pe arici să Îi
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ea rostea urări care aveau menirea să apere pruncul de rău și să aducă puterile benefice să vegheze asupra lui. În albie se puneau plante cu semnificații magice precum busuiocul, bujorul, grâul, macul, cânepa și unele alimente cu valoare simbolică (miere, lapte, ouă, zahăr). Apa de baie era apoi scoasă din casă, În mod solemn, de toate femeile: ea era vărsată fie pe râu, fie la tulpina unui copac roditor. Moașa ura ca pruncul să fie sănătos și puternic asemenea pomului
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
din stupii mei/mai zboară roiuri de albine spre păduri ? " " leș essaims d'abeilles/s'envolent toujours de mes ruches vers leș forêts ? " (Gândurile unui mort/Leș pensées d'un mort) (Miclău, 1978 : 217) ; " [...] luna crește că un fagure/de miere într-un stup. " " [...] la lune grandit comme un rayon/de miel dans une ruche. " (La mănăstire/Au monastère) (Miclău, 1978 :223) ; " Pan rupe faguri [...]. " " Pan rompt des rayons de miel [...]. " (III. Umbră/III. L'ombre) (Miclău, 1978 : 241) ; " grădină cu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la cire mă maison " (Semne/Signes) (Miclău, 1978 : 305) ; " j'ai scellé en cire mă maison " (Leș signes) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 169) ; " îngerii de ceară " " leș anges de cire " (Biografie/Biographie) (Miclău, 1978 : 313) ; " Stuparul ceresc peste/ciuturi se-ndoaie/în mierea fântânilor/barbă și-o-nmoaie. " " L'apiculteur céleste/sur leș seaux se penche, dans le miel des fontaines/mouille să barbe blanche. " (Peisaj trecut/Paysage d'antan) (Miclău, 1978 : 345) ; " Albinele-n faguri adună/și-amestecă învierea,/ceară și mierea
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
mierea fântânilor/barbă și-o-nmoaie. " " L'apiculteur céleste/sur leș seaux se penche, dans le miel des fontaines/mouille să barbe blanche. " (Peisaj trecut/Paysage d'antan) (Miclău, 1978 : 345) ; " Albinele-n faguri adună/și-amestecă învierea,/ceară și mierea. " " Leș abeilles mêlent/la résurrection,/la cire et le miel à l'unisson. " (Trezire/Réveil) (Miclău, 1978 : 411) ; " un spin cu foc de albina " " le dard à feu d'abeille " (Poetul/Le poète) (Miclău, 1978 : 429) ; " Puterea mierei/vindeca albinele
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ceară și mierea. " " Leș abeilles mêlent/la résurrection,/la cire et le miel à l'unisson. " (Trezire/Réveil) (Miclău, 1978 : 411) ; " un spin cu foc de albina " " le dard à feu d'abeille " (Poetul/Le poète) (Miclău, 1978 : 429) ; " Puterea mierei/vindeca albinele bolnave,/franțe de tăria verii. La force du miel/guérit leș abeilles malades, abattues par leș flammes du ciel. " (Sud/Sud) (Miclău, 1978 : 441) ; " un zumzet planetar, de stupi în vara " " un bruit planétaire de ruches d'or
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
des connotations négatives : îl est noir ou mêlé au venin : " Doi suntem gata să gustam/cu miere-amestecat veninul. On est deux prêts à gouter/au miel mêlé le venin. " (Cântec în doi/Chanson à deux) (Miclău, 1978 : 575) ; " vei mânca miere neagră și aplecat vei tăcea " " tu mangeras du miel noir et silencieux tu t'inclineras " (Cetire din palmă/L'avenir dans leș lignes de la main) (Stolojan, 1992 : 79) ; " Pentru un fagure sterp/mi-am ucis stupii flămânzi. " " Pour un nid
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
équivalent littéral du nom " pâlpâire " ; l'effet ainsi créé est loin d'être poétique. " neodihna " " manque de repos " (Leagănul /Le berceau) (Villard, 2008 : 41). Le traducteur emploie un registre non-poétique, commun. " Albinele-n faguri adună/și-amestecă învierea,/ceară și mierea. " " Leș abeilles amassent dans le rayon de miel/et mélangent la résurrection,/le cierge et le miel. " (Trezire/Éveil) (Villard, 2011 : 57). L'équivalent contextuel du verbe " a aduna " (" ramasser ") est " mêler ", plutôt qu'" amasser ". En plus, le traducteur produit
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
din istoria bizantină, social-politică și religioasă, din secolele VII-IX (602-867), a avut ecou în Europa de sud-est și la Dunărea de Jos. Populația autohtonă (romanică) de la Dunăre și Carpați era antrenată cu produsele sale în relațiile de schimb-grânele, animalele, pieile, mierea și ceara făceau obiectul comerțului din această zonă. Din afară pătrundea în nordul Dunării o serie de produse (mărfuri) bizantine: ceramică superioară (amfore), podoabe de aur și argint, țesături fine, arme, obiecte bisericești. În secolul al X-lea, pe artera
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ied (haedus), bou (bovis), vacă (vacca), vițel (vitellus), taur (taurus), cal (caballus), turmă (turma), păcurar (pecorarius), păstor (pastor), staul (stabulum), pășune (pastionem), lapte (lactis), muls (mulgere), chiag (coagulum), cașul (caseum), unt (unctum), coraslă (colostra), frupt (fructus). În agricultură: albină (albina), miere (mele), ceară (cera), fagure (favulus), păstură (pastura). Termeni cu înțeles militar: oaste (hostis), cetate (civitas), spadă (spatha), arcul (arcus), săgeată (sagitta), coif (cufea), ghioaga (clova), măciuca (matteuca). În organizarea socială și de stat avem puțini termeni (abundă cei slavi): domn
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Ahtum din Banat (secolul al XI-lea). Animalele crescute în gospodărie erau sursă de hrană și îmbrăcăminte: carnea, laptele, brânza, lâna, pieile. Ocupații conexe agriculturii erau pomicultura, viticultura, grădinăritul, apoi cultura inului și a cânepii, creșterea păsărilor de curte, albinăritul mierea și ceara erau folosite și pentru exportapoi pescuitul, în bălți și iazuri, pentru pește, și vânătoarea, pentru vânat (carnea și blănurile). S-au aflat în așezări și unelte de grădină: săpăligi, rame de hârleț, cosoare, undițe, harpoane. Ocupațiile menționate atestă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
care a fost favorizat de apariția unor centre urbane la Dunărea de Jos. În această zonă circulau tot felul de bogății printr-un comerț activ: aur, țesături, vin și fructe de la Bizanț, argint și cai din Cehia și Ungaria, ceară, miere și robi din Rusia. Din izvoare (cf. Cronica lui Nestor) rezultă că la Dunărea de Jos, în a doua jumătate a secolului al X-lea, era practicat un intens comerț, ca și în trecut. În partea de apus a spațiului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și orașele din Polonia și Germania. Negoțul practicat la Marea Neagră de italieni era legat și de drumul îndepărtat al caravanelor din Orient, sosite din stepe, de unde proveneau mătasea chinezească și aromatele, în timp ce mărfurile locale schimbate erau peștele sărat, pieile, ceara, mierea, sarea, grânele, iar italienii aduceau din țara lor stofele. În concluzie, se pune o întrebare însemnată: comerțul genovez (italian) din secolele XIII-XIV, de la gurile Dunării și Marea Neagră, a influențat istoria țărilor române ? Numai o parte a comerțului italian atingea statele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
unul de „rugă și pândă”, loc de inițiere, unde închiderea (a ochilor, a păsării în căușul palmei, a petalelor „în” floare) este resimțită concomitent ca tensiune și salvare, dublată fiind de figurile deschiderii gingașe (spargerea, sfârtecarea, visul în turn, roua, mierea, aburul) ce catalizează relațiile dintre elemente: „În lada de zestre/ninsoarea unei ierni de demult/ se mai zbate./ Simți tu/ Înfrigurarea și spaima/ acelui măr în singurătate.” Alte filiații evidente ar fi Grete Tartler și Doina Uricariu. Ieșirea de sub zodia
CRASNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286479_a_287808]
-
răspundă. Vizitiul a tras de hățuri, căruța s-a legănat, a început să înainteze în praful cald al drumului de peste câmp... Sub pănură, Charlotte și mama ei au descoperit trei saci cu cartofi, doi saci cu grâu, o putină cu miere, patru dovleci enormi și mai multe coșuri cu legume, cu fasole, cu mere. Într-un colț, au zărit o jumătate de duzină de găini cu labele legate; în mijlocul lor, un cocoș arunca priviri mânioase și jignite. - Am să usuc, totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
torceau, țeseau, creșteau copiii. Barbații, când nu erau În război, duceau la pășune hergheliile de cai, cirezile de vite și turmele de oi, semănau grâu pentru negoț și mei pentru hrana lor - străvechea mămăligă. În poienile pădurii creșteau albinele pentru miere, iar cei din munți scoteau aur. Toamna plecau În cărăușie: scoborau la Mare belșugul holdelor, aurul munților, cai, lână, miere, ceară și aduceau de la negustorii greci: arme, stofe alese, vase de bronz, scule și podoabe de care nu aveau ei
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]