5,043 matches
-
Să ne vedem sănătoși, Ștefane, Măria ta!" Așa-așa, Voichițo! Trece și aiasta. N-ai teamă... Stinsul stelelor e aproape... Cucoșii stau să cânte... Voichițo, să ne despărțim ca doi oșteni; acu, doar, ești într-un fel -, ești oștean în oastea lui Ștefan Vodă. Să ne cerem iertare... Voichița își mușcă buzele să n-o podidească iarăși, plânsul... Ște... Ștefane, Măria ta! Să te întorci sănătos, victorios! O să te apăr cu rugăciunile mele. O să te ocrotesc cu... cu dragostea mea... Știu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ridicate, începe să alerge. Măria ta!!! Stai așa!!! Măria ta!!!... Tăcere... "La Suceava, în cetate, peste tot e liniște!"... Răsare soarele... EPILOG ÎNVIEREA iulie 1476 "După poticala dentâi a lui Ștefan Vodă, ce au perdut războiul, de sârg au strâns oastea ce au putut degrabă și s-au dus după turci și i-au ajuns trecând Dunărea, și lovindu-i fără veste, i-au speriat de au căutat a fugi, lăsând pleanul și tot ce au prădat. Iar Ștefan Vodă s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și le face să piardă măsura puterii, asemuindu-se unor mici dumnezei, ceea ce pricinuiește multe greșeli și suferințe popoarelor pe care le ocârmuiesc. Nălucite vise? Ohooho! hohotește Ștefan. Nici nu-mi dăduseră tuleiele și mă visam un vajnic căpitan de oști. Eu am dezrobit Constantinopolul! Nu știai?! Și... și "Sfântul Mormânt", tot eu! Da! Chiar eu! Cu sabia! Eram un erou!... Un mare erou!... Daniil zâmbește cu îngăduință, cu simpatie pentru Năzdrăvanul acela cu tuleie, mare căpitan. Omenirea are nevoie de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
rănit și singur, stoarce din el ultima fărâmă de putere, înalță capul și spune mândru: Merg înainte și credința-mi va veni!" Ștefan, tulburat, tace. Se duce la fereastră, se întoarce, nu-și află locul. Izbucnește: Un voievod, singur, fără oaste, fără țară nu există... La ce-mi folosește un munte de credință? În ce? În cine să cred? În tine! îi spune Daniil arată spre Iisus. Și El a șovăit în Grădina Ghetsimani, dar a primit paharul acela... Și El
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
când aveam mai mare nevoie de ei... Aiasta cumplit mă doare! Daniil clatină din cap: S-a surpat, oare, credința moldovenilor în Domnul lor, Ștefan? Risipește umbra îndoielii... "Moldovenii lui Ștefan", îngână el sarcastic... Eram înțeleși au jurat chiar ca oastea risipită să se adune pe culmile Carpaților în zvon de bucium. Dar buciumele n-au buciumat... Și cât i-am așteptat, Doamne!... Am luptat singuri... Am murit singuri... Poate... poate n-au putut... îngăimă Daniil. Poate... poate, îngână Ștefan cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ai a face cu "Neștiutele Cărări"?... Au ești "profet mincinos"? Daniil zâmbește cu îngăduință: De unde știu?... Știu! Vor buciuma! Când ai trăit mult, vezi și nevăzutul cu ochii minții... Ștefan, muncit, frământat: Nu știu ce să cred... Aș vrea să te cred. "Oaste de strânsură"... Oricum, e târziu, prea târziu... Ce mai putem face? se întreabă pe sine și începe să dea ocol chiliei, agitat, bântuit de gânduri. Și totuși... mormăie el, încolțindu-i o geană de speranță. S-ar putea totuși... De ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
juca cu inima mea, că șoarece nu-s... și nici pisică nu ești! Daniil zâmbește blând și glăsuiește răspicat: Află dar! Mahomed a venit în Moldova ca un zmău! Se va căra valvârtej, ca o jigodie răpciugoasă, cu ciuma și oastea lui Ștefan Vodă coadă biciuindu-l spre Dunăre! Spre Dunăre! Crezi?!?! strigă Ștefan uluit. Adevărat?!?! Chiar așa?!?! Chiar așa! Cred! Ștefan descumpănit o clipă: Crezi?! Sau știi?! Cred!! Și știu!! Ștefan, sufocat de fericire, izbucnește: Să-ți fie gura aurită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în gând să-și răzbune... și să supuie țara noastră care este "Poarta Creștinătății". Dacă aiastă "Poartă" care e țara noastră , va fi pierdută, atunci toată creștinătatea va fi în primejdie ... De aceea, ne rugăm, să ne trimiteți într-ajutor oștile voastre până nu va fi prea târziu; ca noi, nu singuri, ci împreună să putem duce războiul până la capăt... Iar noi, din partea noastră, jurăm că vom sta în picioare și ne vom lupta până la moarte. Așa trebuie să faceți și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de trupurile celor periți. Și mulți din boierii cei mari au picat și vitejii cei buni au perit și fu scârbă mare în toată țara... După poticala dentâi a lui Ștefan Vodă, ce au perdut războiul, de sârg au strâns oastea ce au putut degrabă și s-au dus după turci și i-au ajuns trecând Dunărea, și lovindu-i fără veste, i-au speriit de au căutat a fugi, lăsând pleanul și tot ce au prădat. Iar Ștefan Vodă s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
au înșelat și m-au lăsat singur... Turcii, tătarii și muntenii, m-au înconjurat din trei părți, și m-au găsit singur pe mine, cu toată oștirea risipită. Gândească-se Luminăția Voastră, câte Puteri erau împotriva mea, singur... Eu, împreună cu oastea mea de curte, numai, am făcut ce am putut... Și , s-a întâmplat nenorocirea, care socotesc că a fost voia lui Dumnezeu ca să mă pedepsească pentru păcatele mele... Nu vreau să mai spun, cât de importantă este țara mea, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ștefan Vodă expusă de Ion Țamblac, "sol și unchi al său", la 8 mai 1477, în fața Senatului Veneției (câteva luni după înfrângerea Moldovei de către turci la Valea Albă 26 iunie 1476) * "Chiar și cu Mahomed sultanul El s-a măsurat, Oastea i s-a sfărâmat Dar bine s-a luptat. Acesta este ghiaurul care, Multe oști a împrăștiat." Asika pașa Zade Ahmed, Cronicile casei otomane * "Moldova este Cetatea de apărare a Ungariei, Poloniei și Poarta Creștinătății! Voi și mulți creștini ați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în fața Senatului Veneției (câteva luni după înfrângerea Moldovei de către turci la Valea Albă 26 iunie 1476) * "Chiar și cu Mahomed sultanul El s-a măsurat, Oastea i s-a sfărâmat Dar bine s-a luptat. Acesta este ghiaurul care, Multe oști a împrăștiat." Asika pașa Zade Ahmed, Cronicile casei otomane * "Moldova este Cetatea de apărare a Ungariei, Poloniei și Poarta Creștinătății! Voi și mulți creștini ați stat în liniște pentru că turcii s-au împiedicat de mine... Când voi cădea eu, vă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
umbra zidurilor mănăstirești sau colindând lumea, pictorul are revelația „păcatelor”: păcatul trufiei (Stepan, Kiril), păcatul cărnii (noaptea sărbătorilor păgâne ale iubirii), păcatul vrajbei între frați (povestea cnejilor gemeni), păcatul cruzimii (năvălirea, care nu e numai a tătarilor, ci și a oștilor cneazului trădător). Răul pare definitiv încrustat în natură, violența tulbură până și pacea celor mai izolate colțuri ale ei. Printr-o superbă pădure de mesteceni un șarpe negru și lung alunecă abil ca un simbol al ispitei. Câțiva pași mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
După-amiaza de sâmbătă și în cartea de față, ca și, în alte volume. Ideea romanului este că paradisul e pavat nu cu intenții bune, ca iadul, ci cu trăiri și ființe bune, că el constituie chiar totalitatea acestor trăiri și oastea acestor ființe ridicate la cer, posibilitatea de a trăi veșnic în cele mai luminoase momente și spații lumești. Raiul ar fi prelungirea și însumarea crâmpeielor de rai din timpul vieții, amfora reconstituită din cioburi; raiul ar fi asemenea unei locuințe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Nu o dată, în cursul acestor războaie, luptele s-au purtat pe pământul Basarabiei, în special pe cel al Basarabiei de sud: Cahul, 1770, Ismail, decembrie 1790, când cetatea puternic fortificată de turci, socotită inexpugnabilă, a fost luată cu asalt de oștile lui Suvorov (victoria acestuia a avut un puternic ecou în Europa și a provocat o răscoală populară la Constantinopol; poeții Derjavin și Byron i-au închinat ode). Ismailul a mai fost cucerit de ruși în 1770 și 1809; Chilia - în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
vlahă de aici a fost Întărită numeric În sec. X-XI prin elementul vlah coborât din părțile nord dunărene. În urma unui război victorios, la 1330 apar primele date despre latinii din Kosovo. După Înfrângerea de la Kosova la care a participat și oastea Țării Românești sub domnia lui Mircea cel Bătrân a avut loc prima migrație a aromânilor din această regiune. Cei rămași s-au constituit În cete care au luptat Împotriva turcilor sub conducerea aromânilor Bucovală, Panu, Valaoși, Giuvara, Bellu. Susținuți de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
dintru început că îmi lipsește - caracteristica bărbăției (n-aveam acces la altar, iar preotul a despurcat clopotnița în care urcasem inocent, împreună cu alți copii cu sex just pentru un loc tabu). Singurele volume din casă erau Biblia și cărțile de la Oastea Domnului, așezate de bunica printre covoare și ștergare. Cu ochii de acum, aș vedea prima mea educație ca una de tip animist-creștin. Cea animistă mă făcea să mă simt o făptură vie, în rând cu alte făpturi, într-o democrație
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
zașto”, trecerea a fost cel puțin neobișnuită. Abia isprăvisem cu „da zdravstvuiet” și „minia zavut”, când namila care ne învăța rusește a dispărut. În locul ei, în clasă, a intrat o basarabeancă care, rusoaică fiind, Dumnezeu știe de ce fugise din calea oștilor conaționale. Dacă te adresezi cuiva în rusește, respectul cere să-i însoțești numele mic de prenumele tatălui. În acest fel arăți că nu stai de vorbă cu un vagabond, ci cu un om care are statut cuviincios, cu o origine
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Regelui Soare sau Napoleon Bonaparte. Dar iată, mai nou, istoricii lor consideră că, atât timp cât, din pudoare patriotică, mitul a lăsat deoparte anume adevăruri, forma aceasta de prezentare aduce prejudicii realității istorice. Specialiștii occidentali nu ascund faptul că, pentru a însufleți oastea franceză, vajnica „vierge” din Orléans își petrecea nopțile în corturile nobililor săi camarazi de arme. Aplicând și istoriei noastre această concepție, d-l Emanuel A. afirmă, într-un studiu documentat, că, în 189 bătălia de la Obertyn, Petru Rareș s-a
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
voievodul cărturar Dimitrie Cantemir în limba latină, în perioada 1714-1716, orașul Ismail este descris astfel: „Ținutul Ismailului, din care e vrednică de pomenit Ismail, în vechime numită de moldoveni Smil, o cetate care nu trebuie lăsată de o parte, cu oaste turcească și cârmnuită de un muteveli". Cetatea este asediată la 11/22 decembrie 1790 de către armatele mareșalului rus Aleksandr Suvorov, care reușește să o ocupe, iar după unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, orașul Ismail a făcut parte
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
cel Mare în Apus de soare, dar nu va avea linia de clasament a voievodului. Nu tu victorii, nu tu mînăstiri, nu tu calificări, nimic! Biscuiți, oștenii mei! Biscuim, Măria Ta, mai ales că acum se arată în zare nu oastea turcilor, ci noul și marele stadion de la Ciorogîrla, Popești-Leordeni sau Dragomirești-Vale. Unde-o fi iarba mai grasă și pămîntul statului mai reavăn. Ne-apucăm peste cîteva luni, după-amiaza, după grătar, să fim cu burta plină și cu mintea limpede. Cu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
provocat, cum am subliniat și în capitolul precedent, o conciliere creativă conceptual, realizată de filosofia și de dogma creștină, în baza imaginarului biblic, atât de complex, și a interpretării sale filosofice în iudeo-creștinism. Numit de Iustin "fiu", "Domn", "conducător de oști" (Dialog cu Trifon LXI. 1), Christos apare ca fiind generat de principiul divin, arché − cum înțelegea și Platon acest din urmă concept, în legătură cu care i-a influențat decisiv pe teologii creștini (Tatakis 30-34); și tot ca la el, "imaginea" divinului
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
este povestea eroi-comică a unor țigani înarmați de Vlad Țepeș să țină piept turcilor, care însă din poltronerie comit o sumedenie de încurcături. Intră și miraculos creștin, fiindcă arhanghelul Mihail cu ceata lui ajută pe Țepeș împotriva păgânilor asistați de oștile Satanei. Eroul principal romanțios este Parpangel, în alergare neostenită după a sa Romica. O mulțime de reminiscențe clasice sunt folosite în noua epopee, cu efecte comice, dat fiind mediul degradat. Vocația lui Budai-Deleanu e în direcția verbală, și numele țiganilor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un basm de aventuri mongolice în care Ștefan cel Mare e tot atât de puțin istoric ca și Goffredo în Gerusalemme liberata. Scenele de război sunt văzute într-un spirit cu totul mitic. La Catelina lângă Cotnar sunt mari fortificații, înainte de luptă oastea stă la liturghie în jurul unei cruci colosale. În fine, în fața lui Ștefan cel Mare se aduc daruri cu învederat aspect de Renaștere, diademe de aur, ulcioare de bronz, lacrimatorii, monede cu efigiile împăraților Tauridei. În Bogdan-voievod, nuvelă fantezistă, se dă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
simple nu se pot despărți de exemplul dat de Moissy și Carmontelle. Năvala divinităților în Baccu, adevărat cântec de cramă, este de un pur stil Renaștere: Satiri, Fauni și Menade, Ești al nostru, bine-mi pare, Pan, Silvan, Hamadriade, În oastea biruitoare Poeți, Eroi, Zâne, zei, De mult, să te-avem, vream eu!" Care portu și-l schimbase Și port de Baccanți luase, Toți aproape-mi se adună, Se afla mulți între ei. De ieder îmi pun cunună, Baccu spune c-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]