7,093 matches
-
ceva din acea încărcătură inițială; - uneori, scopurile fundamentale ale școlii (instrucția și educația) sunt neglijate în favoarea menținerii sistemului prin instituirea unor norme și regulamente care transformă membrii organizației în simpli executanți. Efectul este crearea unor „personalități birocratice” caracterizate prin supunerea necondiționată la norme, angajare afectivă minimă, dezinteres față de inovație și progres, dependență excesivă față de nivelele ierarhice (respectiv profesorul); - în cadrul unei organizații individul prezintă o dublă tendință: pe de o parte satisfacerea propriilor aspirații, obținerea succesului personal, pe de altă parte el
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
situație. De aceea competența morală (care implică doar spiritul dreptății) nu este suficientă pentru ca cel care o posedă (profesorul) să fie responsabil. 2. Grija pentru copil trebuie să fie preocuparea majoră a tuturor profesorilor. Aceasta nu înseamnă că profesorul acceptă necondiționat tot ceea ce face copilul. Dimpotrivă înseamnă acceptarea necondiționată a copilului ca persoană, ca individ autonom. Această calitate a profesorului are două dimensiuni: pentru prezentul și pentru viitorul copilului. Acestea implică din partea profesorului un efort conștient de a fi cu copilul
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
spiritul dreptății) nu este suficientă pentru ca cel care o posedă (profesorul) să fie responsabil. 2. Grija pentru copil trebuie să fie preocuparea majoră a tuturor profesorilor. Aceasta nu înseamnă că profesorul acceptă necondiționat tot ceea ce face copilul. Dimpotrivă înseamnă acceptarea necondiționată a copilului ca persoană, ca individ autonom. Această calitate a profesorului are două dimensiuni: pentru prezentul și pentru viitorul copilului. Acestea implică din partea profesorului un efort conștient de a fi cu copilul, de a-l înțelege și de a ține
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
prin miogimnastică, exerciții de respirație și suflu bucal. 2. Etapa analitică realizată prin vizualizare, cu ridicarea tonusului conștiinței asupra elementului defect de corectat. 3. Etapa sintetică realizată prin demonstrație și imitație, prin cointeresarea senzorială a analizatorilor vizuali, auditivi, cutanați - excitanți necondiționați care devin condiție pentru realizarea efectului verbo-motor. Se adaugă elemente de condiționare din sistemul al doilea de semnalizare, cuvinte care cuprind fonemul de corectat inițial, medial și final, adăugând la elementele de condiționare și componenta semantică. 4. Etapa de fixare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
SUBSTANȚĂ CARE DEPOSEDEAZĂ INDIVIDUL DE PROPRIUL SĂU CORP. Ultimul construct conceptual înglobează nu doar metafora precedentă, ci și structuri precum FURIA ESTE O BOALĂ/NEBUNIE, FURIA ESTE O SUBSTANȚĂ MURDARĂ și FURIA ESTE O ENERGIE SUPRAOMENEASCĂ. De aceea, chiar dacă acceptăm necondiționat "modelul prototipic" propus de Lakoff și Kövecses pentru engleza americană, putem observa că, în limba română, modelul sau "scenariul" prototipic al furiei presupune doar trei stadii: (a) "contaminarea" individului prin/de către FURIE, descrisă ca un act fizic ce vizează, în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
unui grad cât mai ridicat de cunoaștere, cât dobândirea unei etici nereflexive de ordin "natural" (deci "divin"!), pe care nu o întâlnește decât în câmpul ZOON sau, cel mult, în câmpul ETHOS - grație lui Filaret, pe care Breb îl admiră necondiționat pentru ingenuitatea sa: "Străinul înțelegea că bătrânul comunică altfel în toate zilele cu Dumnezeu, bucurându-se de toate ca florile, ca paserile și ca toate gângăniile pământului, care cunosc pe Dumnezeu mai de aproape și mai adânc decât noi [s.n.
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
resurse intelectuale care mărturisesc în Biserica lui Hristos și care duc o viață de o aspră disciplină este nu numai dăunătoare pentru Ecclesia, dar și extrem de periculoasă, în contextul apariției multor provocări la care ierarhii ar avea nevoie de sprijinul necondiționat al elitei laice creștine. Răspunsul la această încăpățânare este unul surprinzător de simplu: pentru că numai în rândurile laicatului creștin se mai găsesc oameni care să considere interesele Bisericii mai presus de orice amestec al politicii. Căci tot răul de aici
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
populației din ținut și de imposibilitatea păstrării, în acea conjunctură politică și militară, a independenței Republicii Democratice Moldovenești, Sfatul Țării a decis prin vot unirea Basarabiei cu România. Congresul general al Bucovinei, la 15 (28) noiembrie 1918, a votat "Uniunea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare pînă la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României"". Și către final se concluzionează: "La 28 iunie 1940 URSS a ocupat prin forța armată Basarabia și Bucovina de Nord, contrar voinței
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Nicolae, criticul propune în fraze succinte o definiție clară a austerului și chibzuitului urmaș, prin raportare la înaintași, la rîndul lor fixați în efigie: "... Folosește și el armele familiei (jeluirea, oh-ul, ah-ul) dar nu mai este un captiv necondiționat al iubirii. Focul nu-i mai pare purificator, suferința nu mai este dulce ("amărîtul trai"). N-are darul de improvizație al fratelui său și nici rafinamentul părintelui. Este un spirit mai realist și mai auster: duce o viață retrasă, urăște
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în backhand lung. B 1. Serviciu-retur cu backhand scurt; 2. Joc în backhand lung; 3: Joc cu forehand lung. C schimb centru-backhand-centru-backhand. 4.4. Jucători la jumătatea distanței Mai întâlnim destui jucători, care nu preferă modernul joc”top” a ofensivei necondiționate și care operează în mare parte de la o distanță de până la 2 metri de masă. Dacă la masă se află un bun jucător de acest tip, atunci nivelul jocului nu poate decât unul spectaculos. Din cauza distanței mari de masă și
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
și întreaga tactică de bază este și jocul serviciu-retur. Dacă mingea este jucată scurt, atunci să fie cu efect-de cele mai multe ori topspin. De fapt un jucător la jumătatea distanței servește mai lung și cu mai mult efect decât un atacant necondiționat. 4.4.1. Posibilități de răspuns la un jucător la jumătatea distanței Mereu când vi se permite-mai ales la jocuri serviciu/retur și în deschidere - trebuie să încercați să-l aduceți pe acest jucător cât mai aproape de masă. Obișnuit să
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
2) joc cu forehand lung 3) joc cu backhand/loc pe centru B 1) joc cu mișcări din cot 2) joc cu forehand lung C joc variabil centru-în afară/centru/în afară 4.6. Jucătorul defensiv Jucătorii defensivi sunt favoriții necondiționați ai publicului, astăzi ca și acum 60 de ani. Dar jocul defensiv-și cu acesta tactica acestui joc - s-a schimbat radical. Acum nu se mai poate realiza nici o apărare pe centru, doar pentru a returna mingea și a aștepta
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
sale, de aptitudinile, așteptările și experiența sa anterioară. Dacă acceptăm ideea că, după absolvirea școlii, toți copiii (inclusiv cei cu dizabilități/cerințe speciale) trebuie să beneficieze de șansa de a participa activ în viața socială, atunci trebuie să le acordăm necondiționat această șansă încă din școală; prin urmare, integrarea socială este pregătită și condiționată de integrarea școlară. Pe de altă parte, dificultățile apărute în procesul integrării nu sunt generate atât de natura cerințelor speciale ale elevilor integrați, cât mai ales de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
constituirea unor rețele de sprijin în cadrul unei școli. 3.5. Școala și conducerea/managementul școlii incluzive În modelul tradițional, școala este privită ca fiind locul unde are loc învățarea, fără a menaja copiii în fața volumului de cunoștințe, care trebuie asimilat necondiționat și reprodus ulterior. Școala incluzivă este deschisă unor situații stimulative, fiind mai flexibilă și mai variată din punctul de vedere al ocaziilor de învățare; actul învățării nu mai e privit ca fiind ceva impus, ci capătă o serie de semnificații
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
Principiile specifice Principiile specifice sunt conturate din anumite perspective, fiind circumscrise unor subdomenii ale educației integrate și școlii incluzive. B.1. Principii de cuprindere a educabilului cu nevoi speciale în școala incluzivă principiul rejecției zero se referă la cuprinderea totală, necondiționată sau nelimitată în vreun fel sau într-o anumită proporție, a oricărui și oricâtor cazuri de elevi cu cerințe speciale în sfera educației integrate și a școlii incluzive; principiul respectării proporțiilor naturale reclamă ca procentajul educabililor cu cerințe speciale într
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
că nu merită acordarea încrederii și că întotdeauna lucrează în moduri care să le maximizeze avantajele individuale. O a doua credință este aceea că managerii știu mai multe despre orice problemă organizațională importantă, iar angajații ar trebui să-și asume necondiționat rolul de subordonați, supuși sau urmași. O ultimă credință este aceea că unitatea, înțelegerea și consensul sunt semne ale sănătății organizaționale, în timp ce neînțelegerea și conflictul ar trebui evitate. Aceste credințe și presupuneri ale managerilor afectează comportamentul acestora și, drept urmare, afectează
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
al științei) orice pretenție la obiectivitate sau la "valoare" a cărei justețe nu poate fi verificată public în sensul cel mai deplin al cuvântului. Dar anevoie se vor afla "valori" care să se ofere unei astfel de verificări în mod necondiționat. Tratatele mai vechi fac adesea o deosebire între-atâtea "evaluative" și critica "impresionistă".. De fapt, deosebirea a fost formulată în termeni care ne pot induce în eroare. Primul tip de critică apela la reguli și principii considerate obiective; cel de ad
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Resurselor Umane 2007-2013, Contract nr. P.O.S.D.R.U./88/ 1.5/S/60203 pentru susținerea financiară atât de necesară în activitatea de cercetare științifică. Mulțumiri deosebite adresez membrilor familiei pentru sprijinul și încrederea pe care mi le-au acordat necondiționat. Nu în ultimul rând, aduc mulțumiri colectivului Departamentului de Management din Universitatea Politehnica București, pentru recomandările făcute în scopul îmbunătățirii prezentei lucrări. Indice de termeni/Glosar Resursă orice prezintă valoare pentru organizație (I.S.O. 27001:2006) sau orice persoană, material
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
confundată cu răzbunarea “echitabilă” etc. Conflictul în aprecieri, specific problematizării, apare și ca urmare a confundării seriozității și corectitudinii elevilor buni în timpul orelor didactice cu egoismul și refuzul ajutorului, sau când unii elevi consideră că sinceritatea este o valoare morală necondiționată. Pentru surmontarea unor atare dificultăți în cunoașterea și aprecierea morală, metoda problematizării interacționează cu aceea a dezbaterilor, a dialogului, a explicației etc. Rezultă, în felul acesta, aprofundarea valorilor și a raporturilor morale, corectarea întelesurilor (din mintea copiilor) noțiunilor morale sau
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
poartă un război cu unul sau altul din ziariștii de la Românul, căci în foarte rare situații se adresează lor („confrații de la Românul”), ci cu întreaga instituție, cu patronii ei, sau, mai cu seama, cu ideile promovate în ziar, cu susținerea necondiționată a guvernului liberal și în sens larg chiar cu guvernul. În articolul Îngrijați de viitorul țării, p.321-322, scris în martie 1881, polemica are drept sursă un articol dintr-un jurnal francez care are are maniere diferite de interpretare în Timpul
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
spiritul e cu totul altul. Fiecare din ei ne aduc o corabie pentru supraviețuire. În orice eșec și în orice refugiu “ e interesant să te îndeletnicești cu profesia ta și să fii profesorul european. Armonia, cinstea, corectitudinea, înțelegerea și iubirea necondiționată sunt argumentele cele mai tari pentru o adolescență liniștită. Am învățat chiar, să întindem noi mâna celui care cade. Cum? Le spunem doar că sănătatea spirituală ne definește complet. Nu putem să acceptăm iluziile distrugătoare. Rolul dascălului este să îi
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
puțin neobișnuită, dacă nu chiar suspectă. Atitudinea critică, liberul examen, alegerea, inventivitatea : iată virtuțile în care se recunoaște sau la care vibrează omul comun al zilelor noastre. Simone Weil concepea în L'Enracinement un proiect de societate bazat pe obligația necondiționată a libertății umane înrădăcinate în transcendent. Personalismul eschatologic al lui Nikolai Berdiaev pleda pentru o ierarhie care să stabilească primatul persoanei asupra societății, al societății asupra statului. Ar părea că, cel puțin în mod formal, modernitatea tîrzie le împlinește așteptările
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
intervalului. In honorem Andrei Pleșu, volum colectiv coordonat de Mihail Neamțu și Bogdan Tătaru-Cazaban, Humanitas, București, 2009, pp. 61-79). dar le folosește în genere ca pe niște materiale de construcție ; nu se mai raportează la ele ca la niște autorități necondiționate, donatoare ale unui sens ce rămîne de descoperit, de interpretat, de urmat. Dacă libertatea individului prevalează astăzi asupra formelor obiectivate de transcendență, rămîne întrebarea la ce fel de transcendență se raportează omul occidental, care e natura transcendenței pe care el
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
creditată ca purtătoare de transcendență în raport cu socialul și cu istoria rămîne persoana umană. De aceea, libertatea ei este totală. Să fi dispărut însă odată cu transcendențele obiectivate și capacitatea omului actual de a-i recunoaște transcendenței veritabile prestigiul nelumesc, caracterul incontestabil, necondiționat, suprem obiectiv? Cum poate fi păstrat simțul transcendenței veritabile într-o lume în care obiectivările oricărei transcendențe sînt puse în chestiune, relativizate? Cum poate fi păstrată conștiința unei transcendențe efectiv transcendente, mobilizatoare? O primă linie de răspuns ar privi deosebirea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
referă doar la aspectul cel mai exterior și mai particular al persoanei noastre. E de așteptat ca gustul nostru pentru libertate să nu se mai mulțumească atunci doar cu fărîma libertății de tip individual, să fie stîrnit să caute savoarea necondiționatului. Obstacolul corelativ acestui suport constă în rezistența individului tîrziu modern față de propria depășire. Dat fiind că ideea autonomiei i-a intrat în sînge, el e înclinat să gîndească într-un sistem de referințe strict antropocentric. Nu îi mai vine la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]