27,241 matches
-
adopte sistemul electoral pe care îl supusese votului populației. Cerința șefului statului nu a fost acceptată, dar, pe de altă parte, parlamentarii nici nu au putut să se pună de acord asupra unei anume mod de scrutin: majoritar, proporțional sau mixt. Abia după două luni de negocieri politice, pe 11 martie, Camera Deputaților, cameră decidentă în această materie, a aprobat, cu 231 voturi pentru 11 contra și 18 abțineri, legea "votului uninominal". Imediat, președintele Băsescu a salutat decizia parlamentarilor, chiar dacă a
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
tip lohn în producție românească, cu precădere în industria confencțiilor și încălțămintei; * sprijinirea dezvoltării producției agricole ecologice; * elaborarea unei politicii de promovare la export a produselor românești, inclusiv pentru lărgirea accesului pe piețele tradiționale; * dezvoltarea parteneriatului cu Camerele de Comerț mixte. Stimularea dezvoltării tehnologiei informațiilor prin: * adecvarea și optimizarea structurilor instituționale la cerințele societății informaționale; * susținerea dezvoltării parcurilor industriale și tehnologice; * sprijinirea dezvoltării firmelor de IT și a exporturilor de produse informatice; * susținerea unui program pentru conectarea la Internet a tuturor
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
larg, vezi, spre exemplu, Al. Radu, Trei argumente în favoarea reprezentării proporționale în România, Analele UCDC, seria Facultatea de Științe Politice, nr.1, 2003. 249 Trebuie precizat că proiectul APD, condusă de profesorul Cristian Pîrvulescu, propunea o varietate de sistem electoral mixt, care combina alegerea majoritară uninominală cu cea proporțională plurinominală (pe liste) a deputaților și senatorilor. 250 Adevărul, 16 octombrie 2007. 251 Adevărul, 20 octombrie 2007. 252 Vezi Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
catolică au constituit instrumente ale subjugării economice. Se plăteau dijma din produse animale, cereale și vin și decima, pentru biserica catolică (începând din secolul XV și până în secolul XVIII, printr-un edict al lui Matei Corvin), în satele cu populație mixtă și cu parohii catolice (Dumitrescu-Jippa, Nistor, 1976: 58). De-a lungul timpului, alături de aceste obligații de tip feudal, se adaugă și alte evenimente de natură să creeze mari dificultăți ludoșenilor. În 1599 de exemplu, Mihai Viteazul aflat după bătălia de la
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
didactice (Anuarul Statistic al Județului Sibiu, 2000). Comuna are dispensar uman și veterinar și punct farmaceutic, cel mai apropiat spital fiind la Miercurea Sibiului. Din 1930 datează și clădirea Primăriei. 2.2.5 Economia Ludoșul este o comună cu economie mixtă. Agricultura și creșterea animalelor reprezintă cele două activități principale ale economiei Ludoșului. În 2002, 70,3% din totalul populației ocupate lucra în agricultură. Din totalul populației ocupate, 56,6% reprezentau lucrători familiali în gospodăria proprie. Însă efectele depopulării comunei și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
dinainte de 1989? În ce fel? 33. (D1) Cum se înțeleg românii din sat cu oamenii de alte etnii (rromi, maghiari, sași)? Au existat vreodată conflicte între românii din sat și rromi (maghiari, sași)? Dacă da, detaliați. 34. (D2) Există căsătorii mixte în sat, între oamenii de diferite etnii? 35. (D3) Povestiți câte ceva despre tradițiile și obiceiurile din satul dumneavoastră. (Ce tradiții și obiceiuri mai importante sunt în satul dumneavoastră?) 36. (D4) Considerați că oamenii din sat păstrează tradițiile și obiceiurile specifice
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
paiul lung au efect înăbușitor asupra buruienilor. Sistemul de înrădăcinare adâncă face ca secara să fie rezistentă la secetă. Spre deosebire de celelalte cereale păioase secara are polenizare alogamă, ceea ce înseamnă că varietățile sunt mai puțin pure. Secara este potrivită pentru culturile mixte cu leguminoase pentru boabe cum ar fi fasolea de câmp. Fasolea de câmp sau amestecul fasole de câmp/lupin, sunt semănate imediat după recoltarea plantei premergătoare, iar secara este însămânțată peste această mixtură spre mijlocul-sfârșitul lunii septembrie. Leguminoasele sunt distruse
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
nivel ridicat al azotului rezidual și utilizarea fertilizatorilor poate reduce conținutul de zahăr, iar din această cauză sfecla pentru zahăr se cultivată mai degrabă după cereale decât după leguminoase perene și anuale. 2.2.13 Culturile furajere într-o fermă mixtă, într-o rotație fâneață/teren arat, 30-35% din pământul care poate fi cultivat va fi destinat producției de furaj. Un teren înierbat reprezintă pivotul celor mai multe rotații, care vor include deasemenea cereale și alte culturi, deși mărimea fâneței depinde de locația
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cel mai extrem în acest sens fiind mediul de cultură hidroponic. 3.1.5. Rolul leguminoaselor și ierburilor perene Maximalizarea ciclului intern al nutrienților și minimalizarea ieșirilor exterioare utilizînd un sistem organic este de regulă ușor de realizat în sistemul mixt de agricultură care utilizează leguminoase pentru intrările majore de azot și care presupune un ajutor considerabil pentru “inventarul viu” care reciclează alți nutrienți. Fertilitatea primară a solului este stadiul care trebuie construit preponderent în etapa din cadrul rotațiilor organice în care
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
se face doar după ce este “fixat”. Ferma convențională realizează necesarul de azot artificial pe cînd ferma organică îl realizează cu ajutorul bacteriilor din genul Rhizobium în asociație simbiotică cu leguminoasele care fac accesibil azotul atmosferic pentru nutriția plantelor. în sistemul organic mixt, cu atente și judiciose rate de stocare, exploatarea fixării azotului atmosferic de către această bacterie permite ca intrările de azot mineral sau organic din afara sistemului să fie minimizate. Pentru ambele tipuri de ferme, convențională și organică, dificultatea în managementul azotului nu
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
interne (deplasarea fizică a azotului sub diferitele sale forme în sol și în cuprinsul fermei ca recolte, excreții etc.) a surselor posibile de aprovizionare și a pierderilor de azot din sistemul fermei organice. Intrările majore de azot în sistemul organic mixt sunt reprezentate de fixarea azotului atmosferic și intrările achiziționate prin nutrețuri, șeptel și îngrășăminte. Pierderile de azot înregistrate pot fi sub formă solidă, lichidă sau gazoasă și au loc prin levigare, volatilizare, denitrificare, exportul prin recolte și animale vândute precum și
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
prin cultivarea leguminoaselor în punctele din cadrul rotației culturilor cu niveluri joase ale azotului din sol și de asemenea în cazul leguminoaselor pentru boabe prin încorporarea paielor în sol anterior semănatului culturii, deoarece prin acest lucru se imobilizează azotul. în pajiștile mixte de pe solurile sărace în azot și fără intrări de gunoi și urină, ierburile vor fi insuficient aprovizionate cu azot, ceea ce va face ca trifoiul să devină dominant în compoziția floristică. în cazul pajiștilor pășunate, depozitele de balegă și urină expun
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
organică Ferma organică fără animale este de neconceput pentru majoritatea oamenilor. Animalele sunt considerate a fi o componentă esențială a fermei organice deoarece asigură fertilizarea naturală și permit realizarea de asolamente. Din această cauză, o fermă organică trebuie să fie mixtă, acest tip de ferme devenind tot mai numeroase, iar fermele vegetale se transformă întrun ritm rapid în ferme organice. în cadrul unei ferme organice, raportul pășune/arabil este foarte important, iar rumegătoarele reprezintă baza pentru un management corespunzător. Este foarte important
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
nu se poate intra în câmp pentru recoltare, se vor prevedea în ferme suficiente rezerve de fânuri și nutrețuri însilozate cu care să fie hrănite vacile până când se poate din nou intra în câmp pentru aducerea de nutreț verde. Hrănirea mixtă a vacilor (la pășune și la grajd). Se practică în fermele unde există suprafețe mici de pajiști naturale sau temporare, amplasate în apropierea fermelor, dar care nu pot asigura întregul necesar de nutreț verde în tot timpul anului. În asemenea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
fi folosite, urmând ca restul să se completeze cu nutrețuri cultivate. În funcție de aceste elemente, se stabilește și programul de pășunat. În mod obișnuit, se pășunează dimineața circa 4 ore, iar după amiaza se administrează nutrețul verde la iesle. Acest sistem mixt, cu utilizarea pajiștilor naturale sau a celor temporare, este cel mai adecvat pentru majoritatea zonelor din țara noastră. Tehnica hrănirii vacilor pe timp de iarnă. Ca o caracteristică a hrănirii în perioada de iarnă, este utilizarea de nutrețuri conservate. Dintre
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
pe măsura sporirii efectivelor, se poate adopta în cazul tineretului femel cu origine mai puțin valoroasă. Aplicabilă în zonele cu pajiști permanente și de bună calitate, se poate folosi în cazul montelor timpurii la tineretul de 13-15 luni din rasele mixte, la metișii acestora cu rasele de carne sau a metisărilor triple. Monta se programează în primele luni ale anului, astfel încât fătările să aibă loc la sfârșitul acestuia, sau cel târziu în primele două luni ale anului următor. În acest fel
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cu posibilități de valorificare sau de continuare a îngrășăriiă, iar mamele acestora au o greutate de 450-550 kg. Îngrășarea vițeilor la "vaci-doici" pe pășune. Mai puțin utilizată, metoda este însă aplicabilă în condiții asemănătoare metodei precedente (îngrășarea vițeilor din rasele mixte sau a metișilor dintre acestea cu cele de carne), iar ca vaci doici se folosesc vaci din rasele mixte cu producții mici sau mijlocii, care, în general, se mulg greu și pot alăpta 2-4 viței. În acest scop este necesară
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
vițeilor la "vaci-doici" pe pășune. Mai puțin utilizată, metoda este însă aplicabilă în condiții asemănătoare metodei precedente (îngrășarea vițeilor din rasele mixte sau a metișilor dintre acestea cu cele de carne), iar ca vaci doici se folosesc vaci din rasele mixte cu producții mici sau mijlocii, care, în general, se mulg greu și pot alăpta 2-4 viței. În acest scop este necesară o programare grupată a montelor și fătărilor, iar organizarea îngrășării se va face în turme de 20-80 cupluri, care
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
kg concentrate în faza a II-a. De menționat că, în cele două variante, concentratele posedă următoarele proporții: 30% făină de porumb, 25% făină de orz, 25-30% tărâțe de grâu, 10% mazăre uruită și 1-3% sare de bucătărie. îngră șarea mixtă a suinelor. Scopul principal al îngrășării mixte a suinelor este obținerea de carne și de slănină cu conținuturi mai reduse de apă, pretabile pentru prepararea unor conserve și mezeluri, deci cu conservabilitate mare. îngrășarea începe când grăsunii sunt în vârstă
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
De menționat că, în cele două variante, concentratele posedă următoarele proporții: 30% făină de porumb, 25% făină de orz, 25-30% tărâțe de grâu, 10% mazăre uruită și 1-3% sare de bucătărie. îngră șarea mixtă a suinelor. Scopul principal al îngrășării mixte a suinelor este obținerea de carne și de slănină cu conținuturi mai reduse de apă, pretabile pentru prepararea unor conserve și mezeluri, deci cu conservabilitate mare. îngrășarea începe când grăsunii sunt în vârstă de 4-5 luni și greutatea de 45-50
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de gunoi de grajd către alte exploatații „bio“ nu este autorizată decât în anumite condiții; pentru comercializarea laptelui, printr-o nouă filieră BIO, este necesară găsirea unei soluții cu societățile de industrializare a laptelui pe plan local sau regional; exploatațiile mixte (polivalente): menținerea unui volum de produse furajere necesită mai multe suprafețe cu pajiști piemontane și temporare; deoarece rapița și sfecla de zahăr nu pot avea debușee de vânzare pe piață BIO, acestea vor fi excluse din cultură; marja brută a
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
trece printr-un număr infinit de valori diferite de la naștere până la moarte, de la 0 la 104 ani spre exemplu). Ținând cont de cele două clasificări putem grupa variabilele în patru categorii. În tabelul nr. 1.1. vom prezenta această clasificare mixtă. Tabelul nr. 1.1: Tipuri de variabile Variabile Discontinue Continue Calitative Aspectul unei mașini Numele șoferului mașinii Culoarea mașinii Cantitative Numărul roților mașinii Numărul locurilor mașinii Numărul ușilor mașinii Lungimea mașinii Viteza mașinii Vechimea mașinii Statistica s-a constituit pe
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
vor alege anumite categorii de persoane care sunt considerate a fi publicul țintă. 3.7.4. Eșantioane pe cote Eșantionarea pe cote reprezintă forma de eșantionare cel mai des utilizată în anchetele socio-economice. Prin modul de constituire este o formă mixtă, îmbinând metodele probabiliste de eșantionare cu cele neprobabiliste. Asimilarea cu o metodă probabilistă se face pentru că frecvențele relative definite în cadrul populației pentru anumite caracteristici ale acesteia pot fi interpretate ca probabilități. Această echivalență se realizează în măsura în care volumul populației de referință
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
devine din ce în ce mai important. În ultimii 30 de ani, coasta a devenit plămânul prin care China respiră, motorul adevărat al dezvoltării sale actuale. Nu numai că a consemnat ritmuri mult mai mari de creștere și numărul cel mai mare de firme mixte, dar pe coastă s-a modelat o altă atitudine, coasta a reprezentat laboratorul economiei de piață chinezești. Există o singură țară care a reușit o sinteză între dimensiunea continentală și cea oceanică: SUA. Datele geografice generoase ale țării au reprezentat
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
principiului pașilor mici; scrisul - reacțiilor active; controlul - verificării imediate și nemijlocite; mersul Înainte - Întăririi pozitive. c) Tipuri de programaretc " c) Tipuri de programare" Se cunosc două tipuri principale de programare, din care au derivat, desigur, și alte variante combinate sau mixte: a) Programarea lineară - a răspunsurilor construite - inițiată de Skinner (tip Skinner). Specificul acestei programări derivă din faptul că ea se bazează pe construirea de către elevi a răspunsurilor așteptate, iar parcurgerea secvențelor urmează o singură Înlănțuire, În ordinea numerelor naturale (1
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]