3,504 matches
-
parfumată și nici nu poate fi altfel, cînd e sănătoasă, căci face multă mișcare și umblă mereu, deși, ce-i drept, rareori în aer liber. Eu unul afirm sus și tare că mișcarea cozii unui cașalot răspîndește deasupra apei o mireasmă, cam ca aceea ce se degajă din rochia foșnitoare a unei cucoane parfumate cu mosc, cînd trece printr-un salon încălzit. Cu ce aș putea oare compara cașalotul, din acest punct de vedere, ținînd seama de dimensiunile lui, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
-ți pleci capul ca în fața fermecătorului zeu Pan. Dar în creierul lui Ahab nu prea încolțeau asemenea gânduri despre Pan, în clipa cînd, stînd ca o statuie de fier în obișnuitul său loc de lîngă arborele artimon, adulmeca distrat dulcea mireasmă de mosc a insulelor Bashee îîn ale căror încîntătoare păduri se plimbau de bună seamă perechi de îndrăgostiți), iar cu cealaltă nară adulmeca, foarte conștient, aerul sărat al mărilor proaspăt găsite, al acestor mări în care înota desigur, chiar în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și încep să se scuture cele dintâi frunze galbene.Vântul le aleargă pe poteci cu un foșnet uscat. În codru sună bătrânele ape, natura își scutură deznădăjduită podoaba. Viața toamnei e ca o vâlvătaie de aur, încărcată de culori și miresme puternice. În aer nu se mai aud fâlfâiri de aripi. Vântul suflă năvalnic prin livezi, împrăștiind miros de fructe coapte. Mă aflu în parc. Fără să-mi dau seama, s-a înserat și m-am gândit să urmăresc cum se
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
aramă. În depărtare se aude gălăgios un stol de păsări care s au încăpățânat să mai rămână. Ele se îndreaptă spre miază zi, abia zărindu-se pe cerul plumburiu. Norii fug, goniți de vânturile înălțimilor. Dinspre grădini, vin adieri cu miresme de crizanteme. Amintirea frumoaselor zile de vară se cuibărește în sufletul meu, învăluindu-mă cu nostalgia ei, cu speranța că ne vom mai bucura de lumina binefăcătoare a soarelui. Păsările, stând la înălțime, pe crengile copacilor, sunt primele care o
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
cântă balada veselă. Un fluture rătăcit, aeroplan al visurilor mele, zboară printre copacii-flăcări de lumânări verzui. Razele soarelui sunt ca o plasă a gândurilor mele. Acest vis sălbatic îl visezi numai în nopțile vegherii. O adiere aduce cu ea o mireasmă blândă. Foșnetul de mătase al aripilor obosite ale pescărușilor care zboară pe deasupra lacului limpede ca o oglindă te trezește din visare.Văzduhul miroase a fagure încins. Natura ne este a doua mamă, ochii ei sunt două lacrimi, iar zâmbetul ei
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
despre ce oare ? Vorbesc despre concertul unei vrăbiuțe care, în timpul zilei, le chema pe puținele rămase cu dânsa printr-un semn: Cip-cirip ! Un vânt sălbatic ia tălpile de pe brațele arătărilor care rămân goale și pustii. Plantele, iarba și florile cu miresme dulci își apleacă capetele spre pământul zbârcit. Sunt obosite și mare e dorul ce-l simt pentru doritul soare. Vara, el le mângâie ușor fețișoarele vesele. Acum totul e un vis trecător, spulberat de vânt. Soarele se ascunde pe undeva
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
nea. Roxana Popovici PRIMA ZI DE ȘCOALĂ După o vară arzătoare, după vacanța cea mare, a venit toamna. Frunzele copacilor îngălbenesc și încep să cadă pe jos, formând un covor multicolor. Toamna harnică a adus cu dânsa mirosul fructelor și mireasma strugurilor. Un văl de brumă argintie s-a așternut peste case, peste potecile neumblate, peste cărările neștiute ale codrului. În livezi, crengile copacilor se îndoaie de atâta rod. Păsările călătoare trec spre asfințit, lăsându-ne mai triști. Pe mine, începerea
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
răscolește până și hainele. O iau pe jos, în depărtare, și ajung într-un final la acel punct negru. Era un televizor uriaș cu o telecomandă de două ori cât mine. O lumină verzuie îmi pătrunde în ochi și niște miresme calde de lalea mă poartă spre o altă dimensiune. O bufnitură grozavă și îl văd pe Tom Cruise fugind de niște hoți înarmați. Nu prea îmi plac filmele Western, așa că am închis ochii și m-am gândit la Titanic. Nici
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
cadă câte o stea, lăsând în urma ei o dâră lungă de lumină. Atunci, eu încep să cred în stele și îmi pun imediat o dorință. Mă gândesc care dintre atâtea stele ar putea fi steaua mea norocoasă ? Da, printre stele, miresme plăcute ale serii mă număr și eu. Steaua mea este mai diferită, pentru că simt că undeva, acolo, mă strigă cineva din cer, iar în ploaia aceea de stele, eu sunt o vicleană printre ele Îmi imaginez cum stelele se întrec
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
arcuire, cu piscurile albe ce stau cu coamele lor în lumină și cu brâie de umbre pe la încheieturi. Aici, în vârful acestor munți care și-au dezbrăcat cămașa vegetației alpine, totul este ca într-o lume de legendă și de miresme tari. Nu mai știu încotro să privesc. Din toate părțile mă cheamă priveliști care de care mai fantastice. Dar cea mai frumoasă mi s-a părut aceea a unui munte ce se înălța până la cer și un nume mi-a
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
mai frumoasă mi s-a părut aceea a unui munte ce se înălța până la cer și un nume mi-a rămas în închipuire: Crăiasa Zăpezii. Curând, vâlvătaia din aur începe să se stingă, iar odată cu ea se sting și puternicele miresme de rășină proaspătă. Noaptea neagră și rece se instalează încet-încet. Mii de licurici răsar din întunecimea codrilor. Garda de onoare a cerului se schimbă treptat.Pânzele imense și schimbătoare ale nopții se aștern încet peste oceanul verde al coniferelor. Deodată
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
E plăcut să vizitezi „Lumea Veche”. Mirosurile sunt mai intime, detaliile vieții sunt observate mai cu grijă. Nasul nu și-a atins potențialul până nu a trecut prin față unui magazin francez de brânzeturi și a fost invadat de iureșul miresmelor somptuoase emanând dintr-o sută de brânzeturi diferite, fiecare cu istoria ei unică și fiecare dintre ele mai bună decât oricare altă brânză pe care o găsim În supermarketul de acasă. Apoi vitrinele magazinelor, de pe Oxford St., cartierul șic de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Dumnezeu-Tatăl, provine și iese din ea, având prin fire toate ale ei în Sine însuși 79. Căci nu este prin împărtășire, nici prin simpla relație, nici ca altul decât ființa lui Dumnezeu-Tatăl, deoarece aparține ei80. Să luăm o pildă, buna mireasmă, luând din florile binemirositoare lucrarea ființială și naturală a însușirilor acelora, sau calitatea acelora, aduce celor din afară cunoștința lor, pătrunzând în organul trupului care percepe mirosul, și, deși pare, cât privește rațiunea lor, să fie alta decât firea ce
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
o mare bogăție interpersonală; tocmai în neieșirea Persoanelor din relațiile dintre ele stă unitatea ei. (n. s. 1818, p. 967) 95 cauza ei și extind judecata asupra ei spre soarele din care este aceea și precum cel ce disprețuiește buna mireasmă a florilor extinde împuținarea spre florile din care se răspândește aceea, la fel socotesc că se întâmplă și cu Unul-Născut și cu Cel care L-a născut. Căci cei ce osândesc ceva apărut din altceva nu pot să laude pe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cel mai sacru nu iese de sub această exigență : litera lui, evidența lui concretă oricît de venerabilă este poarta de intrare în straturile sensurilor lui profunde, eliberatoare. Litera, spunea André Scrima, trebuie făcută să își dea duhul 1, să își exale mireasma călăuzitoare. De ce nu s-ar proceda la fel și cu litera modernității noastre laice, fragment din marele text al lumii? Diversitatea religioasă Legată imediat de principiul libertății religioase și de conștiință apare tema diversității religioase, cu abordarea ei modernă, care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
urmele lui, prin numele lui negative, prin Tăcerea sa ori prin adierea subtilă a Duhului. Pentru H.-R. Patapievici, modernitatea poate fi folosită ca tehnică spirituală în măsura în care, fiind o epocă a de-substanțializării, această tendință e preluată pentru a explora miresmele mobilizatoare ale divinului, mai degrabă decît formele în care el poate fi cuprins și utilizat. Eliberat de abuzul afirmativ, de portretul instituționalizat, el apare drept Străinul de urmat. Laicitatea, în care Dumnezeu are o nemaiîntîlnită discreție, ne oferă reflexul, inversat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
familiar omului, în care el poate trăi și munci. Noi, oamenii, trăim ca beneficiari ai muncii nevăzute a plantelor, care fabrică pentru noi aer curat. Suntem înfrățiți cu stejarul, carpenul, bradul, cu trandafirul și crinul, cu ghiocelul și nufărul. Respirăm miresmele lor și ne bucurăm ochii cu paleta fermecătoare de culori, neîntrecută de niciun pictor. Azi, mai mult ca niciodată, omul simte nevoia să iasă în natură. De aceea, el este dator să o cunoască, s-o iubească, s-o ocrotească
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Răican Georgeta () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1220]
-
o plastică sugestivitate metafizică, într-un vers de expresie modernă, în care ideile sunt metaforizate totuși nepretențios. SCRIERI: Maluri înalte, București, 1974; Ce nu vindecă vremea, Cluj-Napoca, 1978; Cultura de fosfor, București, 1982; Discursul îndrăgostit, Cluj-Napoca, 1986; Mic tratat de miresme, Cluj-Napoca, 1989; Vedere de pe Olimp, Cluj-Napoca, 1993; Circe și păunul, Cluj-Napoca, 1995; Soluția fericirii (conspect de versuri vechi), Cluj-Napoca, 1997; Închisoarea liberă, Cluj-Napoca, 1998; Cocoșul metalic, pref. Petru Poantă, Cluj-Napoca, 1999; Dintr-un potop de cuvinte, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289522_a_290851]
-
fosfor”, TR, 1983, 9; Pavel Pereș, Dans în foișor, SPM, 1984, 28; Codrin Liviu Cuțitaru, „Discursul îndrăgostit”, CL, 1986, 11; Ion Lungu, Avatarurile unei afirmări, RL, 1987, 2; Laurențiu Ulici, Promoția amânată, RL, 1987, 45; Traian Vedinaș, „Mic tratat de miresme”, TR, 1990, 16; Poantă, Scriitori, 50-53; Poantă, Dicț. poeți, 182-184. Ct. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289522_a_290851]
-
Mișna, tratatul Sanhedrin 6,6). Isus a fost pus în mormânt vineri după-amiaza. Cine dorea să viziteze mormântul în timpul zilei avea ocazia începând cu duminică dimineața. Evangheliile ne spun că „Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacob, și Salome au cumpărat miresme ca să vină să-l ungă. Și dis de dimineață, în prima zi a săptămânii, au ajuns la mormânt când soarele răsărise” (Mc 16,1b-2). Dorința femeilor de a unge trupul lui Isus arată că aveau intenția de a-l jeli
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Dorința femeilor de a unge trupul lui Isus arată că aveau intenția de a-l jeli pe învățătorul lor chiar în mormânt, întrucât, în cazul criminalilor osândiți la moarte, era permis a-l plânge în privat. După cum am notat deja, miresmele erau necesare să parfumeze cadavrul ca să mascheze mirosul neplăcut. Când femeile s-au apropiat de mormânt se întrebau: „Cine ne va rostogoli piatra?” (Mc 16,3). Matei spune că, pentru a preveni mutarea trupului lui Isus, la mormânt era postată
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
explicată) adorm pentru totdeauna. Ca îndrăgostiții din cântec? Dragostea și moartea alcătuiau un amestec ciudat în mintea mea crudă. Iar frumusețea melancolică a melodiei nu făcea decât să-mi sporească tulburarea. Dragostea, moartea, frumusețea... Și cerul acela de seară, vântul, mireasma aceea de stepă, pe care, datorită cântecului, o simțeam de parcă viața mea începuse în clipa aceea. A doua amintire nu putea fi datată, atât era de îndepărtată. Nici măcar nu era un «eu» precis în nebulozitatea ei. Doar senzația intensă de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
bunicii în balconașul apartamentului ei. Împodobit cu flori, balconul părea atârnat deasupra aburului cald din stepă. Un soare de aramă încinsă a atins linia orizontului, rămânând o clipă nehotărât, apoi s-a scufundat repede. Pe cer au fremătat primele stele. Miresme puternice, pătrunzătoare au urcat până la noi o dată cu briza de seară. Tăceam. Cât timp a fost lumină, bunica a cârpit o bluză întinsă pe genunchi. Apoi, când văzduhul s-a amestecat cu umbra ultramarin, a ridicat capul, lăsând deoparte lucrul, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
îngrămădeau în fața ușilor mobile și haine ca să le usuce - cum fac rușii după o iarnă pe care încep să o creadă veșnică. Și pe urmă, când Parisul a strălucit din nou în prospețimea aerului său primăvăratic căruia îi ghiceam intuitiv mireasma - un convoi feeric, tras de o locomotivă împodobită cu ghirlande, a încetinit și s-a oprit la porțile orașului, în fața pavilionului gării Ranelagh. Un bărbat tânăr purtând o simplă tunică militară a coborât din vagon mergând pe purpura întinsă la
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
înconjura: orașul și înfățișarea lui stalinistă, așteptarea nervoasă și violența obtuză a mulțimii. În loc de mânie împotriva oamenilor care mă impinseseră afară, simțeam acum o ciudată compasiune: ei nu puteau, strângând ușor din pleoape, să pătrundă în ziua aceea plină de miresmele proaspete ale algelor, de țipetele pescărușilor, de un soare voalat... M-a apucat o poftă grozavă să le-o spun tuturor. Dar cum să le spun? Trebuia să inventez o limbă inedită din care nu cunoșteam deocamdată decât primele două
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]