3,918 matches
-
în principiu, facultativă. Acest din urmă fapt însă nu are semnificația stabilirii vinovăției celor ce săvârșesc faptele penale reglementate în Legea nr. 78/2000 , înainte ca vinovăția acestora să fie stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă. De altfel, prezumția de nevinovăție constituie suportul dreptului la apărare și, implicit, al drepturilor procesuale acordate suspectului sau inculpatului, iar aplicarea prezumției presupune că dispunerea unei măsuri asigurătorii în procesul penal nu echivalează cu existența vinovăției, care trebuie stabilită numai printr-o hotărâre judecătorească definitivă
DECIZIE nr. 894 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. (1) teza întâi, alin. (2), (5) şi (6), art. 252, art. 252^1 şi art. 254 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269712_a_271041]
-
în care ei ar interveni, s-ar determina partea ce trebuie să revină debitorului, în proprietate exclusivă. O interpretare contrară ar putea lipsi sechestrul de conținut, dacă momentul dispunerii lui ar fi amânat, și, de asemenea, ar încălca prezumția de nevinovăție, dacă ar presupune partajul imediat după ce s-ar institui sechestrul. Așadar, nu există niciun impediment legal pentru ca inscripția (notarea) ipotecară să fie instituită asupra unui bun comun, deoarece scopul acestei măsuri și funcționalitatea sa nu sunt reparatorii, ci asigurătorii, prin
DECIZIE nr. 894 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 249 alin. (1) teza întâi, alin. (2), (5) şi (6), art. 252, art. 252^1 şi art. 254 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269712_a_271041]
-
de condamnare care abundă în aprecieri personale și concepții proprii ale judecătorului de primă instanță, realitate care aduce atingere dreptului acuzatului la un proces echitabil și obiectiv. 13. O examinare obiectivă a probelor și în acord cu exigențele prezumției de nevinovăție reprezintă premisa unei concordanțe între adevărul judiciar și adevărul obiectiv și darea unei soluții fundamentate pe probatoriu, motiv pentru care, în respectarea principiilor Legii fundamentale, se impune renunțarea la evaluarea probatoriului pe baza unei convingeri subiective, supuse erorii. 14. Existența
DECIZIE nr. 778 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 100 alin. (2) teza finală şi art. 103 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) teza a doua din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269183_a_270512]
-
probe dincolo de orice îndoială rezonabilă reprezintă o componentă esențială a unui proces echitabil și instituie obligația pentru acuzare de a proba toate elementele de vinovăție într-o manieră aptă să înlăture dubiul. De aceea, instituirea fermă a umbrelei prezumției de nevinovăție, ca predicat al oricărei evaluări probatorii, și constrângerea magistratului să aprecieze o probă pornind de la această ipoteză reprezintă modalități de înfăptuire a dreptății. 15. În sfâr��it, autorul excepției mai face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 171 din 23
DECIZIE nr. 778 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 100 alin. (2) teza finală şi art. 103 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) teza a doua din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269183_a_270512]
-
inculpatului), privilegiind în mod inechitabil condamnarea, deși scopul procesului penal este, potrivit art. 5 din Codul de procedură penală, aflarea adevărului. Or, aflarea adevărului poate să însemne inclusiv achitarea, nu neapărat condamnarea (sau imposibilitatea condamnării). Dimpotrivă, din perspectiva prezumției de nevinovăție, soluția de achitare ar trebui să fie privilegiată în raport cu soluția de condamnare (sau de valorificare a dubiului în folosul inculpatului). Desigur că trimiterea în judecată este ea însăși condiționată de existența convingerii judiciare asupra vinovăției (convingerea contrară fiind o represiune
DECIZIE nr. 778 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 100 alin. (2) teza finală şi art. 103 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) teza a doua din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269183_a_270512]
-
de judecată este contrară prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituție. În măsura în care judecătorul de cameră preliminară, deși reprezintă doar un filtru cu privire la legalitatea acuzației, nu poate face abstracție de substanța probelor, chiar nelegal administrate, fiindu-i afectată formarea convingerii cu privire la nevinovăția unui inculpat. 9. Posibilitatea judecătorului de cameră preliminară care a dispus începerea judecății de a exercita și funcția de judecată afectează dreptul la un proces echitabil, deoarece suspiciunea cu privire la imparțialitatea judecătorului este dată în principal de faptul că, deși în
DECIZIE nr. 777 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) teza a doua, art. 342, art. 343, art. 344 alin. (1)-(3), art. 345 alin. (2) şi (3), art. 346 alin. (2)-(7), art. 347 alin. (1) şi (2) şi art. 348 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269181_a_270510]
-
derogări privesc soluționarea unor incidente apărute în cadrul unor cauze ce se soluționează cu respectarea articolului 127. Totodată, apreciază ca nefondată critica adusă dispozițiilor art. 191 din Codul de procedură civilă. Textul de lege criticat asigură garanții pentru respectarea prezumției de nevinovăție, prin stabilirea principiului contradictorialității, precum și prin darea în competența altui complet a soluționării cererii de reexaminare a amenzii judiciare. 10. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 139 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004 , arată că aceasta
DECIZIE nr. 764 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 139 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum şi a dispoziţiilor art. 12, art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) şi art. 191 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269196_a_270525]
-
administrării probelor și legalitatea actelor efectuate de către organele de urmărire penală. Așa fiind, legiuitorul a limitat, la o fază distinctă, de parcurs, a procesului penal posibilitatea invocării excepțiilor referitoare la aspectele enumerate, fază în care nu se stabilește vinovăția sau nevinovăția inculpatului. Consecința acestei limitări temporale este faptul că, după începerea judecății, nu mai este posibilă restituirea cauzei la procuror, scopul reglementării fiind acela al asigurării soluționării cu celeritate a cauzelor penale. 23. Având în vedere cele arătate, Curtea constată ca
DECIZIE nr. 840 din 8 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (3) şi art. 282 alin. (1)-(3), alin. (4) lit. a) şi c) şi alin. (5) lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269244_a_270573]
-
apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Se susține că judecătorul de cameră preliminară, deși reprezintă un filtru cu privire la legalitatea sesizării instanței, nu poate face abstracție de substanța probelor, chiar și nelegal administrate, fiindu-i astfel afectată formarea convingerii cu privire la nevinovăția unui inculpat. 9. În privința pretinsei neconstituționalități a prevederilor art. 102 din Codul de procedură penală, se susține că acestea contravin dispozițiilor art. 1 alin. (5), art. 20 alin. (2) și art. 21 alin. (3) din Constituție. Se arată că normele
DECIZIE nr. 784 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi ale art. 3 alin. (3) teza a doua, art. 102 alin. (2), art. 342, art. 343, art. 344 alin. (1)-(3), art. 345 alin. (2) şi (3), art. 346 alin. (2)-(7), art. 347 alin. (2) şi art. 348 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269124_a_270453]
-
deține un permis de conducere auto în acest scop. Prin urmare, restrângerea exercițiului dreptului de a conduce autovehicule nu este supusă condițiilor prevăzute de art. 53 din Constituție, iar prevederile constituționale ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumția de nevinovăție nu sunt incidente în cauză. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 1.262 din 25 noiembrie 2008 . CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea din 22 mai 2015, pronunțată în Dosarul nr. 2.057/296
DECIZIE nr. 857 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 111 alin. (3) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269471_a_270800]
-
și automată a permisului de conducere al unei persoane bănuite de săvârșirea uneia din infracțiunile rutiere enumerate de lege și eliberarea unei dovezi înlocuitoare fără drept de circulație, pe toată durata procesului penal, fără o limitare temporală, încalcă prezumția de nevinovăție a acelei persoane, întrucât aceasta va fi privată pe toată durata desfășurării procesului penal de un drept câștigat legal, fără existența unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare și fără a avea posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva reținerii permisului
DECIZIE nr. 857 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 111 alin. (3) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269471_a_270800]
-
grave, textele de lege criticate lasă loc arbitrariului și abuzului. 11. Judecătoria Satu Mare - Secția penală consideră că dispozițiile art. 111 alin. (3) și (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 sunt constituționale și nu încalcă prezumția de nevinovăție, consacrată de art. 23 alin. (11) din Constituție. 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima
DECIZIE nr. 857 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 111 alin. (3) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269471_a_270800]
-
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 sunt constituționale, sens în care reține că o normă legală prin care se reglementează cu privire la competența unui organ judiciar de a dispune prelungirea dreptului de circulație nu încalcă, în principiu, prezumția de nevinovăție. În plus, textele legale criticate au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate din perspectiva unor argumente de neconstituționalitate similare, iar Curtea Constituțională a reținut că prevederile art. 23 alin. (11) din Constituție nu au incidență în cauză. În acest sens
DECIZIE nr. 857 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 111 alin. (3) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269471_a_270800]
-
corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective [...]". 21. De asemenea, Curtea a statuat că prevederile constituționale ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumția de nevinovăție nu sunt incidente în cauză. 22. Distinct de acestea, Curtea constată că, în prezenta cauză, autorul excepției susține neconstituționalitatea textelor de lege supuse controlului, prin prisma omisiunii de reglementare a termenului până la care poată fi dispusă măsura reținerii permisului de
DECIZIE nr. 857 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 111 alin. (3) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269471_a_270800]
-
de pct. 2 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. (7) Judecata se realizează de către instanță, în complete legal constituite. ... Articolul 4 Prezumția de nevinovăție (1) Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă. ... (2) După administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului. ... Articolul 5 Aflarea adevărului (1) Organele judiciare
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268773_a_270102]
-
iar în acțiunea civilă, părții civile ori, după caz, procurorului care exercită acțiunea civilă în cazul în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu sau are capacitate de exercițiu restrânsă. ... (2) Suspectul sau inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție, nefiind obligat să își dovedească nevinovăția, și are dreptul de a nu contribui la propria acuzare. ... (3) În procesul penal, persoana vătămată, suspectul și părțile au dreptul de a propune organelor judiciare administrarea de probe. ... Articolul 100 Administrarea probelor (1
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268773_a_270102]
-
ori, după caz, procurorului care exercită acțiunea civilă în cazul în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu sau are capacitate de exercițiu restrânsă. ... (2) Suspectul sau inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție, nefiind obligat să își dovedească nevinovăția, și are dreptul de a nu contribui la propria acuzare. ... (3) În procesul penal, persoana vătămată, suspectul și părțile au dreptul de a propune organelor judiciare administrarea de probe. ... Articolul 100 Administrarea probelor (1) În cursul urmăririi penale, organul de
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268773_a_270102]
-
și scris al procurorului ierarhic superior. ... (5) Dacă acțiunea penală s-a pus în mișcare față de mai mulți inculpați, se poate încheia un acord de recunoaștere a vinovăției distinct cu fiecare dintre aceștia, fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție a inculpaților pentru care nu s-a încheiat acord. ... (6) Inculpații minori nu pot încheia acorduri de recunoaștere a vinovăției. Articolul 479 Obiectul acordului de recunoaștere a vinovăției Acordul de recunoaștere a vinovăției are ca obiect recunoașterea comiterii faptei și
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268773_a_270102]
-
de pct. 2 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. (7) Judecata se realizează de către instanță, în complete legal constituite. ... Articolul 4 Prezumția de nevinovăție (1) Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă. ... (2) După administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului. ... Articolul 5 Aflarea adevărului (1) Organele judiciare
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268775_a_270104]
-
iar în acțiunea civil��, părții civile ori, după caz, procurorului care exercită acțiunea civilă în cazul în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu sau are capacitate de exercițiu restrânsă. ... (2) Suspectul sau inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție, nefiind obligat să își dovedească nevinovăția, și are dreptul de a nu contribui la propria acuzare. ... (3) În procesul penal, persoana vătămată, suspectul și părțile au dreptul de a propune organelor judiciare administrarea de probe. ... Articolul 100 Administrarea probelor (1
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268775_a_270104]
-
ori, după caz, procurorului care exercită acțiunea civilă în cazul în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu sau are capacitate de exercițiu restrânsă. ... (2) Suspectul sau inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție, nefiind obligat să își dovedească nevinovăția, și are dreptul de a nu contribui la propria acuzare. ... (3) În procesul penal, persoana vătămată, suspectul și părțile au dreptul de a propune organelor judiciare administrarea de probe. ... Articolul 100 Administrarea probelor (1) În cursul urmăririi penale, organul de
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268775_a_270104]
-
și scris al procurorului ierarhic superior. ... (5) Dacă acțiunea penală s-a pus în mișcare față de mai mulți inculpați, se poate încheia un acord de recunoaștere a vinovăției distinct cu fiecare dintre aceștia, fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție a inculpaților pentru care nu s-a încheiat acord. ... (6) Inculpații minori nu pot încheia acorduri de recunoaștere a vinovăției. Articolul 479 Obiectul acordului de recunoaștere a vinovăției Acordul de recunoaștere a vinovăției are ca obiect recunoașterea comiterii faptei și
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268775_a_270104]
-
public, numai în condițiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, informații și date obținute în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau poate face comentarii referitoare la astfel de date și informații, dacă prin acestea nu este încălcat principiul prezumției de nevinovăție ori nu sunt lezate dreptul la propria imagine, demnitatea, viața intimă, familială ori privată a persoanei sau nu este prejudiciată finalizarea urmăririi penale într-o cauză aflată în curs de cercetare ori de judecare. ... ----------- Alin. (2) al art. 45 a
LEGE nr. 360 din 6 iunie 2002 (*actualizată*) privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273626_a_274955]
-
a fost introdus de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 81 din 17 aprilie 2015 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 266 din 21 aprilie 2015. Articolul 58^2 Procedura disciplinară are la bază următoarele principii: a) prezumția de nevinovăție - polițistul cercetat este considerat nevinovat pentru fapta sesizată ca abatere disciplinară atât timp cât vinovăția sa nu a fost dovedită; ... b) garantarea dreptului la apărare - se recunoaște dreptul polițistului de a formula și de a susține apărări în favoarea sa, de a prezenta
LEGE nr. 360 din 6 iunie 2002 (*actualizată*) privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273626_a_274955]
-
OFICIAL nr. 266 din 21 aprilie 2015. Articolul 59^3 După efectuarea cercetării prealabile, dosarul de cercetare prealabilă se prezintă persoanei care a dispus-o, care poate lua una dintre următoarele măsuri: a) clasarea dosarului, în cazul inexistenței faptei, constatării nevinovăției polițistului cercetat, prescrierii faptei sau în situația încetării raporturilor de serviciu ale polițistului cercetat; ... b) restituirea motivată a dosarului pentru completarea cercetării prealabile; c) aplicarea măsurii prevăzute la art. 58^1 sau, după caz, a unei sancțiuni disciplinare dintre cele
LEGE nr. 360 din 6 iunie 2002 (*actualizată*) privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273626_a_274955]