4,446 matches
-
turcească să readucă țară sub ascultarea Porții. Au ocupat regiunea Banatului până la Lipova. Dar distrași de războiul cu Persia, s-au retras din Transilvania. S-au format două partide, una formată din sași îi sprijinea pe habsburg, cealaltă formată din nobili doreau revenirea reginei Isabela. A urmat o altă lupta pentru Transilvania, iar habsburgii erau dispuși să plătească tribut anual pentru Transilvania. Turcii au refuzat. Reîntors din Persia, sultanul a ordonat domnitorilor Țării Române să între în Transilvania cu armatele otomane
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
au prestat jurământul de credință față de Ioan II Sigismund Zapolya și reginei Isabela. Habsburgii au pierdut bătălia și teritoriile și cetățile din Ungaria. Ioan II Sigismund Zapolya a devenit regele Ungariei, cuprinzând Transilvania, Oradea și comitatele nordice din Tisa Superioară. Nobilii nu puteau să se supună austriecilor, determinați de reformele administrative tipic germane și au preferat stăpânirea otomană decât să plătească tribut. Între timp, generalul Giovanni Battista Castaldo, comandatul austriac din Transilvania, cunoscând istoria Daciei și cuceririi române, a formulat ideea
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Movilă de la Iași, apoi a primit jurământul de credință al boierilor. S-a realizat o așa zisă "Unire", Mihai pretinzând noi titluri în histrove, ca voievod, domn al Țării Românești, al Ardealului și a Moldovei". Contextul internațional era defavorabil. Revoltă nobililor maghiari, sprijiniți de generalul Gheorghe Basta, ce doreau înlăturarea tiranului valah, a culminat cu înfrângerea lui Mihai în Bătălia de la Mirăslău din 28 septembrie 1600. Mihai a pierdut Ardealul, iar Moldova și Țară Româneasă au fost invadate de trupele poloneze
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
și Hunedoara, scaunele săsești și scaunele secuiești. Comitatele Maramureș, Satmar, Crasna, Solnocul Mijlociu, Bihor, Zarand, Arad, Timiș și Caraș făceau parte din Regatul Ungar. Voievodul era cel mai mare demnitar al Regatului Ungariei și era numit în funcție de către rege dintre nobilii maghiari. Mandatul depindea de rege. Erau numiți doi sau trei voievozi simultan ce își exercitau în comun atribuțiile administrative. Voievodul guverna în numele regelui, numea vicevoievodul, că locțiitor al sau, numea comiții comitatelor, numea castelanii cetăților regale , convoca congregațiile generale pe
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
ordinul regelui, convoca și prezida congregațiile parțiale, nu putea să facă dani decât din moșiile sale. Avea attributii juridice, prezida scaunul de judecată, decidea sentința finală, însă doar cazurile grave erau judecate de rege. Cerea conventurilor și capitlirilor să numească nobilii în stăpânirea moșiilor, avea drept de sigiliu, confirmă documentele. Avea atribuții militare, convocând și comândând oastea ardeleană. Atribuțiile fiscale constau prin supravegherea strângerii dărilor de către funcționarii numiți. Era numit de voievod dintre nobilii apropiați. Era locțiitorul acestuia și exrcita toate
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
rege. Cerea conventurilor și capitlirilor să numească nobilii în stăpânirea moșiilor, avea drept de sigiliu, confirmă documentele. Avea atribuții militare, convocând și comândând oastea ardeleană. Atribuțiile fiscale constau prin supravegherea strângerii dărilor de către funcționarii numiți. Era numit de voievod dintre nobilii apropiați. Era locțiitorul acestuia și exrcita toate atribuțiile în lipsa voievodului. Prezida scaunul judecătoresc, dar nu putea da sentința finală. Își numea funcționarii în subordine precum administratorii, strângătorii de gloabe și dări, notari. Participau nobilii transilvăneni, reprezentanții sașilor și secuilor, în funcție de
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
numiți. Era numit de voievod dintre nobilii apropiați. Era locțiitorul acestuia și exrcita toate atribuțiile în lipsa voievodului. Prezida scaunul judecătoresc, dar nu putea da sentința finală. Își numea funcționarii în subordine precum administratorii, strângătorii de gloabe și dări, notari. Participau nobilii transilvăneni, reprezentanții sașilor și secuilor, în funcție de avere (după 1355, nobilii români au fost asimilați clasei nobiliare maghiare). Adunarea sau congregația era convocată din ordinul regelui și era prezidată de delegații acestuia, alături de voievod. Din secolul XV nu mai era nevoie
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
acestuia și exrcita toate atribuțiile în lipsa voievodului. Prezida scaunul judecătoresc, dar nu putea da sentința finală. Își numea funcționarii în subordine precum administratorii, strângătorii de gloabe și dări, notari. Participau nobilii transilvăneni, reprezentanții sașilor și secuilor, în funcție de avere (după 1355, nobilii români au fost asimilați clasei nobiliare maghiare). Adunarea sau congregația era convocată din ordinul regelui și era prezidată de delegații acestuia, alături de voievod. Din secolul XV nu mai era nevoie de ordinul regelui. Se întruneau la Turda, unde erau aleși
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
asimilați clasei nobiliare maghiare). Adunarea sau congregația era convocată din ordinul regelui și era prezidată de delegații acestuia, alături de voievod. Din secolul XV nu mai era nevoie de ordinul regelui. Se întruneau la Turda, unde erau aleși jurații din rândul nobililor, se dădea acordul sau dezaprobă sentințele finale în cazul proceselor, se discuta și stabilea modul de împărțire a dărilor pe comitate și se sancționa încălcarea de către voievod sau slujbașii acestuia a libertăților nobiliare și privilegiilor. Comiții erau numiți de voievod
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
acordul sau dezaprobă sentințele finale în cazul proceselor, se discuta și stabilea modul de împărțire a dărilor pe comitate și se sancționa încălcarea de către voievod sau slujbașii acestuia a libertăților nobiliare și privilegiilor. Comiții erau numiți de voievod, din rândul nobililor ardeleni sau maghiari. Exercitau atribuții administrative, juridice, fiscale și militare, dar la nivelul comitatului, că reprezentanți ai autorității voievodului. Comitele numea vicecomitele, care exercită o parte din prerogative. Juzii nobililor erau aleși de nobili dintr-un comitat, având rolul de
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
nobiliare și privilegiilor. Comiții erau numiți de voievod, din rândul nobililor ardeleni sau maghiari. Exercitau atribuții administrative, juridice, fiscale și militare, dar la nivelul comitatului, că reprezentanți ai autorității voievodului. Comitele numea vicecomitele, care exercită o parte din prerogative. Juzii nobililor erau aleși de nobili dintr-un comitat, având rolul de a supraveghea respectarea libertăților nobiliare. În fiecare comitat erau câte doi nobili aleși anual de adunarea nobiliară a comitatului. Făceau parte din scaunele de judecată, alături de comite și jurați, din
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
erau numiți de voievod, din rândul nobililor ardeleni sau maghiari. Exercitau atribuții administrative, juridice, fiscale și militare, dar la nivelul comitatului, că reprezentanți ai autorității voievodului. Comitele numea vicecomitele, care exercită o parte din prerogative. Juzii nobililor erau aleși de nobili dintr-un comitat, având rolul de a supraveghea respectarea libertăților nobiliare. În fiecare comitat erau câte doi nobili aleși anual de adunarea nobiliară a comitatului. Făceau parte din scaunele de judecată, alături de comite și jurați, din scaunele de judecată ale
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
la nivelul comitatului, că reprezentanți ai autorității voievodului. Comitele numea vicecomitele, care exercită o parte din prerogative. Juzii nobililor erau aleși de nobili dintr-un comitat, având rolul de a supraveghea respectarea libertăților nobiliare. În fiecare comitat erau câte doi nobili aleși anual de adunarea nobiliară a comitatului. Făceau parte din scaunele de judecată, alături de comite și jurați, din scaunele de judecată ale vicevoievodului și ale voievodului. Juzii strângeau dările și aveau rol judecătoresc. Nobilii trebuiau să execute sarcini în numele autorității
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
În fiecare comitat erau câte doi nobili aleși anual de adunarea nobiliară a comitatului. Făceau parte din scaunele de judecată, alături de comite și jurați, din scaunele de judecată ale vicevoievodului și ale voievodului. Juzii strângeau dările și aveau rol judecătoresc. Nobilii trebuiau să execute sarcini în numele autorității, să pună un proprietar în stăpânirea moșiei, să stabilească hotarele unei moșii, să împartă moșia, să cheme la judecată, dar îndeplineau aceste sarcini în prezența unui om de mărturie sau capitlu-notar. Comitele secuilor era
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
slujbe. Din secolul XVI li s-a restrâns imunitatea, domnitorul rezervându-și lui birul și oastea. Domnitorul, că suveran al țării, era supremul stăpân al pământului, iar dacă un boier fără urmași murea, moșiile intrau în proprietatea domnitorului. În Transilvania, nobilii erau proprietari de moșii, recunoscuți prin diplome regale, dreptul asupra moșiei fiind exercitat de familie sau clan nobiliar, fiind toți descendenții unui strămoș comun. Unii obțineau noi moșii prin donație. Elitele de sași și secui au dobândit moșii prin danie
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
au urcat la rangul nobiliar. Țăranii erau în mare parte iobagi, indiferent că erau români sau unguri. Obligațiile iobagilor erau însă mai mari pentru că rezervă seniorială era mai mare. Iobagii plăteau dijma bisericii catolice, iar a nouă parte era dată nobilului. Trebuia să aducă daruri în piei de animale vânate, diverse daruri cu ocazia sărbătorilor religioase sau sărbătorilor nobilului, și lucrau un număr de zile pe săptămâna. Tarataii plăteau pentru fiecare poartă-gospodărie, plăteau censul, capitația sau birul pe cap de familie
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
iobagilor erau însă mai mari pentru că rezervă seniorială era mai mare. Iobagii plăteau dijma bisericii catolice, iar a nouă parte era dată nobilului. Trebuia să aducă daruri în piei de animale vânate, diverse daruri cu ocazia sărbătorilor religioase sau sărbătorilor nobilului, și lucrau un număr de zile pe săptămâna. Tarataii plăteau pentru fiecare poartă-gospodărie, plăteau censul, capitația sau birul pe cap de familie. Plăteau subsidium pentru susținerea războaielor cu turcii. De asemenea, serviciul militar era obligatoriu. Iobagii primeua în folosință loturi-sesii
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Romano, și era al șaselea din cei șapte copii ai contelui Lodovico Pecci și a soției sale, Anna Prosperi-Buzi. A existat o oarecare îndoială asupra originii nobile a familiei Pecci, iar atunci când tânărul Gioacchino a cerut admiterea în Academia dei Nobili din Roma, a întâmpinat o oarecare împotrivire drept pentru care a scris istoria familiei, arătând că Pecci din Carpineto se trage din familia Pecci din Siena, constrânși să emigreze în statul papal în prima jumătate a secolului al XVI-lea
Papa Leon al XIII-lea () [Corola-website/Science/298244_a_299573]
-
altor tineri romani din acea vreme care ținteau spre o carieră publică, el a studiat, pe lângă teologie, dreptul canonic civil. În 1832 obține doctoratul în teologie, motiv pentru care, după dificultățile menționate mai sus, cere să fie primit în Academia nobililor ecleziastici și începe studiul dreptului civil la Universitatea de stat "Sapienza" din Roma. Datorită talentelor sale și a protecției cardinalilor Sala și Pacca, este numit prelatul casei, în ianuarie 1837, de către papa Grigore al XVI-lea, deși nu era încă
Papa Leon al XIII-lea () [Corola-website/Science/298244_a_299573]
-
că atunci când o cometă cade în apropiere de Saturn ar anunța ciumă, secetă și trădări; când ar cădea pe lângă Jupiter ar prevesti revoluții; aproape de Marte ar semnifica războaie; aproape de Soare, calamități pe tot globul; aproape de Lună, inundații; aproape de Venus, moartea nobililor; aproape de Mercur, un număr mare de nenorociri. Apariția unei comete a provocat și teama că ar putea să lovească Pământul. Coliziunea cu un nucleu ar putea avea efecte catastrofale în lumea întreagă, dar probabilitatea ca un astfel de eveniment să
Cometă () [Corola-website/Science/298255_a_299584]
-
și de alte ideologii revoluționare. Cu toate acestea, puterea țaristă dădea dovadă de imobilitate. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, mișcări organizate de membri de toate categoriile de populație (studenți sau muncitori, țărani, sau nobili) au încercat, fără succes, să răstoarne guvernul, unele recurgând la terorism și asasinate politice. Mișcările revoluționare au fost supuse unor represalii severe, efectuate de atotputernica Ohrana, poliția politică țaristă. Mulți revoluționari au fost închiși sau deportați, alții au reușit să
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
Deși armata se dezmembra, el a cerut o revenire la disciplina de fier de mai devreme: încă din aprilie el ordonase împușcarea dezertorilor și expunerea cadavrelor lor pe drumuri, și amenința cu pedepse severe pe țăranii care își împărțeau moșiile nobililor. Acest general, cu reputație de monarhist, era în realitate un republican moderat, indiferent față de posibila restaurație a țarului, și un om din popor (fiu de cazaci și nearistocrat), ceea ce era ceva rar, la acea dată, în casta militară. Naționalist înainte de
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
sa elemente suspecte sau periculoase. De asemenea, luptătorii anarhiști din armata lui Mahno au respectat cel mai mult populația civilă și i-au cruțat și eliberat pe simplii combatanți luați prizonieri, dar i-au lichidat în retragerea lor pe ofițeri, nobili, burghezi, culaci sau preoți, tribunalele populare spontane însărcinându-se și cu judecarea și pedepsirea celor care s-au compromis în masacrele . Potrivit lui , „organele de represiune create de către bolșevici au multe în seama inițiativei populare”. Ceka locale s-au arătat de
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
sistemul senioral (feudal) în secolele XIII - XIV , iar iobăgia a devenit mai rară după Renaștere. Însă, în estul și centrul Europei, în țări precum Prusia, Austria, Polonia și Rusia, conducătorii au întărit șerbia în secolul al XII-lea, astfel încât proprietățile nobililor puteau produce mai multe grâne pentru noua piață profitabilă de export. În multe dintre aceste țări, iobăgia a fost abolită în timpul războaielor napoleoniene de la începutul secolului al XIX-lea. În Transilvania iobăgia a fost abolită la data de 6 iunie
Iobăgie () [Corola-website/Science/298314_a_299643]
-
Tomaso Giovanni Albinoni (* 8 iunie 1671 Veneția; † 17 ianuarie 1751 Veneția ) a fost un compozitor și violonist italian. Fiul lui Antonio Albinoni (1634-1709), un prosper comerciant de hârtie și un nobil din Veneția, a studiat vioară și canto. Despre viața sa se cunoaște relativ puțin considerând statutul său de compozitor printre contemporanii săi și comparativ cu perioada relativ bine documentata în care a trăit. În 1694 și-a dedicat opera să
Tomaso Albinoni () [Corola-website/Science/298336_a_299665]