5,657 matches
-
spune că-s ramolit...) Da..., așa..., uitasem... Da atunci de ce-ai mai sunat la ușă? Gh. P. doi: De dragul ritualului... Și cînd îți spun că uiți, te uiți chiorîș...! Uiți, asta e și gata...; nu-i cea mai mare nenorocire, să uiți..., ba chiar e mai bine să uiți..., mai ales cînd uiți ceea ce vrei să uiți... Gh. P. unu: Și în scamatoria asta ești un maestru, ce-i drept... Gh. P. doi: (gustînd un saleu) Astea-s de săptămîna
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
puțin..., ce naiba! Gh. P. unu: M-am uitat. Gh. P. doi: Și? Gh. P. unu:... E bine... Da tui te-ai uitat? Gh. P. doi: Sigur... uneori... din cînd în cînd... Gh. P. unu: Și cum arăți? Gh. P. doi: Nenorocirea e că arăt mult prea bine..., de parcă aș fi machiat... Și n-am curajul să mă demachiez..., mi-e frică..., ție nu ți-e frică? Gh. P. unu: De ce să-mi fie frică...! Sînt un om..., am fost un om
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
7 turnuri, cu aripile deschise între soare și lună (luna-crai nou), între simbolul luminii și al întunericului. Simbolismul corbului este contradictoriu; fiind considerat o pasăre solară, mesager solar al cerului, o "pasăre divinatorie", corbul poate fi și pasărea care anunță nenorociri, un vestitor al morții. Corbul semnifică haosul, dar și ordinea, murdăria, dar și curățenia, demonismul, dar și sfințenia, este o pasăre a tenebrelor, dar și a luminii, cu rol apotropaic, dar și funerar, este o pasăre a vieții, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
prevestește de bun augur, dacă se urcă pe acoperiș și cântă, iar dacă se coboară pe arături și mănâncă porumbul va fi secetă, iar dacă se adună în stol înseamnă că va fi furtună, iar dacă țipă strident, anunță o nenorocire 272: "Țarca e ca ș-un câne. Ea când merge cu pădurarul prin pădure, cârâie și arată unde e. Țărcile umblă cârd după om. (...) Țarca de se pune pe gard la o casă, e semn că vor veni oaspeți."273
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
merge cu pădurarul prin pădure, cârâie și arată unde e. Țărcile umblă cârd după om. (...) Țarca de se pune pe gard la o casă, e semn că vor veni oaspeți."273 O altă pasăre prevestitoare este bufnița (cucuveaua) care anunță nenorocirea sau moartea, dar și vremea ploioasă sau vremea roditoare. Pasăre nocturnă, bufnița simbolizează înțelepciunea, reflecția, știința, misterul, moartea 274: "Cucoveaua e din vadană. Traia cu un om și el o bătea, că tot în urma lui îmbla și-l temea. Bătând
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
interzisă chiar și pronunțarea numelui pentru a nun fi mușcat de șarpe de-a lungul anului. Considerat "norocul casei", șarpele de casă apără casa de farmece, de blesteme și de duhurile rele, iar izgonirea sau uciderea lui atrage după sine nenorocirea familiei sau pustiirea casei. Când moare ultimul stăpân al casei, șarpele de casă este sculptat pe stâlpul sau pe crucea de la mormânt, tronând ca apotropeu. Pe monumentele funerare este sculptat și șarpele de câmp care este înfățișat pe verticală, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nouă etapă în viața noastră, fără tatăl nostru dar și fără speranța să-l mai vedem vreodată. A fost cu siguranță perioada cea mai grea din timpul cât tatăl meu a stat în închisoare. Călătoriile prin țară Cum niciodată o nenorocire nu vine singură, a venit și vestea că eu voi fi dată afară din școală și nu voi mai fi primită la liceu. Deja fusese scos din examenul de admitere în facultate fratele meu cel mare când fusese arestat tatăl
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
e și el imun. Nici asupra lui nu au de unde exercita presiuni, nu au ce-i lua, nu au ce-i oferi. [...] Soluția a treia: a lui Winston Churchill și Vladimir Bukovski. Ea se rezumă: în prezența tiraniei, asupririi, mizeriei, nenorocirilor, urgiilor, năpastelor, primejdiilor nu numai că nu te dai bătut, ci dimpotrivă scoți din ele pofta nebună de a trăi și de a lupta." (Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii) FEED-BACK ATELIER "MAȘTILE OMULUI SOCIAL ȘI ALE OMULUI DE ȘTIINȚĂ" prof. Aurelia
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
acestora. Oricum, este fapt de observație curentă că indiferentul nu va fi atins de nicio calitate a celor pe care nu-i vede pentru că, pentru el, ei nu există. Ce poate fi mai groaznic decât să fi lovit de mari nenorociri și să nu vezi în jur decât necuviința indiferenței? Aceasta este, într-un cuvânt, ecuația de bază a psihologiei umane dintotdeauna și de pretutindeni. Dar, știm bine acum-dat fiind faptul că, morala nu este despre cum suntem și cum trăim
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
plăcut științele, care le-au cultivat chiar, care i-au îmbiat pe sa-vanți în palatele lor și i-au recompensat prin binefacerile și prietenia lor pe oamenii care le ofereau o resursă sigură și constantă împotriva plictiselii, un fel de nenorocire ce pare legată în mod deosebit de puterea supremă"143. Legăturile dintre știință și politică sînt adesea foarte puternice: în utopia La Nouvelle Atlantide (Noua Atlantidă), publicată in 1627, Francis Bacon imaginează o societate al cărei principiu de organizare este cel
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
e imposibil să te eliberezi de propriile valori și prejudecăți de natură non tehnică sau neștiințifică"168. Dacă Grupul celor Zece acorda în anii '70 un loc important științei, considerînd că noile cunoștințe poartă în ele viitorul și soluții la nenorocirile pe care le provoacă, anii '80 sînt martorii apariției unei distanțe față de aceste poziții. Dacă începuturile grupului se caracterizează printr-o anume naivitate și prin voința de a construi un proiect de societate bazat pe cunoștințele științifice, în anii '80
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
despre el, dincolo de evidențe și dincolo de recunoașteri ale unor forme autentice prin care acesta ființează. De ce să dispară reprezentarea lui prin reprezentarea celorlalți? Pentru că în jurul acestui pasiv, duplicitar și nefast principiu occidental de guvernare este tot ceea ce-l înconjoară, precum nenorocirile unei Cutii a Pandorei: "politicile", moduri arogante, sacrosante și intolerante de a fi, transferuri de putere, deposedare de forțe individuale elementare, dar și deposedare de demnități, autorități și simboluri social-politice, imagini fabricate și neînțelegeri de sensuri, idei preconcepute, clișee, cercuri
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
vorbesc animalele în noaptea Sf. Andrei, aceia mor. Animal Cînd sălbătăciunile intră în sat ziua nu-i a bine. Se crede că o casă lîngă care se află un cucoș, cîne și mîță neagră trebuie să fie bîntuită adesea de nenorociri. Primăvara, cel care vede pe nemîncate un animal întîi născut, precum un vițel, un mînz etc., sau aude cîntul cucului sau al pupezei se spurcă. Mîța și cînele, cînd au durere de cap, mănîncă iarbă. Antihrist Antihristul are să se nască
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aripi, ca să poată zbura. Calul l-a rugat pe Dumnezeu să-i ia aripile, zicînd că-l va duce în spinare ca vîntul. (Gh.F.C.) Mai nou, în locul căpățînelor de cal, în parii gardului se pun oale sparte. (Gh.F.C.) Calul simte nenorocirile și apropierea duhurilor necurate. (Gh.F.C.) Calul nu trece peste mormintele strigoilor. (Gh.F.C.) Contra omizilor, pune în par o tigvă* de cal. (Gh.F.C.) Căpățîna de cal pusă-n parii gardului te apără de holeră. (Gh.F.C.) Untura de cal e bună la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
încă, apoi e bine să ieie o pietricică și, intrînd într-acel oraș sau loc, s-o ție sub limbă - și apoi îi va merge acolo bine; dacă însă nu face astfel, se crede că i se va întîmpla vreo nenorocire. Cel care trece într-o țară străină, unde n-a mai fost, să calce pe pămînt cu piciorul drept întîi, căci îi va merge bine. Căldare Copilul, după ce se naște, se trece prin toartele unei căl dări de aramă, apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lămură* de cicoare, ca să nu te doară mijlocul la secere. Cioară Cînd umblă cioarele și stăncile cîrîind, se va strica vremea. Cînd vin ciorile de cu toamnă e semn că vine și iarna. Se crede că croncănitul ciorilor anunță vreo nenorocire. Cînd gorăie* cioara e semn că ți se va întîmpla ceva rău. Ciori cînd îți ies noaptea prevestesc moartea. Cînd ți se strîng ciorile pe casă e semn de belșug. Cioarele, pentru că mănîncă din tot felul de semințuri, trebuie să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e semn sau că va muri cineva din casă, sau că cei din casă au să se mute în altă parte. Cînd urlă cînele, face a sărăcie. Dacă schiaună cînele de lîngă casă, apoi se crede că va urma vreo nenorocire. Cînd urlă cînele, face a moarte. Atunci să zici de trei ori: „Urlă, urlii, du-te pe pustii.“ Cînd latră cînele a pustiu, trec duhuri rele pe lîngă casă. Cînd se gudură cînele, are să vie cineva. Cînd se tăvălește cînele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine să măsori și să cîntărești copilul, că nu mai crește. (Gh.F.C.) Corb Cică-i blăstămat să nu-și vadă cuibul și puii și să fie negru cum e și inima, fiindcă nu s-a întors la Noe. Cu toate nenorocirile pe care le aduce, corbul nu trebuie împușcat, e pasăre sfîntă. (Gh.F.C.) Cînd corbul croncănește lîngă vreo casă, se crede că va muri cineva. Atunci femeile strigă: „Pe capu-ți!“ (Gh.F.C.) Seul de corb tămăduiește surzenia. (Gh.F.C.) Corbul aduce veste
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fața și nu vorbi cu el. (Gh.F.C.) Trage cu pușca dacă duhurile necurate îți dau tîrcoale. (Gh.F.C.) Duhurile necurate se ascund în copaci. Cine taie acești copaci este pocit. La casă să nu pui lemn din ăsta, că te pasc nenorociri mari. (Gh.F.C.) Măceșul te apără de duhurile necurate, mai ales de iele. (Gh.F.C.) Duhurile necurate schimbă copilul care rămîne singur în odaie. Cînd suge, copilul schimbat rupe țîța. Oamenii iau trei vergele de alun de-un an, duc copilul la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să se fotografieze cineva, căci prin aceasta i se ia din puterea corpului. Nu e bine să se lase a se lua [cuiva] chipul, căci acela care ar face asta ar muri îndată sau i s-ar întîmpla o mare nenorocire. Frate Dacă se întîmplă de mor într-o familie doi frați unul după altul, de mai rămîne vreunul, acela se prinde frate de cruce cu un tînăr ce nu face parte din familia lui. Aceasta se face astfel: la mormîntul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
găina cucoșește e spre neunirea casei. Cînd vreo găină cîntă cucoșește, este acesta semn că sau găina va muri, sau vreo persoană de la casa unde se află. Dacă cîntă o găină ca cucoșul, apoi se crede că va urma o nenorocire, care se poate încunjura luîndu-se respectiva găină și măsurîndu-se cu ea casa de la fereastră pînă la pragul ușii; de cade coada găinii lîngă prag, apoi se taie coada, iar de vine capul lîngă prag, apoi se taie capul, carele însă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bun lucru e s-o iei într-o să rbătoare și s-o arunci pe o apă curgătoare. Cînd icoana cade din cui așa, de la sine, e semn de moarte. i Cînd plesnește icoana, se crede că este cea mai mare nenorocire a casei. Cînd trosnește icoana e rău de moarte. Icoana cînd s-o ciocni cu păretele nu este semn bun. E foarte aleasă pomana cînd o faci cu o icoană. După icoana ce a stat pe pieptul mortului stă patruzeci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Necuratul. Cînd dracul e mai tare, se zice că omul este slab de înger. (Gh.F.C.) îmbătrînire Fata care-și taie păr din coade îmbătrînește iute. îmbrăcăminte Cînd îmbraci întîi o haină nouă, pune un ban în buzunar, ca să înlături vreo nenorocire. î Dacă îmbraci o haină nouă, să te duci îndată la apă, că degrabă îți vei face alta. Femeia care se îmbracă bărbătește va fi ruptă de șerpi pe lumea cealaltă. Cine își coasă straiul pe dînsul să ție un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu se întîlnească, că una din două moare. Acela dintre miri va muri întîi a cărui lumînare de cununie se va trece mai întîi. Dacă lumînarea de la cununie se rupe, unul dintre soți va muri curînd sau va avea o nenorocire. Cînd se cunună doi tineri, se observă lumînările nașilor; dacă lumînarea unuia e mai trecută ca a celuilalt e semn că va muri înaintea celuilalt. După ce mirii s-au cununat și se întorc de la biserică, dacă pînă acasă pierde vreunul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînd moare omul noaptea decît ziua, pentru că ziua nu-i dau paserile pace. Cînd e femeia îngreunată, să nu ia foc din sat, că are să se mur dărească moartă. Dacă moare o femeie grea, se ține aceasta de o mare nenorocire, căci se crede că pe ceea lume va umbla veșnic într-o astfel de stare. Se crede că cel ce moare tînăr pe ceea lume va trăi tînăr, iar cel ce moare bătrîn pe ceea lume va trăi ca om
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]