3,916 matches
-
la Academia de Belle-Arte din București, avându-l ca maestru, printre alți profesori, pe pictorul Camil Ressu. Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România de la înființarea acesteia, Țipoia realizează nu numai tablouri, ci și lucrări de artă monumentală și decorativă (mozaic, frescă, tapiserie), restaurează pictura murală din câteva biserici oltenești și frescele din chiliile Mănăstirii Cozia. Alexandru Țipoia și-a prezentat lucrările în peste 10 expoziții personale în timpul vieții și în alte peste 20 expoziții de grup în țară sau în
Alexandru Țipoia () [Corola-website/Science/311144_a_312473]
-
plus, fiecare „națiune” și cultură a Evului Mediu are stiluri artistice distincte care sunt studiate individual (spre exemplu arta anglo-saxonă, arta vikingă). Arta medievală include multe domenii artistice, dar a fost în special axată pe sculptură, decorarea manuscriselor și arta mozaicului; mai mult, existau mai multe stiluri artistice, cum ar fi stilul cruciat sau stilul zoomorf. Arta medievală europeană s-a dezvoltat pe baza moștenirii artistice a Imperiului Roman și a influenței Bisericii creștine timpurii. Aceste surse, alături de viguroasa cultură artistică
Artă medievală () [Corola-website/Science/311162_a_312491]
-
între anul 200 (înainte de care nu se cunoaște nici o formă de manifestare artistică a creștinismului) și anul 500, la inaugurarea unui stil pur bizantin. De-a lungul acestei perioade, artiștii au adoptat subiecte și metode specifice artei romane în pictură, mozaic și sculptură. Arta bizantină se naște din ceea ce numim arta paleocreștină în jurul anului 500. În timpul crizei iconoclaste (730-843) marea majoritate a icoanelor au fost distruse, astfel încât, pentru un studiu efectiv al acestei arte în zilele noastre orice nouă descoperire ascunde
Artă medievală () [Corola-website/Science/311162_a_312491]
-
suferit foarte puține adăugiri, în ciuda sau poate tocmai din cauza declinului lent al Imperiului. Cu centrul artistic în Constantinopol, arta bizantină este deseori identificată după calitatea materialului folosit și a măiestriei artistului. Această artă a atins apogeul prin monumentalele fresce și mozaicuri realizate în biserici sub formă de dom, (marea majoritate a acestora fiind pierdută, fie din cauza dezastrelor naturale, fie din cauza transformării bisericilor în moschee). Arta celtică a Evului Mediu descrie arta popoarelor celtice din Irlanda și Marea Britanie din secolul al V
Artă medievală () [Corola-website/Science/311162_a_312491]
-
biserici, având ca președinte pe profesorul Vasile Ciurea (1883-1973), descendent al familiei ctitorului, s-au efectuat lucrări de reparație capitală a lăcașului de cult. Atunci au fost reparate zidurile la exterior, s-a înlocuit pardoseala cu dale de piatră cu mozaic, s-a acoperit biserica cu tablă zincată și s-au pictat arcadele și stâlpii din interior de către pictorul Rudolf Hermann, după modelul Bisericii Mirăuți din Suceava. Mai târziu, pictura a fost completată de pictorul Ion Doroftei. Alte reparații importante au
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
și traduceri la revistele: "Amfiteatru", "Antiteze", "Asachi", "Ateneu", "Bucovina literară","Cafeneaua literară","Caietele Tristan Tzara", "Conta", "Contact internațional", "Convorbiri literare", "Cronică", "Dacia literară", "David"(Austria), "Dialog (Alma Mater)", "Dichtungsring" (Germania), "Echinox", "Gazeta literară" (debut în 1966), "Luceafărul", "Moment poetic" (R. Moldova), "Mozaicul", "Poesie & Art" (Israel), "Poesis", "Porto Franco", "Revista muzeelor și monumentelor","România literară", "SLAST", "Steaua", "Sinteze", "Viața Românească", "Viața studențeasca", "Vitraliu" etc. și la TVR, Radio București și Iași. Lectură suplimentară Cărțile lui au fost comentate de: Adrian Ălui Gheorghe, Vasile
Emil Nicolae () [Corola-website/Science/311929_a_313258]
-
Sevilia a devenit principalul centru al industriei ceramicii Hispano-Moresque, folosind tehinici vechi de "cuerda seca" ('sfoară uscată') și "cuenca". Începuturile "azulejos" din Portugalia în secolul al XV-lea, au fost cu țigle de coardă uscată ("cuerda seca") și "azulejos alicatados" (mozaic de tablouri de faianța) preluate din tradiția maura. După o vizită a regelui Manuel I din 1503 în Sevilia, s-au importat câteva astfel de plăci de faianța. Ele erau smăltuite, cu singură culoare și decorate cu modele geometrice. Au
Azulejo () [Corola-website/Science/311909_a_313238]
-
SUA, Uruguay, Mexic, Argentina, R.P. Polonă, Brazilia, Portugalia, R.P. China, , Mongolia, Turcia, Finlanda, diferite țări africane Împreună cu Eugen Popa și Constantin Crăciun realizează pictura murală de la Casa de Cultură „Gh. Gheorghiu-Dej” din București (1959). Vitralii la Consiliul Popular, Focșani (1970). Mozaic ceramic împreună cu Simona Vasiliu („Știința in slujba sănătații omului”) la Spitalul din Constanța (1972). Mozaic de marmură împreună cu Simona Vasiliu („Flora și Fauna Deltei”) la un hotel din Tulcea (1979). Împreună cu Romeo Voinescu mozaic ceramic la Tulcea (1978). Cu Titu
Spiru Chintilă () [Corola-website/Science/311936_a_313265]
-
africane Împreună cu Eugen Popa și Constantin Crăciun realizează pictura murală de la Casa de Cultură „Gh. Gheorghiu-Dej” din București (1959). Vitralii la Consiliul Popular, Focșani (1970). Mozaic ceramic împreună cu Simona Vasiliu („Știința in slujba sănătații omului”) la Spitalul din Constanța (1972). Mozaic de marmură împreună cu Simona Vasiliu („Flora și Fauna Deltei”) la un hotel din Tulcea (1979). Împreună cu Romeo Voinescu mozaic ceramic la Tulcea (1978). Cu Titu Drăguțescu și Romeo Zamfirescu mozaic ceramic („Arta și Cultura”) la Casa de Cultură din Câmpina
Spiru Chintilă () [Corola-website/Science/311936_a_313265]
-
Vitralii la Consiliul Popular, Focșani (1970). Mozaic ceramic împreună cu Simona Vasiliu („Știința in slujba sănătații omului”) la Spitalul din Constanța (1972). Mozaic de marmură împreună cu Simona Vasiliu („Flora și Fauna Deltei”) la un hotel din Tulcea (1979). Împreună cu Romeo Voinescu mozaic ceramic la Tulcea (1978). Cu Titu Drăguțescu și Romeo Zamfirescu mozaic ceramic („Arta și Cultura”) la Casa de Cultură din Câmpina (1979). Împreună cu Titu Drăguțescu proiectul unui mozaic ceramic pentru Casa de Cultură din Medgidia (1984). Participă din 1947 la
Spiru Chintilă () [Corola-website/Science/311936_a_313265]
-
Știința in slujba sănătații omului”) la Spitalul din Constanța (1972). Mozaic de marmură împreună cu Simona Vasiliu („Flora și Fauna Deltei”) la un hotel din Tulcea (1979). Împreună cu Romeo Voinescu mozaic ceramic la Tulcea (1978). Cu Titu Drăguțescu și Romeo Zamfirescu mozaic ceramic („Arta și Cultura”) la Casa de Cultură din Câmpina (1979). Împreună cu Titu Drăguțescu proiectul unui mozaic ceramic pentru Casa de Cultură din Medgidia (1984). Participă din 1947 la Saloanele Oficiale, la expozițiile anuale de stat, bienale, republicane, municipale și
Spiru Chintilă () [Corola-website/Science/311936_a_313265]
-
și Fauna Deltei”) la un hotel din Tulcea (1979). Împreună cu Romeo Voinescu mozaic ceramic la Tulcea (1978). Cu Titu Drăguțescu și Romeo Zamfirescu mozaic ceramic („Arta și Cultura”) la Casa de Cultură din Câmpina (1979). Împreună cu Titu Drăguțescu proiectul unui mozaic ceramic pentru Casa de Cultură din Medgidia (1984). Participă din 1947 la Saloanele Oficiale, la expozițiile anuale de stat, bienale, republicane, municipale și interregionale de artă, la expozițiile comemorative și aniversare (1877, 1907, 1944 ș.a.), la Pontica, Constanța, la „Magistralele
Spiru Chintilă () [Corola-website/Science/311936_a_313265]
-
ardeleni care au influențat semnificativ pictura românească a secolului al XIX-lea. Lecca fost primul pictor român care a executat pictură bisericească în stil occidental. Ca editor, a înființat prima tipografie din Craiova și prima revistă culturală din Oltenia, revista "Mozaic", în 1838. În politică s-a remarcat ca participant la Revoluția Română din 1848 și a susținut unirea și independența Principatelor. A susținut cu ardoare idealurile Școlii Ardelene și a rămas posterității ca un bun pedagog, un mare patriot sub
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
Craiova, acest lucru fiind dovedit prin faptul că circa 4000 de lei anual reprezentau cheltuieli de funcționare, cheltuieli pe care Petrache Poenaru le-a trecut în bugetul acesteia. Prima lucrare tipărită a tipografiei a fost primul număr al revistei săptămânale "Mozaicul", fiind necesar aproape un an de zile pentru pregătirea primului număr al acesteia. Pe lângă tipărirea revistei, la tipografie s-au imprimat lucrări ale intelectualității craiovene, numeroase piese de teatru și manuale școlare. Ultima tipăritură pe care Lecca a făcut-o
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
acesta prin înființarea respectivei tipografii a făcut la Craiova ceea ce Gheorghe Asachi a realizat la Iași cu "Albina românească", Heliade Rădulescu la București cu "Curierul românesc" și nu în ultimul rînd, Zaharia Carcalechi la Buda cu revista "Biblioteca românească". Revista "Mozaicul" ar fi trebuit să aibă numele "Desfătătorul". A fost publicată ca ediție săptămânală și a apărut pentru prima oară în data de 3 octombrie 1838. Ultimul număr al revistei a fost scos în data de 25 septembrie 1839. Motivul stopării
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
pictura bisericească au făcut însă ca revista să-și înceteze aparițiile, imediat după întoarcerea sa din străinătate. Deși viața revistei a fost destul de scurtă, aproape de un an de zile, ea a adus o notă nouă în publicistica românească. Până la revista "Mozaicul", literatura românească s-a manifestat mai ales sub influența modelelor rezultate din spiritul francez. Cultura germană pătrundea greu, chiar dacă înainte de apariția "Mozaicului" se mai făcuseră traduceri din limba germană. Aceste traduceri veneau filtrate ca proveniență tot prin limba greacă sau
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
destul de scurtă, aproape de un an de zile, ea a adus o notă nouă în publicistica românească. Până la revista "Mozaicul", literatura românească s-a manifestat mai ales sub influența modelelor rezultate din spiritul francez. Cultura germană pătrundea greu, chiar dacă înainte de apariția "Mozaicului" se mai făcuseră traduceri din limba germană. Aceste traduceri veneau filtrate ca proveniență tot prin limba greacă sau franceză, astfel că prin apariția "Bibliotecii românești" a lui Carcalechi și Lecca de la Buda și prin apariția revistelor transilvănene, s-a deschis
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
apariția revistelor transilvănene, s-a deschis drumul culturii germane în spațiul românesc. Constantin Lecca și Ion Triffu au considerat că literatura franceză era imorală, ușoară și deseori fadă. Lecca a fost afiliat literaturii germane și a făcut numeroase traduceri. În "Mozaicul", Lecca a publicat pentru prima oară în România nuvela "Moneda" a lui Ernst Theodor Amadeus Hoffmann, nuvelă care l-a inspirat și pe Vasile Alecsandri când a scris "Istoria unui galbîn". Toate traducerile făcute de Lecca și publicate în "Mozaicul
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
Mozaicul", Lecca a publicat pentru prima oară în România nuvela "Moneda" a lui Ernst Theodor Amadeus Hoffmann, nuvelă care l-a inspirat și pe Vasile Alecsandri când a scris "Istoria unui galbîn". Toate traducerile făcute de Lecca și publicate în "Mozaicul" au aceleași trei caracteristici: ideea morală, eroticul și fantasticul. Astfel, cititorul abonat al revistei lui Constantin Lecca, era îndemnat să ducă o viață morală și simplă, lipsită de patimi cum erau jocul de cărți și lașitatea. Semnificativ în activitatea publicistică
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
eroticul și fantasticul. Astfel, cititorul abonat al revistei lui Constantin Lecca, era îndemnat să ducă o viață morală și simplă, lipsită de patimi cum erau jocul de cărți și lașitatea. Semnificativ în activitatea publicistică a pictorului este că apariția revistei "Mozaicul" a fost aproape simultană cu apariția revistelor literare din Brașov, în anul 1838: "Foaia Duminicii, Foaia Literară" și "Foaia pentru minte, inimă și literatură" a Gazetei de Transilvania. Este de remarcat că întreaga activitate a revistei "Mozaicul" s-a armonizat
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
că apariția revistei "Mozaicul" a fost aproape simultană cu apariția revistelor literare din Brașov, în anul 1838: "Foaia Duminicii, Foaia Literară" și "Foaia pentru minte, inimă și literatură" a Gazetei de Transilvania. Este de remarcat că întreaga activitate a revistei "Mozaicul" s-a armonizat cu activitatea publicistică din Brașov, influența brașoveană fiind evidentă. Constantin Lecca a tradus din opera dramaturgului german August von Kotzebue, drama "Cruciații". Kotzebue era în acele vremuri un autor foarte cunoscut în spațiul românesc și Lecca cunoștea
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
promovat. Activitatea în domeniul publicisticii a lui Lecca a fost apreciată de către Gheorghe Asachi, George Bariț și de Ion Heliade-Rădulescu. Elogii au fost aduse pictorului de către Gazeta Transilvaniei și revista Albina românească, ultima publicație fiind cea care a considerat revista "Mozaicul" ca „"noua foaie de literatură ce a răsărit peste orizontul României"”. În paginile Revistei "Mozaicul" s-au tipărit cărțile: "Neghina între grâu sau religie și fățărnicie" - dramă în trei acte de Grigore Otetelișanu (1839), "Călătoria împăratului Sigismund" - comedie în patru
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
Bariț și de Ion Heliade-Rădulescu. Elogii au fost aduse pictorului de către Gazeta Transilvaniei și revista Albina românească, ultima publicație fiind cea care a considerat revista "Mozaicul" ca „"noua foaie de literatură ce a răsărit peste orizontul României"”. În paginile Revistei "Mozaicul" s-au tipărit cărțile: "Neghina între grâu sau religie și fățărnicie" - dramă în trei acte de Grigore Otetelișanu (1839), "Călătoria împăratului Sigismund" - comedie în patru acte de Grigore Pleșoianu (1839), "Abețedarul moral" - de Grigore Mihăescu (1839), "Învățiatură creștinească spre folosul
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
și expresivă a ochilor mari, verzi, cu părul castaniu, purtat în plete, cu sprâncene groase și mustață, având expresia unui om hotărât"”. Autoportreul (4) a fost pictat undeva în preajma anului 1840. Paul Rezeanu presupune că imediat după încetarea apariției revistei "Mozaicul" de la Craiova la sfârșitul anului 1839, Constantin Lecca ar fi plecat în străinătate. O opinie similară o are și biograful Jack Brutaru care a menționat faptul că Lecca a călătorit în acel an la Viena, sudul Germaniei și Elveția. În
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
paroh la Parohia „Sfânta Tereza a Pruncului Isus” din Iași; luarea în posesie a avut loc la 25 aprilie. La 30 octombrie 2011, după celebrarea în biserică a liturghiei duminicale, episcopul auxiliar Aurel Percă a sfințit cele două imagini în mozaic de pe peretele altarului, a grotei Sfintei Tereza de Lisieux și a spațiului destinat pentru librărie. La acest eveniment au mai participat pr. Iosif Dorcu (decan de Iași), pr. Isidor Mocanu, pr. paroh Petru Sescu și pr. vicar Marcelin Blaj, precum și
Biserica Sfânta Tereza a Pruncului Isus din Iași () [Corola-website/Science/311308_a_312637]