5,818 matches
-
indicate. În ceea ce privește actele procedurale, terminologia traducerii s-a supus regulilor intertemporale. CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI CAZUL VASILESCU ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI (53/1997/837/1043) Hotărâre pronunțată de o Cameră România - menținerea confiscării ilegale a unor obiecte de valoare de către fosta miliție în 1966 și interzicerea accesului la un tribunal care să poată dispune restituirea lor I. Articolul 6 alin. 1 din convenție A. Excepția preliminară a Guvernului (neepuizarea căilor de recurs intern) Neprezentată în fața Comisiei - decădere. Concluzie: respingere (unanimitate). B. Temeinicia
HOTĂRÂRE*1) din 22 mai 1998 CAZUL VASILESCU IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126496_a_127825]
-
1 reprezintă lex specialis în raport cu art. 13, ale cărui garanții sunt absorbite de art. 6. Concluzie: nu este necesară examinarea acestui capăt de cerere (unanimitate). III. Articolul 1 din Protocolul nr. 1 Întrucât nici nelegalitatea confiscării bunurilor litigioase de către fosta miliție și nici dreptul de proprietate al reclamantei asupra acestora nu au fost contestate - în consecință, reclamanta a rămas proprietara asupra bunurilor până în prezent -, România nu a recunoscut jurisdicția obligatorie a Curții decât începând cu data de 20 iunie 1994, dar
HOTĂRÂRE*1) din 22 mai 1998 CAZUL VASILESCU IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126496_a_127825]
-
prezentat la 14 aprilie observațiile sale scrise cu privire la acest raport. ÎN FAPT I. Împrejurările cauzei 7. Doamna Elisabeta Vasilescu, cetățean român, născută în 1897, își are domiciliul în comuna Potlogi, județul Dâmbovița. 8. La 23 iunie 1966 lucrători ai fostei Miliții Argeș, fără a fi în posesia unui mandat, au efectuat o percheziție la domiciliul reclamantei, în cadrul unei cercetări penale declanșate împotriva soțului ei, acuzat pentru săvârșirea infracțiunii de deținere ilegală de obiecte din aur, faptă pedepsită de legislația atunci în
HOTĂRÂRE*1) din 22 mai 1998 CAZUL VASILESCU IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126496_a_127825]
-
de bijuterii, iar două dintre ele fuseseră transformate în cercei. 9. La 4 iulie 1966 aceste obiecte au fost depuse la Sucursală Argeș a Băncii Naționale a României, ocazie cu care a fost întocmit un proces-verbal. 10. La 8 iulie 1966 conducerea fostei Miliții Argeș a pronunțat o ordonanță de încetare a procesului penal cu privire la soțul reclamantei, finalizând astfel cercetările, în conformitate cu art. 261 din vechiul Cod de procedură penală (paragraful 25 de mai jos). S-a constatat că în acest caz faptă nu prezenta
HOTĂRÂRE*1) din 22 mai 1998 CAZUL VASILESCU IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126496_a_127825]
-
împotriva Băncii Naționale a României, în calitate de depozitar al monedelor, o acțiune în revendicare cu privire la cele 40 de monede din aur transformate în salba și la perechea de cercei. În fața Judecătoriei Găești ea a susținut că aceste obiecte fuseseră confiscate în mod ilegal de către miliție, fără ca o astfel de măsură să fi fost ordonată de către magistratul competent. În sprijinul cererii sale ea a invocat răspunsul procurorului general din 11 octombrie 1990 (paragraful 12 de mai sus). 15. La 21 februarie 1992 judecătoria, bazându-se pe
HOTĂRÂRE*1) din 22 mai 1998 CAZUL VASILESCU IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126496_a_127825]
-
sus). 15. La 21 februarie 1992 judecătoria, bazându-se pe declarațiile martorilor și pe documentele depuse la dosar, a dat câștig de cauză reclamantei și a dispus ca Banca Națională a României să restituie obiectele în cauză. Instanță a constatat totodată că fosta Miliție Argeș confiscase în total 327 de monede din aur aparținând reclamantei. 16. Bancă Națională a României, în calitate de parat, a declarat recurs la Tribunalul Dâmbovița, recurs respins la 7 octombrie 1992. Tribunalul a constatat că, în urma cercetărilor declanșate împotriva soțului reclamantei
HOTĂRÂRE*1) din 22 mai 1998 CAZUL VASILESCU IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126496_a_127825]
-
soluție de încetare a procesului penal și că, în orice caz, nici o dispoziție legală nu interzicea reclamantei să redobândească posesia asupra obiectelor în cauză. 17. În 1993, considerându-se în drept să-i fie restituite în totalitate obiectele confiscate de miliție, reclamanta a solicitat procurorului general să promoveze un recurs extraordinar în fața Curții Supreme de Justiție împotriva Hotărârii din 21 februarie 1992 (paragraful 15 de mai sus și paragraful 27 de mai jos). 18. La 10 iunie 1993 procurorul general a
HOTĂRÂRE*1) din 22 mai 1998 CAZUL VASILESCU IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126496_a_127825]
-
că procurorul general nu a dat curs cererii de restituire formulate de către reclamanta, multumindu-se să o îndrepte către instanță de judecată. În ceea ce privește acuzația de deținere ilegală de obiecte din aur, Curtea a răspuns că măsura de confiscare luată de miliție nu avea nici o bază legală și că deci instanțele dispuseseră în mod corect restituirea. Această decizie a devenit definitivă și irevocabilă. 22. În 1994 procurorul general a declarat, în conformitate cu art. 330 din Codul de procedură civilă (paragraful 27 de mai
HOTĂRÂRE*1) din 22 mai 1998 CAZUL VASILESCU IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126496_a_127825]
-
Sakik și alții împotriva Turciei din 26 noiembrie 1997, Recueil des arrets et decisions 1997 - VII, p. 2.624, paragraful 48). B. Cu privire la temeinicia plângerii 35. Doamna Vasilescu susține că examinarea cererii sale de restituire a bunurilor confiscate de către fosta Miliție Argeș ar reveni, având în vedere însuși obiectul litigiului, în competența instanțelor civile. Pretențiile sale ar fi fost recunoscute că întemeiate, mai întâi prin Hotărârea de restituire din 21 februarie 1992 a Judecătoriei Găești, apoi prin decizia Tribunalului Dâmbovița și
HOTĂRÂRE*1) din 22 mai 1998 CAZUL VASILESCU IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126496_a_127825]
-
pe art. 275 din Codul de procedură penală (paragraful 26 de mai sus), Curtea Supremă de Justiție arată că, pronunțându-se în această cauză, aceste instanțe și-au depășit competența ratione materiae. Cerând restituirea monedelor din aur confiscate de fosta miliție, reclamanta ar fi contestat de fapt o măsură de urmărire penală. De aceea, numai procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, însărcinat cu urmărirea penală și cu supravegherea organului care a făcut cercetarea, putea decide asupra acestei cereri și nu instanțele
HOTĂRÂRE*1) din 22 mai 1998 CAZUL VASILESCU IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126496_a_127825]
-
de cercei, confiscate în 1966. În acest sens, ele au recunoscut dreptul său de proprietate asupra acestor obiecte și au considerat confiscarea lor ca fiind lipsită de orice temei legal. 46. Conform susținerilor Guvernului, succesiunea faptelor demonstrează că lucrătorii fostei miliții au acționat fără autorizarea procurorului competent și că cercetarea penală în discuție era, mai ales din acest motiv, contrară legislației în vigoare la acel moment. El admite că prin confiscare, și ea ilegală, reclamanta a fost deposedata de bunurile cu privire la
HOTĂRÂRE*1) din 22 mai 1998 CAZUL VASILESCU IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126496_a_127825]
-
just echilibru între scopul urmărit prin decizie - respectarea regulilor de competență interne - și obligația individuală care a rezultat de aici pentru reclamanta. 48. Curtea constată că la 23 iunie 1966, în cadrul unei cercetări îndreptate împotriva soțului său, lucrători ai fostei miliții au percheziționat fără mandat domiciliul reclamantei, de unde au confiscat 327 de monede din aur. Cercetarea a fost încheiată la 8 iulie 1966, dar obiectele confiscate au fost reținute de fosta Miliție Argeș. Nici nelegalitatea acestei măsuri, nici dreptul de proprietate
HOTĂRÂRE*1) din 22 mai 1998 CAZUL VASILESCU IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126496_a_127825]
-
unei cercetări îndreptate împotriva soțului său, lucrători ai fostei miliții au percheziționat fără mandat domiciliul reclamantei, de unde au confiscat 327 de monede din aur. Cercetarea a fost încheiată la 8 iulie 1966, dar obiectele confiscate au fost reținute de fosta Miliție Argeș. Nici nelegalitatea acestei măsuri, nici dreptul de proprietate al reclamantei asupra bunurilor în discuție - recunoscut de altfel de instanțele civile (paragrafele 15, 16 și 21 de mai sus) - nu sunt contestate în fața Curții. Această consideră în consecință că, în
HOTĂRÂRE*1) din 22 mai 1998 CAZUL VASILESCU IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126496_a_127825]
-
54. În concluzie, a avut loc o încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1. IV. Cu privire la încălcarea invocată a art. 8 din convenție 55. În cele din urmă reclamanta susține că percheziția fără mandat făcută la domiciliul său de către miliție, ca și confiscarea monedelor sale din aur, care au fost transformate pentru folosință sa personală, au condus totodată și la încălcarea art. 8 din convenție, care dispune: "1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie
HOTĂRÂRE*1) din 22 mai 1998 CAZUL VASILESCU IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126496_a_127825]
-
ARMATA Articolul 119 Tot Românul, fără deosebire de origina etnică, de limbă sau de religie, face parte din unul din elementele puterii armate, conform legilor speciale. Puterea armata se compune din: armata activă cu cadrele ei permanente, rezervă ei și milițiile. Articolul 120 Gradele, decorațiunile și pensiunile militarilor nu se pot lua decât numai în virtutea unei sentințe judecătorești și în cazurile determinate de legi. Articolul 121 Contingentul armatei se votează pentru fiecare an de ambele Corpuri legiuitoare. Articolul 122 Se va
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
mine un maistru, Petrescu, și zice: Cred că e o nenorocire". Ne-am dus acolo. Au venit acolo generalul Milea, generalul Velicu și procurorul militar șef de atunci, generalul Iscrulescu, și m-au arestat 24 de ore în postul de Miliție din Brănești. M-au degradat și au verificat. S-au luat de instructajele cu plecatul la munci agricole, după lege. Cu o zi înainte fusesem în control și eu și eșalonul superior la coloana de la Brănești. Totul fusese verificat. Au
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
aici două luni făceam instrucție cu ei. Îi învățam să tragă și, Doamne ferește, să nu tragă în celălalt. Și ăștia fugeau noaptea în oraș, se băteau, jucau poker, jocuri de noroc. Țin minte de unul că mi l-a adus Miliția acolo și a venit Comandantul Diviziei și Secretarul Consiliului politic. Acela băgase cuțitul în cineva, într-o seară, prin oraș, și a venit cu Miliția. Ce să-i facem noi? Îl întreb: "Bă, băiete, ce-ai făcut?" I-am scăpat
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
băteau, jucau poker, jocuri de noroc. Țin minte de unul că mi l-a adus Miliția acolo și a venit Comandantul Diviziei și Secretarul Consiliului politic. Acela băgase cuțitul în cineva, într-o seară, prin oraș, și a venit cu Miliția. Ce să-i facem noi? Îl întreb: "Bă, băiete, ce-ai făcut?" I-am scăpat una. A mai zis el ce-a zis, i-a tras și Secretarul Consiliului politic câteva. Vedeți, mai mergeau și treburi din astea ca să-i
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
ăla în parc cu ăla și au discutat nu știu ce. Astea toate-s după istorici, să scrie ei istorie sau ceva. Deci, după mine, sunt fabulații. Pentru că, dacă era ceva, sistemul, cum era dictatorial la noi, ar fi știut: contrainformațiile, securitatea, miliția. Tot ce mișcai, te lua, te termina. S. B.: Pe ăia i-a cam împrăștiat. Dar, ceea ce mă miră pe mine, dacă acceptăm premiza că a fost ceva cu Militaru (că de asta se spune că a și fost trimis
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
am menținut legătura. S. B.: Ați ajuns acolo, unde era o combinație, un conglomerat de oameni veniți din diverse servicii militare. M. M.: Nu era nimeni, erau numai civili când am ajuns eu. S. B.: Nu erau și oameni din Miliție, din Securitate? M. M.: Să fie la vedere, nu. S. B.: Dar n-au venit să spună: "Știți, eu sunt ofițer de Securitate. Să colaborăm, să vedem, să asigurăm etc". M. M.: Nu. Absolut nimeni. M-ați mai întrebat: cine
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
Vreo 60 de milițieni și securiști au fost trimiși spre Brănești cu misiunea de a opri teroriștii aciuați în pădure să vină spre Capitală. La Neferal au fost opriți de militari ai armatei și tratați ca teroriști. Fiind puși în legătură cu Miliția Capitalei, care preluase ordinul de la Militaru, aceștia primesc ordin să se prezinte la Miliția Pantelimon. Acolo, li se spune că teroriștii sunt în cimitirul Pantelimon, care se învecina cu unitatea noastră, exact în dreptul poziției Bateriei I. A început tragerea. Milițienii
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
a opri teroriștii aciuați în pădure să vină spre Capitală. La Neferal au fost opriți de militari ai armatei și tratați ca teroriști. Fiind puși în legătură cu Miliția Capitalei, care preluase ordinul de la Militaru, aceștia primesc ordin să se prezinte la Miliția Pantelimon. Acolo, li se spune că teroriștii sunt în cimitirul Pantelimon, care se învecina cu unitatea noastră, exact în dreptul poziției Bateriei I. A început tragerea. Milițienii au scăpat cu viață ca prin minune, retrăgându-se pe burtă până au intrat
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
Târgoviște și de acolo au venit doi milițieni și i-au dus la unitatea lui Kemenici. Este un întreg traseu refăcut și într-un film documentar 31, realizat imediat, la începutul lui '90. Nu i-au dus la Inspectoratul de Miliție, fiindcă ar fi fost linșați. Ei i-au dus spre Târgoviște și i-au predat la unitatea militară. M. M.: Știți unde este Inspectoratul în Târgoviște? Peste drum de unitatea militară. Aici, dintr-o dată, intervine politicul și decizia politică, da
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
S-a nimerit, pentru că acum nu vreau să fiu rău, nu am de ce. S. B.: Este o întrebare. M. M.: Pentru că milițienii știau că peste drum de ei e o unitate. S. B.: Și ca să scape, probabil au zis: "Domnule, Miliția oricum era urâtă de populație, să-i dăm la Armată!" M. M.: Stați un pic, că erau două unități: era Divizionul și era Regimentul de Artilerie Antiaeriană a Armatei. S. B.: A fost o nenorocire că s-a trezit Kemenici
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
din legile penale, fără a se acordă însă catolicilor drept de vot. Această atitudine binevoitoare a fost determinată de alianța dintre Franța și coloniile rebele, tratat ce a provocat panică printre protestanții irlandezi. În 1778 a apărut la Belfast o miliție populară protestanta numită Voluntarii, avînd drept scop apărarea orașului de o posibilă invazie catolică. Mișcarea voluntarilor protestanți a cunoscut un succes fulgerător: în 1779, avea 45 000 mii de oameni antrenați și înarmați, iar în 1783, 150 000 de oameni
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]