5,149 matches
-
stat slovac. Forțele aeriene slovace au avut misiunea să asigure sprijin aerian pe frontul de răsărit și să apere zona metropolitană a Bratislavei împotriva atacurilor aeriene Aliate. Încă de la începutul existenței ei, Republica Slovacă a fost puternic dependentă de Germania Nazistă. Prin „Tratatul asupra relațiilor de protecție dintre Reichul German și Statul Slovac” (Tratatul de protecție), Slovacia își subordona practic politica externă, de apărare și economică intereselor germane. Slovacia s-a alăturat în mod logic Axei și a participat la războiul
Republica Slovacă (1939-1945) () [Corola-website/Science/311188_a_312517]
-
evrei au fost expulzați din Bratislava. Cea mai mare parte a lor a fost trimisă în lagărele de concentrare. Republica Slovacă a fost una dintre țările care a fost de acord cu deportare a evreilor ca parte a „Soluției finale naziste”. La început, guvernul slovac a încercat să facă un târg cu Germania în octombrie 1941 prin care evreii trebuiau „livrați” în schimbul muncitorilor slovaci necesari economiei naziste de război. După Conferința de la Wannsee, germanii au fost de acord cu propunerea slovacilor
Republica Slovacă (1939-1945) () [Corola-website/Science/311188_a_312517]
-
care a fost de acord cu deportare a evreilor ca parte a „Soluției finale naziste”. La început, guvernul slovac a încercat să facă un târg cu Germania în octombrie 1941 prin care evreii trebuiau „livrați” în schimbul muncitorilor slovaci necesari economiei naziste de război. După Conferința de la Wannsee, germanii au fost de acord cu propunerea slovacilor și între cele două părți s-a încheiat un acord prin care Republica Slovacă trebuia să plătească pentru fiecare evreu deportat o sumă fixă, iar, în
Republica Slovacă (1939-1945) () [Corola-website/Science/311188_a_312517]
-
și nu era compatibilă cu convingerile catolice a majorității slovacilor - țărani și mici afaceriști. În plus, țara se bucura de o situație economică bună, cel puțin în comparație cu țările vecine, devastate de război, chiar comparativ cu Germania. facțiunile moderată-catolică și cea nazistă erau unite de aversiunea comună împotriva bolșevismului. Germania a sprijinit l-a început pe Tuka și facțiunea sa extremistă, dar după începerea deportărilor evreilor în 1942, conform „principiului Führerului” prin care dictatorul se identifică cu țara, facțiunea moderată a lui
Republica Slovacă (1939-1945) () [Corola-website/Science/311188_a_312517]
-
origine și vor reveni în mod legal la putere. Guvernele în exil apar de obicei în timp de război și de ocupație străină. De exemplu, în timpul celui de-al doilea război mondial, dată fiind ocuparea a numeroase țări de către Germania Nazistă, numeroase guverne europene și monarhi ai statelor ocupate au fost nevoite să se refugieze în Regatul Unit. Dreptul internațional recunoaște dreptul guvernelor în exil de a întreprinde mai multe tipuri de acțiuni. Printre acestea se numără: Totuși, niciuna dintre aceste
Guvern în exil () [Corola-website/Science/311217_a_312546]
-
(în limbile germană: "Reichsprotektorat Böhmen und Mähren", cehă: "Protektorát Čechy a Morava") a fost un protectorat a cărui populație era majoritară cehă. Protectoratul a fost înființat de Germania Nazistă pe 15 martie 1939 în zonele centrale ale Boemiei, Moraviei și Sileziei Cehe din regiunea care este azi Republica Cehă. Adolf Hitler a proclamat înființarea protectoratului la Castelul din Praga, după proclamarea independenței Slovaciei de pe 14 martie. Boemia și Moravia
Protectoratul Boemiei și Moraviei () [Corola-website/Science/311242_a_312571]
-
regiunile ocupate ale RSFS Ruse. Dacă la începutul războiului o parte a populație locale din Belarus și Ucraina a sprininit ocupantul german în speranța că greutățile generate de guvernarea lui Stalin vor dispărea, a devenit cloar pentru toată lumea că regimul nazist era cu mult mai brutal. Germanii au transferat largi grupuri de persoane tinere în Reich la muncă forțată, au jefutit, au pedepsit arbitrar pe cei presupuși vinovați de diferite infracțiuni, au incendiat sate întregi și au masacrat țăranii suspectați că
Partizanii sovietici () [Corola-website/Science/311255_a_312584]
-
populației ucrainiene au fost copleșitoare. Naziștii nu au făcut aproape niciun efort pentru a folosi în favoarea lor sentimentele antisovietice ale ucrainienilor, datorate guvernării dure staliniste. În ciuda faptului că, la început, unii dintre ucrainieni au întâmpinat cu entuziasm venirea germanilor, conducerea nazistă a adoptat imediat o poziție dură față de populația locală: au păstrat sistemul fermelor agricole colective (colhozuri), au deportat ucrainienii apți de muncă în Reich pentru muncă forțat și au început aplicarea politicilor antisemite pentru distugerea populației evreiești ucrainiene. În mod
Partizanii sovietici () [Corola-website/Science/311255_a_312584]
-
ocupație germană. În 1943, Armata Roșie a început să elibereze regiunile apusene ale Rusiei și nord-estice ale Ucrainei. Numeroase detașamente de partizani au primit ordinul să deplaseze în regiunile centrale și vestice ale Ucrainei, care se aflau încă sub ocupația nazistă. Partizanii sovietici au operat și în statele baltice. În Estonia, partizanii au luptat sub conducereaq lui Nocolai Karotamm (un lider comunist al RSS Estoniană). Grupurile care acționau în Estonia erau puțin numeroase, în principal formate din personal parașutat din teritoriile
Partizanii sovietici () [Corola-website/Science/311255_a_312584]
-
sovietici dădeau raportul direct Comenduirii centrale a mișcării de partizani. Istoricii lituanieni din ziua de azi estimează că aproximativ o jumate dintre partizanii sovietici din Lituania erau foști prizonieri evadați din lagărele germane de prizonieri și din lagărele de concentrare naziste, activiști ai partidului comunist sovietic, soldați ai Armatei Roșii rătăciți de familiile lor, în vreme ce restul erau specialiști parașutați direct de la Moscova. Se estimează că peste 5.000 de oameni au luptat în rețelele clandestine prosovietice din Lituania în timpul războiului. De
Partizanii sovietici () [Corola-website/Science/311255_a_312584]
-
unora dintre ele Este de menționat faptul că au existat formațiuni de partizani care s-au autodenumit „sovietice”, care au acționat la mare depărtare de teritoriul URSS. De cele mai multe ori era vorba de foști cetățeni sovietici care evadaseră din lagărele naziste. Una dintre aceste formații a fost „Rodina” (Patria mamă) care a luptat în Franța. De asemenea, în 1944, partizanii sovietici și-au oferit „ajutorul internaționalist” popoarelor din Europa Centrală ocupată de germani. A fost vorba de șapte formații și 26
Partizanii sovietici () [Corola-website/Science/311255_a_312584]
-
dintre cele două guverne au fost definitiv rupte. În plus față de acțiunile antigermane, partizanii sovietici au început operațiuni de amploare atât împotriva partizanilor polonezi cât și împotriva populației civile din teritoriile ocupate de URSS în 1939 și cucerite de Germania Nazistă în 1941. Campania de teroare a sovieticilor împotriva civililor polonezi a fost cunoscută și la Londra. De aceea, numeroși comandanți locali polonezi i-au considerat pe sopvietici cu nimic diferiți de inamicul nazist. După 22 iunie 1943, partizanii sovietici au
Partizanii sovietici () [Corola-website/Science/311255_a_312584]
-
URSS în 1939 și cucerite de Germania Nazistă în 1941. Campania de teroare a sovieticilor împotriva civililor polonezi a fost cunoscută și la Londra. De aceea, numeroși comandanți locali polonezi i-au considerat pe sopvietici cu nimic diferiți de inamicul nazist. După 22 iunie 1943, partizanii sovietici au primit de la Moscova să înceapă acțiunile armate și împotriva partizanilor polonezi. Istoricul germano-polon Bogdan Musial sugerează că partizanii sovietici, în loc să se angajeze în luptă împotriva unităților armatei și poliției germane, au preferat să
Partizanii sovietici () [Corola-website/Science/311255_a_312584]
-
partizanilor capturați. În ciuda contribuției uriașe adusă în unele regiuni la victoria în Marele Război Patriotic, unii istorici afirmă că prețul plătit pentru aceasta a fost foarte ridicat. Există voci care afirmă că atacurile partizanilor au provocat contramăsurile brutale ale ocupantului nazist. În încercarea de a limita activitățile partizanilor, comandanții germani au aplicat măsura uciderii ostaticilor luați din rândurile civililor. În cazul unui atac al partizanilor (cele mai numeroase fiind asupra căilor ferate, drumurilor și podurilor), un anumit număr de civilii din
Partizanii sovietici () [Corola-website/Science/311255_a_312584]
-
bătrânii evrei nu erau primiți cu ușurință în rândurile insurgenților. Au exista mai multe grupuri eminamente evreiești, atât de partizani cât și grupuri formate din familii de refugiați, care au fost subordonate conducerii comuniste a partizanilor. În afară de lupta împotriva ocupantului nazist, partizanii sovietici au luptat și împotriva organizațiilor și persoanelor care militau pentru restabilirea independenței unor state necomuniste - Polonia Lituania, Letonia, Estonia și Ucraina. Erau vizate grupurile naționaliste din statele baltice sau Polonia, care erau cele mai active în încercarea de
Partizanii sovietici () [Corola-website/Science/311255_a_312584]
-
presupuse crime de război din timpul ocupației sovietice. Armata Insurecțională Ucraineană (UPA), o mișcare separată de rezistență formată în 1942, (ca braț înarmat al Organizației Naționaliștilor Ucrainieni), s-a angajat în luptă împotriva atât cu partizanii sovietici, cât și ocupanții naziști și cu rezistența poloneză. Deși la început UPA a căutat să colaboreze cu Germania Nazistă pentru înfrângerea inamicului comun - URSS, organizația naționalistă ucraineană a trecut în clandestinitate în momentul în care a devenit evident că germanii aveau de gând să
Partizanii sovietici () [Corola-website/Science/311255_a_312584]
-
de rezistență formată în 1942, (ca braț înarmat al Organizației Naționaliștilor Ucrainieni), s-a angajat în luptă împotriva atât cu partizanii sovietici, cât și ocupanții naziști și cu rezistența poloneză. Deși la început UPA a căutat să colaboreze cu Germania Nazistă pentru înfrângerea inamicului comun - URSS, organizația naționalistă ucraineană a trecut în clandestinitate în momentul în care a devenit evident că germanii aveau de gând să transforme Ucraina într-o colonie cu populație înrobită, nu într-un stat independent. Ca urmare
Partizanii sovietici () [Corola-website/Science/311255_a_312584]
-
organizația naționalistă ucraineană a trecut în clandestinitate în momentul în care a devenit evident că germanii aveau de gând să transforme Ucraina într-o colonie cu populație înrobită, nu într-un stat independent. Ca urmare, ucrainienii au luptat împotriva ocupantului nazist și a forțelor regulate sovietice și a partizanilor în același timp. Au existat momente în care liderii locali ucrainieni și ai partizanilor sovietici au încercat să stabilească alianțe temporare, dar cartierul general de la Moscova al NKVD-ului a reacționat cu
Partizanii sovietici () [Corola-website/Science/311255_a_312584]
-
minime, în cazul ofițerilor au fost supuși sub diferite motive, unii dintre ei sfârșind în Gulag. Aceasă politică a continuat până în 1955, când a fost dată o grațiere de amploare care i-a privit pe foștii prizonieri de război, colaboratori naziști și alte categorii, printre care și partizanii încarcerați după încheierea războiului. Activitățile partizanilor au inclus dezorganizarea comunicațiilor pe calea ferată, strângerea de informații și mici atacuri antigermane. În condițiile în care liniile de aprovizionare germane erau deja foarte întinse, acțiunile
Partizanii sovietici () [Corola-website/Science/311255_a_312584]
-
au inclus dezorganizarea comunicațiilor pe calea ferată, strângerea de informații și mici atacuri antigermane. În condițiile în care liniile de aprovizionare germane erau deja foarte întinse, acțiunile partizanilor din spatele frontului au reușit să dezorganizeze fluxul de aprovizonare spre prima linie nazistă. În a doua parte a războiului, principalele operațiuni ale partizanilor au fost coordonate cu ofensivele sovietice. După eliberarea unor regiuni sovietice de sub ocupația germană, detașamentele de partizani care luptaseră în acele zone au fost absorbite de Armata Roșie. Partizanii au
Partizanii sovietici () [Corola-website/Science/311255_a_312584]
-
Al doilea armistițiu de la Compiègne a fost semant de Germania Nazistă și Franța pe data de 22 iunie 1940 la ora 18:50 lângă Compiègne din departamentul Oise. Ca urmare a victoriei Germaniei în Bătălia Franței (10 mai - 21 iunie 1940), a fost înființată zona de ocupație germană din Franța - întregul
Armistițiul de la Compiègne (1940) () [Corola-website/Science/311864_a_313193]
-
parașutiștii. Dispersia foarte mare a parașutiștilor americani a avut și un efect pozitiv, năucind și fragmentând răspunsul apărătorilor germani. În plus, măsurile defensive luate de germani pentru inundarea terenurilor joase au ajutat la protejarea flancului sudic al americanilor de atacurile naziste. Parașutiștii au continuat să rătăcească și să lupte în spatelel liniilor inamice timp de mai multe zile. În timpul deplasării parașutiștilor rătăciți, ei au reușit să formeze mici grupuri eterogene, conduse de subofițeri sau ofițeri foarte tineri. Divizia a 82-a
Operațiunea Neptun () [Corola-website/Science/311895_a_313224]
-
primăvara anului 1981. Acesta a susținut că statutul provinciei Kosovo în 1986 a fost înfrângere istorică gravă decât orice eveniment pentru sârbi de la obținerea independenței față de Imperiul Otoman în 1804 astfel a fost considerat mai rău decât catastrofele precum ocuparea nazistă, sau a primului război mondial când Șerbia a fot ocupată Imperiul Austro-Ungar. Autorii Memorandumului a susținut că, 200000 sârbi s-au mutat din provincie în urmă cu 20 de ani și au avertizat că în curând nici unul nu va mai
Războiul din Kosovo () [Corola-website/Science/311917_a_313246]
-
de vedere al numărului de piloți aliați și avioane pierduți în luptă. În 1943, a fist parașutată în România o delegație a SOE cu mai multe obiective. Primul ar fi fost acela de a instiga românii la rezistență împotriva ocupației naziste „cu orice costuri” Operațiunea Autonomous). Delegația formată din colonelul Gardyne de Chastelain, căpitanul Silviu Mețianu și Ivor Porter a fost arestată de Jandarmeria Română și ținută prizonieră până pe 23 august 1944. "Vedeți și": Constantin Tobescu, Eugen Dobrogeanu și Constantin C.
Special Operations Executive () [Corola-website/Science/311966_a_313295]
-
sistematic evreimea europeană a fost luată cu puțin timp înainte sau în timpul conferinței de la Wannsee, care a avut loc în Berlin, în vila Wannsee, pe 20 ianuarie 1942. În timpul conferinței a avut loc o discuție în cadrul unui grup de oficiali naziști chemați pentru a lua o decizie asupra " „Soluției finale a problemei evreiești”". Stenogramele și minutele încheiate la sfârșitul acestei întruniri au fost găsite intacte de Aliați la sfârșitul celui de-al doilea război mondial și au fost folosite ca dovezi
Soluția finală () [Corola-website/Science/311297_a_312626]