13,698 matches
-
să suferim, vrem ceva imposibil, fiindcă viața fără suferință nu este reală, e doar o fantezie. Și totuși, relația noastră cu norii de pe cer, este atât de complexă! Ei plouă pământul și toate, pentru a da viață, noi ne udăm obrajii pentru a ne jertfi lui, ei fug în înfinit, trupul nostru fuge în pământ. Și noi fugim undeva, suntem chemați de Dumnezeu prin moarte, și alții vin după noi, și tot așa, viața se contopește cu infinitul, la infinit. Referință
NORII ŞI NOI de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368653_a_369982]
-
Cu morții, împreună - în armuri de viață, și coroane pe cap. Și dau doliul înlături, căci ce nevoie am de dânsul, Îmi iau inima de aripi să o pot feri de tăișul cosașului, Cu buzele vineții, și fără sânge în obraz - îmi apucă mâna, Ahhh, este rece! O răceală fierbinte ce îmi zburlește părul, Și șiroaiele mă năpădesc ca o ultimă sforțare a gândului. Dar își scapă țigara din gură, și veșmântul i se-aprinde, Vâlvătăi pline de viață, acoperă-mă
SCRUM DE VIAȚĂ ... ȘI OM PE MARGINI – CONFESIUNEA UNUI TRUP de LIVIA TIRON în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368666_a_369995]
-
cuminți, nu cumva Moș Crăciun să se supere pe noi și să ne ocolească. Repetăm împreună cu frații mei mai mici colinde și nici nu se întuneca bine și porneam entuziasmați să răspândim vestea nașterii Domnului. Frigul de afară ne îmbujora obrajii dar nu ne putea micșora elanul...ne dădeau curaj fetele zâmbitoare ale celor ce ne deșchideau ușa și ne primeau cu brațele deschise, un bănuț și o portocală, și alături de noi, gazdele fredonau și ele frumoasele colinde. Alergăm de la casa
DESCHIDE UȘA, CREȘTINE… de MARA CIRCIU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368696_a_370025]
-
2112 din 12 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Se zbate pleoapa de la ochiul drept, Se zbuciumă din nou sub tâmplă pulsul, Prea tare-mi bate inima în piept, În gât, se-nnoadă lacrima și plânsul. Mi se ridică sângele-n obraz Anticipând intuitiv schimbarea, Din galben-arămiu ca un topaz Cameleonică-i acum, culoarea. Un déjà-vu a preschimbat în șoaptă Punctul fixat de o privire goală, Pocnește undeva-n urechea dreaptă Când ciocănelul bate-n nicovală. Nu știu, cum va fi clipa
SUPERSTIȚII de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368723_a_370052]
-
cer ! Să mă agat de tine când vreau să fiu femeie Ca un copac pe stâncă să ard mocnind scânteie Să ma-nvelesti cu roua din dimineți de mai Cu degetele- ți calde prin părul meu bălai ! Sa imi cuprinzi obrajii în palmă ta de rege Când nemilos mă judec , când nu pot a - ntelege Că fără de iubire nu sunt nimic în zbor Ca viata nu-i un rol iar eu....umil actor ! Să-mi fii înger și demon , dorinbta și
ROZNOVAN AMELIA LAVINIA [Corola-blog/BlogPost/368647_a_369976]
-
fără să-l cer ! Să mă agat de tine când vreau să fiu femeieCa un copac pe stâncă să ard mocnind scanteieSa ma-nvelesti cu roua din dimineți de maiCu degetele- ți calde prin părul meu bălai ! Să îmi cuprinzi obrajii în palmă ta de regeCand nemilos mă judec , când nu pot a - ntelegeCa fără de iubire nu sunt nimic în zborCa viața nu-i un rol iar eu....umil actor !Să-mi fii înger și demon , dorinbta și menireSa - mi fii
ROZNOVAN AMELIA LAVINIA [Corola-blog/BlogPost/368647_a_369976]
-
nici ierbii calde nu-i eram năluci. cu clești de raci ne apucam de zori genunchii ne strângeau prin iarba udă și timpul ni-l legam pe tălpi cu sfori gustând amorul de pe carnea crudă. zâmbeau gonaci de vânt pe-obrajii rumeni iubirea noastră se-mbrăca în floare pe buze ne scriam cu dor de cremeni topind zăpada din scrisori de soare. tu ai plecat, târziu, când osul vieții ți-a pus năframa peste viul grai, uscând în mine, peste tot
N-A FOST DOAR POVESTE! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368755_a_370084]
-
stingher-nainte, Nu sunt uitat, un cuib de cuc... Sunt fiu, Tu un Părinte! Tot ce există pe pământ, e cu a Ta știință, Învață-mă să rabd, să cânt și dă-mi Tu biruință! Atunci când lacrimile curg, rubine pe obraji, Să-mi dai puterea unui murg și verdele din brazi, Să înțeleg lucrarea Ta, în tot ce nu cuvântă, Să strig oricând “Aleluia!” în bucurie sfântă! 24/10/12, Barcelona- Lucica Boltasu Referință Bibliografică: Aș vrea să pot răbda mai
AŞ VREA SĂ POT RĂBDA MAI MULT de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368732_a_370061]
-
întreg adevărul...” ( Apărarea lui Socrate - Platon ) Născut la Atena cu 470 de ani înainte de era noastră ( 470 î.Hr. - 399 î.Hr.), părintele maeuticii de mai târziu, zugrăvit de celebrii săi epigoni, Platon, Xenofon, etc., ca fiind un bărbat urât, chel, cu obrajii năpădiți de barbă și cu nasul turtit, butucănos, aducând la înfățișare cu un satir, Socrate, asemeni tinerilor atenieni din acele vremuri, în contrast izbitor cu tinerii noștri de azi, primește o educație spartantă: studiază muzica, gimnastica, gramatica, tainele limbii și
ÎNTRE DESFĂTĂRILE ŞI CHINURILE MAEUTICII de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368756_a_370085]
-
Director al LSR i-a conferit dr. Mihai Ganea din Baia Mare „Virtutea literarăˮ, „pentru întreaga creație literară și pentru crearea Imnului Ligiiˮ. Al. Florin Țene le-a felicitat pe Antonia Bodea pentru cea mai recentă carte a sa, „Gravuri pe obrazul clipeiˮ, și pentru Voichița Pălăcean-Vereș, pentru apariția celei Antologia Napoca Nova Nr. 12. Cu bucurie, a anunțat că în prezent, prin înființarea Filialei Buzău, conduse de Dumitru K. Negoiță, și a Filialei Drăgănești-Olt, conduse de Liliana Ghiță-Boian, numărul filialelor LSR
SEARA POEZIEI LA LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI, FILIALA CLUJ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368749_a_370078]
-
dau foc la rugi și ațâță nebunii Morții cațără cruci, nu e timp de dormit, Mai aleargă prin jar cu călcâiele fripte, Cu cenușă-n genunchi, câțiva oameni, haotic, Adunând gloanțe vii și pumnale înfipte De la mame și fii cu obrazul cianotic, Parcă urlă și luna prinsă-n cer sângeriu, Chiar și lupii s-au dus, s-au ascuns prin păduri, Numai clopotul bate, nesătul, parcă-i viu Se aud încă voci prinse-n dărâmături. Unde sunteți părinti? Unde sunt frații
13 OCTOMBRIE RECE- GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368735_a_370064]
-
vai,vai! zâmbi el ironic. Doar sunteți o persoană inteligentă, ați studiat la facultate atâția ani, aveți o cultură aleasă și vă jucați cu mine de-a baba oarba! La vârsta dumneavoastră! zicând acestea, se lovi cu degetul pe mijlocul obrazului de câteva ori. - Nu mă joc deloc. N-am timp să mă joc. Aici e locul meu de muncă. Vin la policlinică să-i ajut pe oamenii bolnavi, nu să mă joc, zise Martin, fără a ridica glasul dar cu
CASA DIAMANT – AGENTUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363564_a_364893]
-
foarte bine cui ne adresăm! Procedăm și noi după principiul medicinii: „Ttrebuie să prevenim, înainte de a vindeca!” Am dreptate, sau nu? Martin tăcea. Îl îngrozea gândul că din clipă în clipă se va năpusti în cabinet Anita, descompusă și cu obrajii brăzdați de lacrimi, să-i ceară pentru a mia oară s-o ajute să scăpe de copil. Făcu imediat legătura cu domnul în vârstă, care-l căutase în lipsă, intrase în cabinet sub pretext că vrea să-i lase o
CASA DIAMANT – AGENTUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363564_a_364893]
-
împreună toți cinci. S-au plăcut de la bun început. Martin era fermecător, avea un ce al lui, misterios. Când râdea, i se desenau două paranteze de o parte și de alta a gurii, genele negre și arcuite îi umbreau pomeții obrajilor, iar ochii negri, scăpărători, îți scotoceau în fundul sufletului. Când vorbea, și vorbea mult, acaparând cu bună știință conversația, dinții mici și pătrați îi străluceau printre buze. Avea o claie de păr castaniu, buclat, veșnic ciufulit, prin care își trecea degetele
CASA DIAMANT – AGENTUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363564_a_364893]
-
dar pot să văd în jur doar întuneric ! *** Singur E perna goală fără tine și-n ponositul așternut mi-e zbucium somnul. Gândul mut e întrerupt doar de suspine. De ce-ai plecat ? Mi-e pieptul singur, despovărat de aplecarea obrazului și sărutarea e aguridă-n loc de strugur ... *** Referință Bibliografică: Zbor frânt / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1854, Anul VI, 28 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ZBOR FRÂNT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363611_a_364940]
-
aveau cum să rateze calificarea în faza pe țară. Prima a ieșit de la examinare Emanuele. Aceasta nici una, nici două, cum părăsi clasa și-l descoperi pe profesor, sări de gâtul lui și începu să-l sărute cu foc pe ambii obraji de stârni zâmbetele asistenței numeroasă din fața liceului. - Oprește-te, că se uită lumea la noi, îi șopti Condurache, apoi cu glas tare o întrebă dacă a știut testul. - Domn profesor sunt sigură, că am cunoscut și rezolvat foarte bine toate
OLIMPIADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363493_a_364822]
-
eu, însă am vrut să mai verific odată, dacă nu cumva am vreo greșeală, de aceea am venit mai târziu. - Bravo! Vino să te pup! Și Condurache o prinse de umăr și o apropie de el, sărutând-o pe ambii obraji. Brigitte era emoționată, nu pentru că a știut la test, ci mai ales că o îmbrățișa profesorul său căruia îi pusese gând rău. Iată, că începutul planului ei nebunesc s-a declanșat fără să prevadă acest scenariu. Nu se aștepta ca
OLIMPIADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363493_a_364822]
-
planului său de a-l seduce pe Condurache. Acest lucru îl visa de atâta timp. Și-l planificase să debuteze tocmai la olimpiadă și de aceea a cuprins-o veselia și bucuria care i se putea citi pe față, având obrajii îmbujorați de plăcere. Emanuele n-a văzut cu ochi buni acest gest din partea iubitului său secret. - Ei, acum examenul fiind susținut, nu ne rămâne decât să așteptăm rezultatele, așa că luând în calcul faptul că ați fost eleve inteligente și am
OLIMPIADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363493_a_364822]
-
Apa-n pahar, uite-o,-ngheață Cum e berea la Zbârneață, Îl tachină moș Andrei. - Treaba ta, crede ce vrei. Când mustața mi-o fila Și barba mi-o potrivea, A spus Bimbi cu mult haz. - Un tambur, roșu-n obraz, Cunoscut ca om zgârcit... Când să-l rad, apa-am oprit, Iar el mă grăbea întruna: „Fă ceva, uscată-i spuma!” Să-l rad pe uscat voiam Și-n palmă atunci scuipam Să facă spumă săpunul... Fiindcă se grăbea nebunul
ÎN MIZIL LA BIMBIRIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363691_a_365020]
-
buzunar. Bimbiric, turtă de beat, Când să-l radă, l-a tăiat... Mortul, glonț, s-a ridicat Și i-a spus: „Morții mătii!... Îți dau una de-ți sar ochii! Să fii treaz când mă razi, Că mă tăiași pe obraz!” ......................................... Și din seara cu pricina Bimbiric s-a lecuit... Dar mereu spune vecina: „Nu-i nebun, dar s-a scrântit”. Referință Bibliografică: ÎN MIZIL LA BIMBIRIC / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1127, Anul IV, 31 ianuarie
ÎN MIZIL LA BIMBIRIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363691_a_365020]
-
la etaj. - Unde te duci?, întrebă frățiorul mai mic. - Mă duc la Mike! O să vin într-o zi, să te iau de aici.. O să te salvez, Nath! Și-și sărută frățiorul blond pe frunte. Două lacrimi mari se rostogoliră pe obrajii lui catifelați, iar Marshall simți cum i se frânge inima. Îl strânse la piept și-l privi în ochi: - Mă iubești, Nath? Mărindu-și ochii frumoși și rotunzi, cel mic dădu energic din cap. - Și eu te iubesc. Am încredere
DRUMUL CĂTRE SUCCES de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363654_a_364983]
-
MINUNATĂ Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului La Steaua... minunată Te-am îngropat în versul ce tristețea-nvinge Să îmi rămâi de-apururi în suflet și în gând. De lacrima fierbinte pe-obraz se va prelinge Vei răsări din... mine, ca iarba din pământ. De-mi părăsești adâncul..., de viață mă dezlegi. O lacrimă ascunsă am presărat-o-n vers De te înalți la stele, de clipă să mă legi, Să te urmez
LA STEAUA... MINUNATĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363761_a_365090]
-
arătare. Când a privit-o, din nou, s-a dezmeticit. „Tâmpitule!” se apostrofă în gând. Se aplecă, o prinse și o scutură cu putere de umeri, strigându-i. - Măi, fată! Trezește-te! Ce ai? O plesni ușor cu palma peste obraji. - Hei! Trezește-te! Amintindu-și că are o ploscă cu apă la mașină, dădu fuga și luând-o în grabă de sub scaunul mașinii, reveni și stropi abundent obrajii fetei, continuând să o strige. Romelia a tresărit. Dând semne de trezire
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 5 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363733_a_365062]
-
Măi, fată! Trezește-te! Ce ai? O plesni ușor cu palma peste obraji. - Hei! Trezește-te! Amintindu-și că are o ploscă cu apă la mașină, dădu fuga și luând-o în grabă de sub scaunul mașinii, reveni și stropi abundent obrajii fetei, continuând să o strige. Romelia a tresărit. Dând semne de trezire, își mișca genele lungi, deschizând ochii mari, verzi, de culoarea smaraldului, dar speriați la vederea omului din fața ei. Încerca să-și amintească, dar nu reușea. Cu teama și
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 5 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363733_a_365062]
-
crai În veci iubirii mele și ale versului alai. Te-au plâns prea mulți și încă te vor plânge, Acum mai mult ca ieri, poimâine hohotind ... Căci nu e încă albie să-ncapă atăta sânge Ce preschimbat în lacrimi pe-obrazuri șiroind ... . Și azi ... o ”Floare-albastră” în parc am să-ți aduc, M-aștepți mereu chiar și atunci când uit să vin Și îmi doresc pe Demiurg să îl vrăjesc, să-l fac năuc, Să mi te readuc, să te păstrez ... la
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]