3,602 matches
-
pățească dacă-l las pe Ahab să-și facă de cap - înseamnă că a ucis cu bună știință peste treizeci de oameni. Dar dacă ar fi să dispară chiar în clipa asta, n-ar mai avea pe conștiință un asemenea omor. Ia te uită! Parc-ar vorbi în somn?! Da, doarme, acolo! Doarme? da, însă e viu și-o să se trezească în curînd. Atunci n-o să-ți mai pot ține piept, bătrîne! Nu-ți vei pleca urechea nici la argumentele, nici
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
a supraviețuirii în spațiul epigonez. Trecut-au anii, și multe s-au schimbat de atunci în Epigonia. După oarecari ezitări, continentul Academia a acreditat Epigonia drept membru cu drepturi depline, măsura fiind luată după ce NATO (N-ai Articole [ISI], Te Omor) îi primise deja pe epigonezi, descoperind ingeniozitatea defensivă a acestora, manifestată în bătălia de la Posada, când demonstraseră că Isi Pașa însuși fusese neputincios în fața bolovanilor, buzaților, berindeilor, și altor căpetenii. Inevitabil, alte lucruri au rămas "cum știm". Și tocmai pentru că
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
raza de competență a serviciului poliției rutiere unde solicită să fie examinată, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 1 alin. (2). ... (2) Persoană condamnată prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru comiterea unei infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice sau de omor, lovire ori vătămare cauzatoare de moarte, vătămare corporală gravă, tâlhărie, ultraj sau furtul unui autovehicul poate fi admisă la examenul pentru obținerea permisului de conducere sau a brevetului de conducător, în condițiile prevăzute la art. 103 alin. (1) lit. a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152383_a_153712]
-
grijă să nu se petreacă abuzurile despre care s-a vorbit aici. Tov. N. Ceaușescu: Prima parte a articolului 6 este bună. Trebuie, într-adevăr, îmbunătățită redactarea. Pentru că sunt diverse cazuri. Am avut cazul gen. Crăciun, care a săvârșit un omor prin imprudență și trebuia trimis în judecată. Cazul lui a venit aici și am spus că nu trebuie trimis în judecată. Sunt de acord că trebuie să îmbunătățim redactarea, dar principiul cred că e bun. Tov. P. Lupu: În legătură cu faptul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
r? zboi, s-a l? udat �n cercurile rom�ne? ți cu aceast? participare. Unii dintre rom�ni (oameni cu adev? raț de n? dejde ? i profesioni? ți foarte serio? i) �? i aminteau c? Boeru se l? udă fă?? de ei: �L-am omor�ț că pe un pui! � �ntruc�ț autorul a apelat adesea la relat? rile lui Traian Boeru că surs? , el vrea s? sublinieze faptul c? aceste relat? ri s�nt demne de �ncredere doar �n privin? a c�torva elemente fundamentale: organizarea Echipei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c]tre distrugere, simbolizat] de arderea perpetu] a gunoaielor în afara zidurilor Ierusalimului (Gheena). Faptul de a fi tentat s] faci lucrul corect dintr-un motiv greșit, aceasta fiind a patra și cea mai insidoas] tentație a lui Becket din piesă Omor în catedral] de T.S. Eliot, nu modific] aceast] realitate. R]splata prezenței lui Dumnezeu este rezervat] celor care urmeaz] calea lui Iisus din iubire și nu pentru r]splat]. Numai aceștia vor fi capabili s] aprecieze r]splata. Poate cineva
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
între faptul c] moartea pacientului a fost intenționat] sau c] a survenit ca o consecinț] evident] a acțiunii sau a omisiunii agentului? În cele ce urmeaz] va fi prezentat un scurt rezumat al acestor dezbateri. iv. Acțiuni și omisiuni/a omor] și a l]să s] moar] A împușca pe cineva reprezint] o acțiune: a nu reuși s] ajuți victima unor împușc]turi este o omisiune. Dac] A îl împușc] pe B, iar B moare, înseamn] c] A l-a omorât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în care agentul ar fi putut proceda altfel - adic], în situația în care A s-ar fi abținut s] îl omoare pe B, iar C i-ar fi salvat viața. Exist] o serie de aspecte problematice în ceea ce privește diferențierea dintre a omor] și a l]să pe cineva s] moar] sau dintre eutanasia activ] și cea pasiv]. În cazul în care distincția dintre a omor] și a l]să pe cineva s] moar] s-ar baza doar pe diferențele dintre acțiuni și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
iar C i-ar fi salvat viața. Exist] o serie de aspecte problematice în ceea ce privește diferențierea dintre a omor] și a l]să pe cineva s] moar] sau dintre eutanasia activ] și cea pasiv]. În cazul în care distincția dintre a omor] și a l]să pe cineva s] moar] s-ar baza doar pe diferențele dintre acțiuni și omisiuni, atunci agentul care, spre exemplu, oprește aparatul care îl menține în viat] pe B, îl omoar] pe B, iar agentul care se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
urm] s] moar]. Aceast] modalitate de a diferenția cele dou] metode i-a determinat pe mulți autori s] o numeasc] neplauzibil] și s] încerce s] o orienteze în alte direcții. O posibil] sugestie ar fi s] percepem acțiunea de a omor] că pe o succesiune de evenimente care duc la moarte, iar pe cea legat] de a l]să pe cineva s] moar] că abținere de a interveni într-o succesiune de evenimente care duc la moarte. Conform acestei scheme, administrarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la moarte, iar pe cea legat] de a l]să pe cineva s] moar] că abținere de a interveni într-o succesiune de evenimente care duc la moarte. Conform acestei scheme, administrarea unei injecții letale ar reprezenta un caz de omor; în timp ce a nu conecta un pacient la un aparat respirator sau a-l deconecta de la acesta, ar fi o situație care aparține celei de-a două categorii. În primul caz, pacientul moare din cauza unor evenimente declanșate de agent, în cel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din cauza unor evenimente declanșate de agent, în cel de-al doilea, deoarece agentul nu intervine în cursul evenimentelor (de exemplu, o boal] letal]) deja declanșate, dar, de data aceasta, nu de c]tre agent. Este oare aceast] distincție dintre a omor] și a l]să pe cineva s] moar], sau dintre eutanasie activ] și cea pasiv], relevant] din punct de vedere moral? Este mai r]u s] omorî pe cineva său s] îl lași s] moar]? Diferite argumente au fost formulate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a afirmat c] aceast] distincție între „a acționa” și „a l]să s] acționeze” este o important] din punct de vedere moral atâta timp cât limiteaz] obligațiile și responsabilit]țile agentului de a salva vieți. Deși faptul a se abține de la a omor] un om necesit] un efort minim, situația este mult mai dificil] când este vorba despre salvarea vieții cuiva. Dac] am pune în balant] cele dou] metode, atunci am fi la fel de responsabili pentru moartea celor pe care nu reușim s] îi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vezi Foot, 1980, p. 161-162). Acesta ar fi un lucru absurd, susține argumentul: suntem mult mai responsabili pentru moartea celor pe care ii omorâm decât pentru cea a celor pe care nu reușim s] îi salv]m. În consecinț], a omor] o persoan] este mult mai grav decât a o l]să s] moar]. Dar, cu toate c] uneori se poate observa o distincție din punct de vedere moral între a omor] și a l]să pe cineva s] moar], acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu reușim s] îi salv]m. În consecinț], a omor] o persoan] este mult mai grav decât a o l]să s] moar]. Dar, cu toate c] uneori se poate observa o distincție din punct de vedere moral între a omor] și a l]să pe cineva s] moar], acest lucru nu înseamn] c] o asemenea diferenț] poate fi valabil] întotdeauna. Uneori, suntem la fel de responsabili atât pentru omisiunile noastre, cât și pentru faptele noastre. Un p]rinte care nu își hr
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
insulin] unui diabetic care este s]n]tos în rest, nu va fi absolvit de responsabilitate moral] doar prin justificarea c] persoană aflat] în grija să a murit din cauza omisiunilor sale. Mai mult, cănd argumentul cu privire la importanța distincției dintre a omor] și a l]să pe cineva s] moar] este adus în discuție în dezbaterile legate de eutanasie, trebuie avut în vedere un element suplimentar. A omor] pe cineva sau a-l l]să s] moar] în mod deliberat este considerat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a murit din cauza omisiunilor sale. Mai mult, cănd argumentul cu privire la importanța distincției dintre a omor] și a l]să pe cineva s] moar] este adus în discuție în dezbaterile legate de eutanasie, trebuie avut în vedere un element suplimentar. A omor] pe cineva sau a-l l]să s] moar] în mod deliberat este considerat, în general, un lucru negativ deoarece persoanei respective i se ia viața. În situații obișnuite, oamenii își prețuiesc viața, si este în interesul lor s] și-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în calcul” (p. 9). Cu alte cuvinte, chiar dac] A prevede c] B va muri în urmă faptelor sale, moartea lui B este doar prev]zut] și nu intenționat]. Intenția direct] este de a calma durerea și nu de a omor] pacientul. Distincția dintre rezultate intenționate și consecințe prev]zute, dar neintenționate este concretizat] în Principiul Efectului Dublu (PED). PED enumer] o serie de condiții în care agentul poate s] „ing]duie” său s] „permit]” că o anumit] consecinț] (cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un medicament letal, intenționeaz] s] curme durerea pacientului sau intenționeaz] s] îi provoace moartea? De multe ori, se face o distincție între bun]tatea sau r]utatea agenților: dovadă bun]ț]ții unui agent este lipsa dorinței sale de a omor] o alt] persoan]. Cu toate acestea, nu este clar dac] aceast] diferenț] poate fi aplicat] și în cazurile de eutanasie. În toate aceste situații, A încearc] s] aduc] foloase lui B, deci, acționând că un agent bun. Doar dac] presupunem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
duce de la practici justificate la unele nejustificate. În versiunea să logic], argumentul pantei alunecoase nu este conving]tor. Nu exist] baze logice penru care motivele care justific] eutanasia - compasiunea și respectul pentru autonomie - ar trebui s] justifice în mod logic omorurile care nu sunt s]vârșite nici din compasiune, nici din respect pentru autonomie. În versiune empiric], argumentul pantei alunecoase susține c] omorurile justificate vor duce, de fapt, la omoruri nejustificate. Exist] foarte puține dovezi empirice care s] dovedeasc] aceast] afirmație
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
penru care motivele care justific] eutanasia - compasiunea și respectul pentru autonomie - ar trebui s] justifice în mod logic omorurile care nu sunt s]vârșite nici din compasiune, nici din respect pentru autonomie. În versiune empiric], argumentul pantei alunecoase susține c] omorurile justificate vor duce, de fapt, la omoruri nejustificate. Exist] foarte puține dovezi empirice care s] dovedeasc] aceast] afirmație. Chiar dac] programul „eutanasiei” naziste este deseori citat că un exemplu pentru ceea ce se poate întâmpla în momentul în care o societate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și respectul pentru autonomie - ar trebui s] justifice în mod logic omorurile care nu sunt s]vârșite nici din compasiune, nici din respect pentru autonomie. În versiune empiric], argumentul pantei alunecoase susține c] omorurile justificate vor duce, de fapt, la omoruri nejustificate. Exist] foarte puține dovezi empirice care s] dovedeasc] aceast] afirmație. Chiar dac] programul „eutanasiei” naziste este deseori citat că un exemplu pentru ceea ce se poate întâmpla în momentul în care o societate consider] c] unele vieți nu merit] s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care s] dovedeasc] aceast] afirmație. Chiar dac] programul „eutanasiei” naziste este deseori citat că un exemplu pentru ceea ce se poate întâmpla în momentul în care o societate consider] c] unele vieți nu merit] s] fie tr]ițe, motivația din spatele acestor omoruri nu a fost nici compasiunea, nici respectul pentru autonomie; au fost, măi degrab], prejudicii rasiale și credința c] puritatea rasial] a poporului (volk) impunea eliminarea anumitor indivizi și grupuri. Dup] cum am mai spus, în Olanda se desf]șoar] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate s] omoare pentru a se autoap]ra, în condițile în care nu exist] o alt] cale de a-si ap]ra viață sau de a evita un r]u major cauzat în mod nedrept; dar o persoan] nu poate omor] o alt] persoan] doar pentru binele altora. Drepturile morale primare sunt acele drepturi pe care le are orice persoan], în contrast cu acele drepturi care depind de anumite circumstanțe, spre exemplu, promisiuni sau contracte legale. Drepturile morale primare ale persoanei includ, în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru c] lumea natural] neafectat] de factorul antropic merit] apreciat] de dragul ei. Venerarea vieții sugereaz] c], toate celelalte fiind egale, este întotdeauna mai bine s] evit]m omorârea unei viet]ții. Dar Schweitzer era conștient de faptul c] nu orice omor poate fi evitat. Punctul lui de vedere era c] nu trebuie s] ucidem în absență un motiv bun și în nici un caz pentru amuzament sau că sport. Astfel, din etică respectului vieții nu reiese c] avortul este moralmente greșit. F
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]