3,683 matches
-
crime sau mari nelegiuiri. Ecuația psihologică individuală. Subiectivitatea psihică Interesant cum din aceleași premise unii oameni scot o concluzie pozitivă pentru ei, iar alții, una negativă. „Interpretarea” se supune, de fapt, măsurii În care fiecare Își consideră existența: În termeni optimiști sau dimpotrivă, pesimiști. Iată un frumos exemplu dat de Petre Botezatu („Interogații”, 1978), exempu inspirat din cartea lui Anatole France, „Lecția bine Învățată”: ...„o preafrumoasă doamnă de pe timpul lui Ludovic al XI-lea, pe care confesorul său o admonesta fără
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
regulă, încrederea interpersonală se dezvoltă greu. Este nevoie de multe experiențe pozitive pentru ca relația dintre două persoane să se înnobileze cu sentimentul (stabil) al încrederii reciproce. Se poate, însă, ca în viață să se plece din start (potrivit unei filosofii optimiste) de la încrederea reciprocă, iar experiențele (pozitive) ulterioare să confirme și să întărească sentimentul de încredere reciprocă. De asemenea, se poate întâmpla ca o singură experiență (pozitivă, dar esențială) puternică să ducă la o încredere reciprocă solidă. După cum, se poate întâmpla
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în limbajul unor cercetători în domeniu, optimism nerealist (Taylor și Brown, 1987, apud Rimé, 2008), noroc personal (Janoff-Bulman, 1989, apud idem) sau iluzia invulnerabilității (Perloff, 1983, Weinstein, 1980, apud idem). Studiile au arătat că, în general, viziunea asupra viitorului este optimistă; că lucrurile vor merge bine și spre mai bine. Ne abandonăm (foarte) greu speranțele și credința în bine. Valoarea de sine. Oamenii nu se pot mulțumi cu sentimente deplorabile despre propria persoană (decât în cazuri speciale și în anumite condiții
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
fixate parțial de structura noastră biologică și genetică; reacțiile noastre emoționale sunt puternic influențate de interpretarea personală a factorilor declanșatori; • determină ce anume așteptăm de la emoții. Bunăoară, cineva care a frecventat o școală a cărei director obișnuia să se arate optimist în privința opțiunilor elevilor pentru viitoarea carieră, cu scopul de a induce o motivație, va avea o apreciere pozitivă a potențialului propriu; • ajută la formarea stilului în care obișnuim să ne exprimăm emoțiile. Copiii învață un anumit stil și un anumit
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
inteligenți pentru a recunoaște că un conflict, precum și mânia care derivă din acesta, reprezintă o componentă inevitabilă a vieții, dar doresc să îl trateze în maniera cea mai puțin ofensatoare." Ei manifestă "o dorință autentică de a păstra o prezență optimistă în viețile celor dimprejurul lor" (ibidem). 35 Pentru o analiză și o înțelegere cât mai nuanțate, se impune credem o foarte sumară, dar relevantă, distincție între frică și anxietate. Frică Anxietate Reacție la o primejdie reală Anticiparea unei primejdii iminente
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pierderilor" Una dintre cele mai mari greșeli privind alocarea resurselor necesare protejării sistemului se referă la asigurarea unor niveluri inadecvate ale protecției informațiilor, înregistrându-se fie o tendință pesimistă, concretizată prin protejarea unei mari cantități de informație, fie o tendință optimistă, manifestată prin asigurarea unei foarte mici cantități de informație. Practica demonstrează că un procent din totalul informațiilor trebuie să fie strict secrete (sau sub un control foarte riguros); nu mai mult de 4% trebuie să fie secrete (confidențiale la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
în spațiul cibernetic capabile să destabilizeze infrastructurile critice pentru națiune, economie sau securitatea națională. Faptul că aceste atacuri necesită o tehnologie foarte sofisticată poate explica parțial lipsa acestora de până acum, ceea ce nu ar trebui însă să ne facă prea optimiști. Au fost cazuri în care atacanții au exploatat vulnerabilități ce constituie semnale despre posibilitatea producerii unor daune mult mai mari. Elemente de incertitudine au apărut ca urmare a studierii unor atacuri, începând de la plănuirea lor până la concretizarea în fapte. Analiza
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
viitor. Mă îngrijorează și faptul că la noi sunt unii care uită că aici nu este Elveția, că avem probleme grele și dușmani înveterați și că toate acestea cer din partea noastră mai multă unitate, mai mult spirit patriotic. Sînt, totuși, optimist că poporul nostru va învinge și că nimeni nu poate lichida un popor care există de mii de ani. consemnări, In fața micului ecran. Bine este 194 Straja neamului Straja neamului , ziar a cărui director era D. Popescu - Bârlad, strada
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
se răspândește lent, cu prețul unor conflicte memorabile, cu suișuri și coborâșuri într-o asemenea măsură, încât acum ni se pare regimul politic firesc al umanității. Credem că ea poate fi adoptată de toate culturile, adaptând-o la context. Sunteți optimist sau pesimist, urmând criteriile propriei judecăți. Măsura aprecierilor noastre nu este posibila per-fecțiune a viitorului, ci traiectoria parcursă, în mod real, în trecut. Pe de altă parte, nu trebuie să uităm că achizițiile istorice prind rădăcini mai întâi într-o
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
când este în civil, un ofițer de marină trebuie să aibă capul acoperit, să poarte cămăși și cravate de culoare închisă și costume în culori nețipătoare. (14b) Nu trebuie să se plângă, nici să critice, ci să afișeze o "atitudine optimistă". (14c) Le este recomandat să nu aibă datorii, să trăiască modest, în limita mijloacelor (14d), ca "un ofițer și un gentleman", "să (14e) nu se căsătorească prea repede", în orice caz, nu înainte de a-și termina instrucția de bază. (15a
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
către vindecare. În cadrul relației „medic - bolnav”, fiecare dintre aceste persoane au roluri diferite, bine precizate, pe care trebuie să le îndeplinească. La bolnav contează foarte mult personalitatea premorbidă și impactul cu boala actuală. La medic contează personalitatea acestuia (rezervat, curajos, optimist, dur, defetist), experiența cu bolnavii și modul de a se apropia de aceștia. M. Balint acordă un rol important „emoțiilor medicului” suscitate de întâlnirea cu bolnavul și „coparticiparea” simpatetică a acestuia la suferința pacientul său. Aceste aspecte, peste care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
hipertimici sau activi Aceștia au o dispoziție veselă, un temperament sangvin și sunt activi. Buni și serviabili, adesea tumultoși, sunt capabili de randament însă superficiali, neserioși și nesiguri. Au puțin simț critic, sunt independenți și ușor influențabili. Naivi și vanitoși, optimiști, comportamentul lor este fără formă, fără distanță și neinhibat. Unii dintre ei sunt agitați și excitați, certăreți și instabili, dar se reconciliază ușor. 2) Psihopații deprimați Aceste persoane sunt calme, sceptice sau pesimiste. Ei privesc viața și lumea cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cei din jur. U nu e realist. El spune că se ridică deasupra realității (modul său de a-și invita semenii să o derealizeze). El nu vrea să impună nici un adevăr, să transmită nici un fel de înțelepciune. Nu e nici optimist, nici pesimist. Cu atît mai puțin nihilist. Fără îndoială, concepția sa asupra lumii și a omului este tragică. Pe ce se sprijină lumea noastră? Pe nimic altceva decît pe ea însăși, pe un imposibil: ne condamnăm singuri la această lume
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
modernizarea armatei. Estimările creșterii cheltuielilor pentru apărare ale Chinei în anii 1990 sunt foarte diferite. Unii sugerează că tendințele acestor cheltuieli nu trebuie să fie supraestimate (Nathan și Ross, 1997, pp. 146-148; Karmel, 2000). Alții, însă, atenționează cu privire la interpretările prea optimiste ale modernizării armatei Chinei. Nye avertizează că "și după ce înlăturăm exagerările ... afirmarea puterii armatei chineze ... trebuie să fie privită în mod serios, ca un nou factor în regiune [Asia de Est]" (Nye, 1997, p. 70). Există dovezi că RPC se
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
evaluare neorealistă a naturii ordinii emergente post-Război Rece, ca o consecință a principalelor evoluții apărute în sistemul internațional după 1999. Dacă alinierea la hegemon se dovedește a nu fi durabilă, teoria instituționalistă ar putea oferi un scenariu alternativ și mai optimist pentru viitor. Logica argumentelor instituționaliste tinde să indice că riscul de declin și supraextindere hegemonică intrinsec statutului unipolar al SUA le vor încuraja, cel puțin pe termen lung, să depindă în mare măsură de multilateralism. Această perspectivă teoretică se bazează
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Astfel, poate să apară o "umbră a viitorului" în care hegemonul are stimulente pe termen lung pentru a-și controla comportamentul astfel încât poate apoi să încurajeze și să ceară reciprocitate de la alții în viitor. În linii mari, instituționalismul este mai optimist cu privire la posibilitățile unei ordini internaționale stabile, sistemul postbelic de instituții multilaterale fiind cheia menținerii stabilității. Lipsa unei tradiții a multilateralismului și structura slab dezvoltate a interdependenței internaționale din Asia de Est fac ca aceasta să rămână vulnerabilă la resurgența rivalităților
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
SUA, cel puțin pe termen scurt și mediu. Bineînțeles că tema proliferării nucleare este mult mai problematică în contextul estasiatic, mai ales în ceea ce privește Coreea de Nord, dar și China și, posibil, Japonia. Cu toate acestea, instituționaliștii ar putea oferi un scenariu mai optimist pentru lumea după 11 septembrie 2001, în baza afirmațiilor lor privind costurile administrării sistemului pentru hegemon, precum și avantajele lui pe termen lung, în urma recursului la diplomația multilaterală. Totuși, se poate afirma că dificultățile cu care se confruntă SUA depășesc logica
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sceptic cu privire la șansele unei ordini internaționale stabile în primii ani ai secolului al XXI-lea, despre care afirmă că se va caracteriza printr-o reacție împotriva prezenței imperiale a Americii. În acest sens, există un accent diferit de scenariul relativ optimist privind ordinea internațională liberală și pașnică, centrată pe pacea democratică prezentată în volumul de față. Pentru a include această cercetare a lui Cederman în posibilitatea existenței "efectelor de maturizare"și a "efectelor epocale", trebuie luate în considerare rolul lor în
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
septembrie 2001 de nimeni altul decât Paul Kennedy însuși. Scrisă imediat după atacuri, și nu în perioada triumfală ce a urmat intervenției SUA în Afganistan, evaluarea făcută de Kennedy privind locul Americii în sistemul internațional emergent era mult mai puțin optimistă. Într-adevăr, concluziile contribuției lui la o colecție importantă de eseuri ce dezbat implicațiile strategice ale noii "epoci a terorii" exprimă sentimente care surprind în mod clar necesitatea pe termen lung ca SUA să înceapă să reflecteze în mod fundamental
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
a artei cu tehnica, aspirația către arta sintetică se regăsesc și în numeroase alte articole-program publicate ulterior aici. Într-un eseu consacrat arhitecturii, Marcel Iancu formulează astfel o definiție a curentului: „Constructivismul este arta «abstractă», care, crescută dintr-un simț optimist al vieții, purifică arta de orice urme de romantism, fiind expresia cea mai violentă a dorului de construcție a vremii noastre” (Constructivism și arhitectură, 1925). Formula estetică a orientării este aplicată cu precădere artelor plastice, sculpturii și arhitecturii, fapt explicabil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
nucleară face ca prețul plătit de agresor să fie enorm. Teoriile balanței ofensivă-defensivă (încorporate în realismul structural waltzian) pot ajuta la explicarea și predicția unui anumit război, precum și a condițiilor în care pacea devine mai probabilă. Realiștii defensivi sunt mai optimiști decât Waltz în privința șanselor de cooperare între state, inclusiv în domeniul securității. De exemplu, Charles Glaser consideră că realismul structural waltzian pune în mod nejustificat semnul de egalitate între autoajutorare și adoptarea unor comportamente competitive, trecând cu vederea aspectele cooperative
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
pace: starea statală. Punctul de plecare în crearea statului este așadar o determinare umană, auto-prezervarea aflându-se însă pe primul loc. În funcție de cum apare un om, dacă el este considerat în mod pesimist, ca o persoană agresivă, sau în mod optimist, ca o ființă sociabilă, așa apare și concepția despre stat. În toate cazurile însă, statul are datoria să mențină și să impună acordurile odată încheiate, chiar și prin forță fizică. Antropologia pesimistă vede statul ca pe o structură dotată cu
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
sociabilă, așa apare și concepția despre stat. În toate cazurile însă, statul are datoria să mențină și să impună acordurile odată încheiate, chiar și prin forță fizică. Antropologia pesimistă vede statul ca pe o structură dotată cu puteri nelimitate. Antropologia optimistă se bazează pe încrederea acordată de cetățeni statului, care îi conduce în mod drept, astfel încât nu este nevoie decât un minimum de stat. Filosofia politică a subiectivității pleacă de la premisa determinării omului, de la o antropologie politică. Aceasta motivează necesitatea existenței
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
înfrângere a judecății sănătoase, dar nu-și pierdea încrederea în triumful final al rațiunii. Wittgenstein nu cunoștea asemenea decepții. Pentru el, omul care gândește cu adevărat nu putea fi decât o ființă nefericită. Perspectiva primului asupra vieții era în esență optimistă, a celui de-al doilea una profund pesimistă. Convingerile lui Russell erau tipice pentru cele ale unui democrat și liberal al epocii. El era de acord cu utilitariștii că exercițiul rațiunii ne permite să distingem cauzele bune de cele rele
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
al doilea caz, persoana sănătoasă are un risc teoretic de 50% de a moșteni gena mutantă (genotip An) și deci de a manifesta boala la un anumit moment (vârstă) și de a o transmite la descendenți. Dar, privind lucrurile mai optimist, această persoană are șansa de 50% de a fi genotipic normală (nn) și deci de a nu face niciodată boala. Problema esențială se reduce la întrebarea dacă este sau nu purtător de genă mutantă; în esență, este vorba de diagnosticul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]