4,012 matches
-
Voicu. * Dunărea este revendicată de Munții Pădurea Neagră. * Moldova din dreapta Prutului, până la Carpați, este revendicată de urmașii lui Petru cel Mare. * Delta Dunării este disputată de Delta Nilului și de Adrian Năstase. * Vânatul din România este revendicat de unul cu mustața pe oală. * Moara cu noroc este revendicată de lanos Szlavics. * Baltagul este revendicat de urmașii Vitoriei Lipan. * Vladimir Tismanovski este în dispută cu alți pretendenți asupra dreptului de moștenire a comunismului. * Valea Jiului este revendicată de Ion Iliescu. * Radu Vasile își
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
aia, ca și acuma după cum bănuiesc, organizatorul și finanțatorul taberelor de pictură naivă era domnul Blejan Gheorghe, președintele Federalcoop din CarașSeverin. D-l Blejan este un om foarte interesant, iubitor de artă, supranumit și Mecena artei din Caraș-Severin. Avea o mustață răsucită, precum și un păr foarte lung, aproape sur, care îi acoperea umerii. Dânsul ne asigura cazarea și masa în diverse locații pe care le păstorea, cum ar fi hoteluri, moteluri, etc., iar noi plăteam în tablouri pe care le lăsam
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
al unui „bloc vechi“, situat în preajma Foișorului de Foc, poetul primindu-ne ceremonios, în ținută de oraș (costum, cravată), om din alte vremuri prin înfățișare și prin toată comportarea. Înalt, subțire, drept, m-a impresionat prin albul strălucitor al impozantelor mustăți pe care, din fotografia reprodusă de G. Călinescu în Istorie, le știam negre. Cu toată morga, venerabilul domn nu-și putea ascunde plăcuta tulburare pe care simțeam că i-o produsese venirea noastră, faptul că niște tineri îl căutaseră, că
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
un pahar din licoarea binefăcătoare, ceea ce de această dată a acceptat, cu aerul că ne făcea totuși o favoare. A sorbit întâi încet, apoi, cu o mișcare largă, a dat peste cap tot ce rămăsese în pahar. Și-a șters mustățile, a plescăit din buze și, deodată înviorat, a rostit următoarele vorbe: — Măi băieți, știți că nu e rău? Înscrieți-mă și pe mine în Asociație. Așadar, unde nu reușiserăm cu Ionescu Morel, am reușit cu Acidofilul. În tot anul 1958
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
să judecăm după numărul de suporteri prezenți la meciurile din Sala sporturilor, este vorba de Știința Municipal Dedeman Bacău. Se poate spune că 2010 n-a fost un an tocmai fast pentru gruparea băcăuană, care a ratat, în primăvară, la mustață calificarea în semifinalele Challenge Cup și o clasare în premieră pe podiumul Ligii Naționale și încheind pe locul 7 sezonul de toamnă. Un prim moment tensionat a izbucnit în luna aprilie, după ce Știința a fost eliminată la limită, pe teren
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Mitropolit. 37 Un bătrân soldat francez (franceză). 38 Urâtă (regionalism). 39 Monedă de patruzeci de bani. 40 Bocanci, cu vârful lat. 41 Cizmar. 42 Impozit; cotă parte. 43 Ochesc. 44 Așchii de lemn. 45 Defect. 46 Bucăți. 47 Negustor. 48 Mustăți. 49 Glumeț, poznaș. 50 Priceput. 51 Fânețe. 52 Pipă. 53 Deal mic, colină. 54 Pândă vânătorească. 55 Cărare pe care trec animalele. 56 Răsfiră. 57 Să vorbească urât. 58 Original. 59 Haină groasă. 60 Covor înflorat. 61 Alice. 62 Vorbea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și pune preț doar pe înțelegerea între oameni. Mă rog, și o chestie de sexualitate sublimată cumva, pentru că una arăta trăsnet. Cel puțin când a venit, odată, cu o fustă scurtă pe sub care, din chiloții destul de strâmtuți, îi țâșnea o mustață zbârlită ca la motan, trebuie să recunosc, mi-a fost destul de greu să mă concentrez. Creativitate. Mă rog. Pentru că trebuia să poarte un nume, a fost poreclită așa. Candidatul trebuie să povestească ceva, plecând de la o situație înscenată și destul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
foarte aproape de urechi. Gheorghe Tatomir ăsta era fotografiat probabil la horă. Sau la clacă. Sau, poate, atunci când fusese imortalizat, Gheorghe Tatomir venea de la biserică. Duminică. Altceva nu știam despre el. Puteam presupune. N-avea vârstă. Nu putem aproxima. Avea o mustață deasă. Vorbind pe sub ea, ai impresia că fiecare cuvânt al său conține ceva misterios, ceva definitiv. Nici privirea nu i-o puteam interpreta. Pare a se pregăti să ocărască înțelegător pe cineva. Privirea conține ceva aspru și deopotrivă ceva blajin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Ostentative aproape. Din când în când, așa cum țăranii privesc ouăle de găină la lumina lămpii să-și dea seama dacă sunt bune de pus sub cloșcă au ba, individul ridica o labă spre soare să-și admire opera. După fâțâiala mustății deasupra buzei, părea mulțumit. Cu privire la mustață, trebuie menționate câteva lucruri. Restul corpului pare o extensie inutilă a mustății. O mustață impozantă e doar un clișeu și pare prea puțin spus. O mustață bibilită, domnule, tăiată la marele fix. Clănțănitoarea despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
așa cum țăranii privesc ouăle de găină la lumina lămpii să-și dea seama dacă sunt bune de pus sub cloșcă au ba, individul ridica o labă spre soare să-și admire opera. După fâțâiala mustății deasupra buzei, părea mulțumit. Cu privire la mustață, trebuie menționate câteva lucruri. Restul corpului pare o extensie inutilă a mustății. O mustață impozantă e doar un clișeu și pare prea puțin spus. O mustață bibilită, domnule, tăiată la marele fix. Clănțănitoarea despre care pomeneam mai înainte era manevrată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
seama dacă sunt bune de pus sub cloșcă au ba, individul ridica o labă spre soare să-și admire opera. După fâțâiala mustății deasupra buzei, părea mulțumit. Cu privire la mustață, trebuie menționate câteva lucruri. Restul corpului pare o extensie inutilă a mustății. O mustață impozantă e doar un clișeu și pare prea puțin spus. O mustață bibilită, domnule, tăiată la marele fix. Clănțănitoarea despre care pomeneam mai înainte era manevrată extrem de îndemânatic. Abil. Și cu un soi de nedisimulat sadism. Adică omul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
sunt bune de pus sub cloșcă au ba, individul ridica o labă spre soare să-și admire opera. După fâțâiala mustății deasupra buzei, părea mulțumit. Cu privire la mustață, trebuie menționate câteva lucruri. Restul corpului pare o extensie inutilă a mustății. O mustață impozantă e doar un clișeu și pare prea puțin spus. O mustață bibilită, domnule, tăiată la marele fix. Clănțănitoarea despre care pomeneam mai înainte era manevrată extrem de îndemânatic. Abil. Și cu un soi de nedisimulat sadism. Adică omul nu reteza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
spre soare să-și admire opera. După fâțâiala mustății deasupra buzei, părea mulțumit. Cu privire la mustață, trebuie menționate câteva lucruri. Restul corpului pare o extensie inutilă a mustății. O mustață impozantă e doar un clișeu și pare prea puțin spus. O mustață bibilită, domnule, tăiată la marele fix. Clănțănitoarea despre care pomeneam mai înainte era manevrată extrem de îndemânatic. Abil. Și cu un soi de nedisimulat sadism. Adică omul nu reteza unghia și gata. Îndeplinea un ritual. Dacă ar fi retezat-o și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ei. O tratează cu toată responsabilitatea. În picioare, avea niște șlapi. Distanța dintre cei doi șlapi - destul de mare. Peste o juma’ de metru, explicația venind din răscrăcărare. Omul stă ca un pașă. Ca vodă în lobodă. Iar între șlapi și mustață, îl găsim pe cetățeanul despre care povestim. Acolo se află el. Sub un trening mătăsos, lucios. Pe terasă, cea mai mare parte a oamenilor nu luau în seamă ocupația originală a omului nostru care, chiar în acest moment, își aranja
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
balcon. Pe lângă stolul lui, are și un stol de porumbei. Ăsta probabil n-are serviciu, pentru că îl văd mai mereu pe balcon, cum sărută porumbeii în cioc, îi gâdilă sub aripi, le suflă în cur. N-are serviciu ziceam, dar mustață are. Cam toți din cartierul ăsta de țărani urbanizați la apelul de seară au mustață. Îi comunic constatarea asta Mirunei, care lângă mine, în pat, râde de se strică. Uite, ea nu s-a gândit niciodată la asta. Cu ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
pentru că îl văd mai mereu pe balcon, cum sărută porumbeii în cioc, îi gâdilă sub aripi, le suflă în cur. N-are serviciu ziceam, dar mustață are. Cam toți din cartierul ăsta de țărani urbanizați la apelul de seară au mustață. Îi comunic constatarea asta Mirunei, care lângă mine, în pat, râde de se strică. Uite, ea nu s-a gândit niciodată la asta. Cu ce pot să o îmbunez după un futai nereușit decât cu povești. Nici n-avea cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
după două beri e în stare să țină prelegeri în fața unor murături stafidite, care n-au citit decât Coelho și alți bicisnici din ăștia de care oricum geme Parisul. Ce știu io, că la Paris sunt șapte-opt Coelho. La kilogram. Mustața pleoștită e decorul perfect al dezvăluirilor astea. Vorbește ca și cum permanent și-ar cere scuze, oftează. Cu idioții ăștia de clasa a XII-a face pregătiri și-l enervează, deși nu vrea să lase impresia asta. Dramolete. Puști care își mint
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
apele râului erau presărate cu copii ce înotau în lung și-n lat pentru a prinde fel de fel de pești: crap, șalău, caras și roșioară. Mare grozăvie am pătimit când am dat nas în nas cu ditamai somnul cu mustăți lungi și corp sticlos. Am fugit mâncând pământul și astfel mi-am astâmpărat nestăvilita poftă de a da târcoale Siretului. Apoi treceam râul și mergeam în pădurea Mustea ca să culegem ciuperci din movilele de gunoi adunate pe mal și bureți
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
ceva din zbuciumul lui activ și neîncetat, ceva din nepăsarea lui boemă pentru situații și avere, ceva din gustul lui ales pentru trai bun gospodăresc, ceva, dacă nu și mai mult chiar, din severitatea judecății lui, vizibilă pe după sprâncenele și mustățile lui stufoase. A murit În casă la mine, așa cum va muri și feciorul lui cel mare: povestind, până pe patul de moarte, despre pitorescul lucrurilor din trecut, al căror observator atent și amuzat fusese. Așa arăta tatăl meu. Iar lângă el
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lua gustarea de dimineață În mijlocul străzii, la post, cu o juma’ de pâine coltuc, caldă, În mie zul căreia băcanul din colț turna, galantonește, untdelemn gre cesc, sare și piper, și din care vardistul mușca, cu untdelem nul prelins pe mustăți și pe bărbie, de-mi lasă și astăzi gura apă. și când făceam fotografii (pe care le păstrez) și traforaj sub salcâmii (la care privesc și astăzi) din curtea boierului Suțu, cu parcul și havuzul din fund, În care un
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Pe Întunecatul general Boteanu de peste drum de noi și de bordelul șchioapei Îl vedeam zilnic ieșind din casa lui veche și posomorâtă, cât o cetate, cu ziduri mucede și cu duzi bătrâni; ca și pe institutorul G.D. Scraba, mândru de mustățile lui, autor al cărților de citire răsfoite de mai multe generații de școlari; sau pe surorile Roșu, fete bătrâne, amabile și surâzătoare, singurele tutungioaice evreice din București, fiice ale unui erou mort la Grivița; ca și pe habotnicul tipograf Binder
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Învățătură (ca și taică-său), nici o teamă de note proaste și nici ambiții după premii și recom pense (ca și la taică-său). I-a stricat cumva?... Ți-a stricat cum va?... are tot dreptul să mă Întrebe, zâmbind pe sub mustață, „temperamentalul“, cinicul și mizantropul iubitor mai abitir al cățeilor și pisicilor de pe stradă decât al oamenilor. Profesorul nostru de franțuzește, un anume Dumitrescu, putred la fizic și la moral, spectral și sardonic, ne Îngheța sân gele când intra În clasă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
stradă decât al oamenilor. Profesorul nostru de franțuzește, un anume Dumitrescu, putred la fizic și la moral, spectral și sardonic, ne Îngheța sân gele când intra În clasă ca să puie treiurile În serie În catalog, mușcându-și buzele veștede și mustața rară de satisfacție. Cel de românește, Christu Negoescu, tânără speranță a partidului conservator, cum Îl numește G. Panu În Figuri parlamentare, ne Întreba, scoțându-ne la tablă, mai Întâi de ocupația părinților noștri, după care Își potrivea apoi atitudinea și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
primele poezii de răsunet ale lui Tudor Arghezi, [acțiuni] care, până la urmă, au intrat În buzuna rul șefu lui tipografiei, socialist de ocazie, bandit al industriei grafice, falit mai târziu și Înăcrit agitator al cauzei debitorilor rău-platnici: Nae Georgescu Trei Mustăți. Cu toată rezerva lui de natură superioară, numai din mo des tie și timiditate, patronul meu doctor Îmi inspira simpa tie, res pect, admirație chiar. Era ceea ce se cheamă un self made man, fiul unui mecanic ungur de la Alexandria, și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
gardă ai epopeii napoleoniene, plini de păduchi și de glorie, de la un capăt al Europei la altul. Înalt și monumental În uniforma lui de cavalerist, uitată și descoperită prin vechi albume de familie, În cizme de trupă, cu barba incultă, mustățile fioroase, părul netuns cu lunile și lă sând să-i cadă pe umeri o ploaie de mătreață, bătătorită una cu postavul, purta o sabie de uriaș la coapsă, ca smulsă dintr-o veche panoplie sau dintr-un muzeu militar. Înțelept
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]