19,067 matches
-
mult decât atât, în concepția mercantiliștilor, sporirea bogăției are loc pe baza întreprinderii private capitaliste, statul promovând o politică protecționistă în favoarea întreprinzătorilor naționali, limitând concurența întreprinzătorilor străini. Se pot distinge trei mari etape în dezvoltarea mercantilismului: mercantilismul timpuriu sau sistemul monetar (sec. XV XVI) avea în vedere creșterea cantității de bani și metal prețios a țării, indiferent de mijloace (de la taxarea negustorilor străini, până la cotropirea celor două Americi); mercantilismul matur (sec. XVII), depășind teoria cantitativă a banilor, pune accent pe doctrina
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
al oricărei activități economice, în literatura de specialitate, productivitatea factorului muncă este utilizată cel mai frecvent ca indicator relevant în analizele micro și macroeconomice. Munca, factor de producție activ și dinamizator în activitatea economică, menit să valorifice resursele naturale și monetare în concordanță cu obiectivele organizației, impune o analiză com plexă la nivel microeconomic și macroeconomic. Ea mobilizează capacitățile individuale, îi oferă posibilitatea de a răspunde constrângerilor mediului și contribuie, astfel, la crearea bogățiilor, piața muncii jucând un rol determinant în
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
cu impact major asupra reușitei afacerilor, se referă la aspecte precum: rolul puterii publice în domeniul afacerilor (reglementări și dereglementări guvernamentale); gradul de stabilitate politică; evoluția și consecințele riscului politic (structura socială, birocrație, sindicate, corupție, tensiunile etnice sau religioase); politica monetară, valutară, bugetară sau fiscală a statului etc.; factorii economici - cu implicații asupra puterii de cumpărare a potențialilor cumpărători, precum și asupra costului capitalului. „Piețele au nevoie de putere de cumpărare, la fel cum au nevoie de oameni. Puterea de cumpărare disponibilă
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
dezvoltării economiei de schimb, funcția universală de exprimare a valorii de schimb a fost preluată de monedă, aceasta măsurând acel „ceva” existent în toate bunurile supuse tranzacțiilor bilaterale de piață. „Prețul - remarcă R. Barre - este valoarea unui bun în termeni monetari, adică raportul de schimb care se stabilește între bun și monedă.”<footnote Ibidem, p. 169. footnote> Oscar Wilde a spus că un cinic este „cel care cunoaște prețul oricărui lucru, dar nu și valoarea sa.” Dar conceptele de preț și
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
adesea un rol decisiv în opțiunea cumpărătorului, în realizarea actului de vânzare cumpărare și, prin urmare, în soarta bunurilor economice pe piață. În prezent, se consideră că „prețul este cea mai complexă formă de măsurare economică, respectiv de măsurare bănească (monetară)<footnote Potrivit multor specialiști, prețul nu implică în mod obligatoriu moneda; în condițiile trocului, se poate exprima prețul bunului „a” în bunul „b” și invers. De exemplu, L. Walras vorbește despre prețul grâului exprimat în ovăz și despre prețul ovăzului
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
trebuie plătită pentru achiziționarea unor bunuri materiale și servicii în cadrul tranzacțiilor bilaterale de piață<footnote Niță Dobrotă (coordonator) ș.a., op. cit., p. 181. footnote>. În concluzie, privit în general, prețul este sacrificiul făcut pentru satisfacerea unei anumite nevoi, iar ca expresie monetară poate fi definit drept contravaloarea bănească a unui bun economic. 11.3. Alți factori economici Indicator agregat al dimensiunii, performanței și competiti vității unei economii, produsul intern brut (PIB) exprimă valoarea adăugată brută a bunurilor și serviciilor ajunse în ultimul
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
dezvoltării economiei de schimb, funcția universală de exprimare a valorii de schimb a fost preluată de monedă, aceasta măsurând acel „ceva” existent în toate bunurile supuse tranzacțiilor bilaterale de piață. „Prețul - remarcă R. Barre - este valoarea unui bun în termeni monetari, adică raportul de schimb care se stabilește între bun și monedă.”<footnote Ibidem, p. 169. footnote> Oscar Wilde a spus că un cinic este „cel care cunoaște prețul oricărui lucru, dar nu și valoarea sa.” Dar conceptele de preț și
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
adesea un rol decisiv în opțiunea cumpărătorului, în realizarea actului de vânzare cumpărare și, prin urmare, în soarta bunurilor economice pe piață. În prezent, se consideră că „prețul este cea mai complexă formă de măsurare economică, respectiv de măsurare bănească (monetară)<footnote Potrivit multor specialiști, prețul nu implică în mod obligatoriu moneda; în condițiile trocului, se poate exprima prețul bunului „a” în bunul „b” și invers. De exemplu, L. Walras vorbește despre prețul grâului exprimat în ovăz și despre prețul ovăzului
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
trebuie plătită pentru achiziționarea unor bunuri materiale și servicii în cadrul tranzacțiilor bilaterale de piață<footnote Niță Dobrotă (coordonator) ș.a., op. cit., p. 181. footnote>. În concluzie, privit în general, prețul este sacrificiul făcut pentru satisfacerea unei anumite nevoi, iar ca expresie monetară poate fi definit drept contravaloarea bănească a unui bun economic. 11.3. Alți factori economici Indicator agregat al dimensiunii, performanței și competiti vității unei economii, produsul intern brut (PIB) exprimă valoarea adăugată brută a bunurilor și serviciilor ajunse în ultimul
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
sinergetic al proiectelor se manifestă pregnant în cele două stadii ale integrării europene a țării noastre, cel de preaderare și cel de aderare. Al doilea stadiu se compune din trei faze: Piața comună, Piața unică europeană și Uniunea economică și monetară (numită Uniunea Europeană), unde munca pe baza proiectelor are un rol determinant. Activitățile pe bază de proiect, în domeniul integrării europene, se pot desfășura pe următoarele componente<footnote Iancu, A., Liberalizare, integrare și sistemul industrial, Editura Expert, București, 2002. footnote>: 1
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
decizii obligatorii pentru statele componente etc. 2) Piața unică europeană, pentru circulația liberă a bunurilor, serviciilor și a factorilor de producție; recunoașterea mutuală a standardelor de sănătate; asigurarea certificatelor de calitate; politică comercială externă comună etc. 3) Uniunea economică și monetară, prin: realizarea unei politici monetare comune și a introducerii monedei unice (euro); realizarea unor politici de securitate comune, crearea cetățeniei europene etc. Realizarea acestor obiective, care în țările avansate s-a făcut în 20-30 de ani (Spania - 32 de ani
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
etc. 2) Piața unică europeană, pentru circulația liberă a bunurilor, serviciilor și a factorilor de producție; recunoașterea mutuală a standardelor de sănătate; asigurarea certificatelor de calitate; politică comercială externă comună etc. 3) Uniunea economică și monetară, prin: realizarea unei politici monetare comune și a introducerii monedei unice (euro); realizarea unor politici de securitate comune, crearea cetățeniei europene etc. Realizarea acestor obiective, care în țările avansate s-a făcut în 20-30 de ani (Spania - 32 de ani, Portugalia - 29 de ani, Grecia
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD). În scopul sprijinirii și stimulării economice a diferitelor țări, mai cu seamă a celor în curs de dezvoltare, colectivitatea internațională și-a creat o instituție financiară adecvată, care poartă denumirea de Fondul Monetar Internațional (FMI). Pe diferite segmente de activitate, această instituție financiară și-a constituit organisme specializate, care contribuie direct cu fonduri valutare, asistență tehnică de înalt nivel, transferuri de tehnologii performante etc., la impulsionarea creșterii economice a țărilor care au nevoie
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
cine a fost asigurată conducerea etc. Aceste aspecte se pun în corelație cu rezultatele economico-financiare, pentru a se vedea influența aspectelor specifice asupra indicatorilor economico-financiari ai întreprinderii. b) Rezultatele economico-financiare obținute Acestea se vor prezenta în unități fizice și unități monetare, în prețuri curente și comparabile. Stabilirea acestora se va face numai pe baza datelor din bilanțul contabil al ultimilor ani luați în calcul, precum și din alte documente oficiale, analizându-se corelațiile cantitative, după sursa de obținere a informației. Rezultatele economico-financiare
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
obiectivului economic. Acest profit depinde, în principal, de producția vândută. Pentru a putea compara ce se va cere pe piață cu ce s-a realizat, se impune obținerea unor informații referitoare la producția realizată în ultimii patru-șapte ani, fizic și monetar, pe total și pe sortimente, în prețuri curente și comparabile; anul de bază va fi ultimul an luat în studiu. Pentru a vedea gradul de folosire a capacităților de producție, producția efectivă se va compara cu capacitatea de producție. Se
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
țări în lume etc. Acest nucleu dur își are originile în orientările organismelor financiar-monetare internaționale<footnote Joseph E. Stiglitz, Globalizarea, Editura Economică, București, 2005; Paul Krugman, Întoarcerea economiei declinului și criza din 2008, Editura Publica, București 2009. footnote> (îndeosebi Fondul Monetar Internațional - FMI și Banca Mondială - BM), care și-au propus să sprijine, cu resurse financiare și ideatice, transformările care urmau și urmează să se producă în anumite țări. Viziunea organismelor financiare internaționale asupra nucleului dur al societății democratice și economiei
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
celor două state germane formate după al Doilea Război Mondial; lărgirea considerabilă a ONU și tendința creșterii importanței sale în viața internațională; intensificarea mișcării de întărire a unității europene prin lărgirea multidimensională a Uniunii Europene; constituirea economiei mondiale; crearea Fondului Monetar Internațional, a Băncii Mondiale și a altor organisme economico-financiare, dar și de altă natură, internaționale. Dintre mișcările cu caracter centrifug, mai ales după al Doilea Război Mondial, amintim: mișcările de eliberare națională a fostelor țări și popoare coloniale și apariția
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
însă și un anume grad de stabilitate și siguranță. De exemplu, trebuie să existe siguranța că drepturile de proprietate sunt dobândite pe o perioadă nelimitată, iar contractele încheiate vor fi respectate. Alte elemente ale unui mediu stabil sunt asigurarea stabilității monetare și instituirea unui sistem de protecție socială. 3.1.2.6. Obiectivul strategic al programelor de privatizare a proprietății Este vorba despre obținerea unui efect global pozitiv pentru populația unei țări prin realizarea unor circuite economice eficiente și competitive și
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
Economică, București, 2000, p. 108. footnote>. După alte păreri, economia de piață este economia care funcționează prin mecanismele pieței libere, bazată pe proprietatea privată, fără existența unor acțiuni restrictive ale statului în domeniile producției, schimbului, repartiției, consumului, prețurilor și circulației monetare<footnote Sorica Sava, Eufrosina Ionescu, „Economia de piață contemporană”, Probleme economice, săptămânal de informare economică, Institutul Național de Cercetări Economice, București, nr. 7/ 1990, p. 45 footnote>. Există însă acțiuni restrictive impuse de stat în ceea ce privește unele reguli generale privind păstrarea
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
ordin administrativ ale statului; f) omniprezența concurenței, în sensul că spiritul concurențial sau competițional permite acțiunea neîngrădită a legilor pieței, incită agenții economici să acționeze pentru introducerea progresului tehnic și maximizarea eficienței economice; g) monetizarea fluxurilor economice, adică dezvoltarea relațiilor monetare în scopul creșterii performanțelor sistemului economic (cea mai mare parte a tranzacțiilor economice sunt mijlocite de bani; economia monetară se împletește organic cu economia reală, influențând-o pozitiv sau negativ, în funcție de natura prețurilor și a mărfurilor monetare); h) existența profitului
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
pieței, incită agenții economici să acționeze pentru introducerea progresului tehnic și maximizarea eficienței economice; g) monetizarea fluxurilor economice, adică dezvoltarea relațiilor monetare în scopul creșterii performanțelor sistemului economic (cea mai mare parte a tranzacțiilor economice sunt mijlocite de bani; economia monetară se împletește organic cu economia reală, influențând-o pozitiv sau negativ, în funcție de natura prețurilor și a mărfurilor monetare); h) existența profitului ca obiectiv principal al acțiunilor agenților economici (randamentul propriilor capacități și competențe determină limita privind nivelul profitului)<footnote În
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
adică dezvoltarea relațiilor monetare în scopul creșterii performanțelor sistemului economic (cea mai mare parte a tranzacțiilor economice sunt mijlocite de bani; economia monetară se împletește organic cu economia reală, influențând-o pozitiv sau negativ, în funcție de natura prețurilor și a mărfurilor monetare); h) existența profitului ca obiectiv principal al acțiunilor agenților economici (randamentul propriilor capacități și competențe determină limita privind nivelul profitului)<footnote În condițiile concurenței libere și ale unui număr mare de producători și consumatori, schimburile sunt echivalente, iar factorii productivi
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
în aceste mecanisme; b) rolul și funcțiile reale pe care le îndeplinește piața; c) gradul de intervenție a statului în activitatea economică a societății; d) modul și nivelul la care se exercită intervenția statului în economie, respectiv prin reglementări fiscale, monetare și de credit, subvenții sau comenzi publice, prin proprietatea publică; e) rolul tot mai mare al curentelor de gândire economică în adoptarea politicii economice guvernamentale. Pornind de la aceste criterii, au fost formulate mai multe puncte de vedere cu privire la delimitarea diverselor
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
concurențială, dintre care amintim: economia de piață clasică și neoclasică, în cadrul căreia libertatea economică este practic nelimitată, adică întreaga economie a societății funcționează după regulile cererii și ofertei; economia de piață cu libertate economică manipulată indirect de guvern prin politica monetară și fiscală, aceasta fiind concepută de către J.M. Keynes și adepții săi; economia de piață în care libertatea economică este restrânsă, iar intervenția statului se realizează direct, prin reglementări obligatorii. Alți economiști<footnote Sorica Sava, Eufrosina Ionescu, „Economia de piață contemporană
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
individualistă, scopul fiind utilitatea, satisfacția fiecărui subiect întreprinzător, bunăstarea individuală. Deviza acestui sistem pare să fie totul prin individ, dar și totul pentru individ. Idealul sistemului este ca fiecare să realizeze cel mai mare profit posibil, să-și maximizeze câștigul monetar; bunăstarea socială este suma câștigurilor și avantajelor individuale. Procedeul prin care funcționează sistemul este liberalismul. Multitudinea de decidenți hotărăsc asupra destinelor într-un context de libertate, bazat pe un cadru juridic acceptat și întemeiat pe forța proprietății private și pe
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]