8,430 matches
-
nostru interior, ascund, dincolo de forma lor clară și convențională, un univers straniu, presupunând un destin incert, un destin cuantic. 3. Echilibrul biostructural sau armonia biostructurală În paradigma newtoniană, omul privit În ansamblu este privit din punct de vedere fizic. În paradigma cuantică, omul este privit din punct de vedere holistic și cuprinde trei mari laturi, componente: 1. Omul fizic 2. Omul psihologic, emoțional 3. Omul spiritual. Omul fizic reprezintă partea fizică a organismului, tot ce Ține de corpul fizic, de materia
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
spune: „Dacă se poate vorbi de o imagine a naturii conformă cu științele exacte ale naturii din vremea noastră, atunci trebuie să Înțelegem prin ea nu atât imaginea naturii, cât imaginea raporturilor noastre cu natura (Înțelegând aceste raporturi, prin perspectiva paradigmei complexității, ca raporturi intra si inter sistemice om-natură). Vechea Împărțire a lumii Într-o existență care se desfășoară obiectiv În spațiu și timp, pe de o parte, și un spirit În care se reflectă această dezvoltare, pe de altă parte
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
naturii. În concepția acestei științe se află mai presus de toate rețeaua relațiilor omului cu natura... Încetând de a mai fi un spectator al naturii, știința se recunoaște și ea drept parte a acțiunilor reciproce dintre om si natură". Noua paradigmă impusă de teoria cuantică străpunge barierele unui raționalism unilateral, forțând schimbarea atitudinii și În metafizică. Faptul că știința Își recunoaște limitele epistemologice, impunând În același timp un demers menit să apropie, prudent și foarte bine argumentat, cunoașterea rațională de trăirea
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
se nasc universuri, spații și timpi. Totul poate fi regândit despre om și lume". Teoria cuantică este una din marile provocări ale epistemologiei secolului XX. Perspectiva deschisă de rezultatele științei cuantice va depăși separarea subiect-obiect În actul cercetării, existența În paradigma mecanicistă dominată de filosofia carteziană. Totodată se va afirma ordinea interioară a universului existentă la nivelul microfizicii. Ordinea nu mai este Înțeleasă ca un aranjament exterior sau o dispunere regulată a evenimentelor, ci există o ordine totală implicată În fiecare
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
sau o dispunere regulată a evenimentelor, ci există o ordine totală implicată În fiecare realitate spațio-temporală. Se trece de la o ordine explicită la o ordine implicită. Un exemplu de ordine explicită Îl constituie sistemul de coordonate carteziene, dar În noua paradigmă ordinea explicită devine secundară. Legile fizicii nu vor mai fi descrise Într-un sistem cartezian, ci vor fi evidențiate prin intermediul holomișcării care este o totalitate nedivizată, indefinibilă și incomensurabilă. Holograma (Înregistrarea fotografică a figurii de interferență a undelor de lumină
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
este iluminată cu ajutorul laserului forma și structura sunt desfășurate pentru a da o reprezentare recognoscibilă și integrală a obiectului. Ordinea implicită dă o reprezentare mai coerentă a proprietăților cuantice ale materiei decât ordinea explicită ce rămâne specifică concepției mecaniciste. În paradigma holistă ordinea implicită este fundamentală și prioritară. Legile fizice se sustrag pornind de la ordinea implicită care se desfășoară În ordine explicită, pe când reprezentarea mecanicistă pornește la elaborarea unor legi bazându-se pe ordinea explicită, și rămânând oarecum exterioară fenomenului studiat
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
schizotipale sunt legate fenomenologic cu schizofrenia; în fapt 5 din 8 criterii pentru definirea personalității schizotipale (DSM) sunt aproape identice cu criteriile prodromale ale schizofreniei! Posibilitatea unei continuități etiologice între aceste trăsături etiologice și schizofrenie merită desigur cercetări ulterioare utilizând paradigme multiple inclusiv genetice, neurochimice sau imagistice. Până 34 la stabilirea unor concluzii pertinente însă, ne mulțumim să considerăm posibilitatea schizofrenia simplă și personalitatea schizoidă aparțin împreună unui spectru al schizofreniei. Rămâne în continuare deschisă perspectiva ca simptomatologia prodromală din schizofrenie
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
a personalității care integrează în ea ansamblul condiționărilor bilogice și psihopatologice care se cumulează de la fecundarea ovulului pînă la naștere și de-a lungul perioadei postnatale, a primilor ani de dezvoltare și a biografiei în general". Conceptul se înscrie în paradigma gîndirii medicale, de cercetare a factorilor "premorbizi" sau "favorizanți" rămânând în continuare deschis față de problematica spinoasă a specificității, chiar a unei duble specificități căci nu este numai suficientă doar prezumția uneie vulnerabilități pentru o tulburare psihică, fără a nu
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Călina Trifan, Leo Bordeianu, Ghenadie Nicu, Aura Christi, Boris Grigorescu, Alexandru Corduneanu, Ghenadie Postolache, Nicolae Spătaru, Nicolae Leahu, Mircea V. Ciobanu, Dumitru Crudu -, se poate vorbi despre o schimbare de fond în poezia tânără basarabeană. Se conturează treptat o nouă paradigmă literară, numită postmodernism, un „concept comod, lax și atoateîncăpător” (Mircea Zaciu), concept care, deși destul de rodat în lume, pe pământ basarabean nu a fost explicat și comentat de nimeni. Fără a-și „însuși teoria”, tinerii noștri poeți preiau metoda (cu
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
noi și noi completări... O asemenea carte ar putea fi un adevărat bestseller, cu care să spargem piața culturală românească. Cine își va asuma proiectul? Aureliu Busuioc, „șaptezecist tardiv și optzecist precoce”, adică scriitor talentat și receptiv la schimbări de paradigme, inclusiv politice, susține ocazional în revista Săptămâna o rubrică intitulată șăgalnic, cu nuanțe romantic-arhaice „Notițe pe cutia de chibrituri”. Reflecțiile sale, scrise admirabil, pigmentate cu ironii fine, sunt întotdeauna adevărate lecții de limbă română. Între puținii scriitori de la noi, Busuioc
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
și nimic exterior nu-l Împinge pe scriitor să-și dezvăluie intențiile sinucigașe. După cum nici o forță nu poate reprima Înfricoșătoarele mecanisme ale mărturisirii. Scriitorul sinucigaș suferă Întotdeauna de sindromul Dostoievski și de fatalitatea mărturisirii, de o perversitate continuă a voinței. Paradigma Werther și paradigma Freud Dar nu relativizează mărturisirea ireparabilul presimțit În orice act sinucigaș? Nu risipește notația jurnalieră (seacă, parțială și, de cele mai multe ori, criptică) tensiunea presupusă de actul atât de radical? În deznădejdea Înecată În bântuirea cinematografelor de cartier
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
nu-l Împinge pe scriitor să-și dezvăluie intențiile sinucigașe. După cum nici o forță nu poate reprima Înfricoșătoarele mecanisme ale mărturisirii. Scriitorul sinucigaș suferă Întotdeauna de sindromul Dostoievski și de fatalitatea mărturisirii, de o perversitate continuă a voinței. Paradigma Werther și paradigma Freud Dar nu relativizează mărturisirea ireparabilul presimțit În orice act sinucigaș? Nu risipește notația jurnalieră (seacă, parțială și, de cele mai multe ori, criptică) tensiunea presupusă de actul atât de radical? În deznădejdea Înecată În bântuirea cinematografelor de cartier, a lui Cesare
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
devenind conștient de natura lucrurilor și studiind-o poate fi de ajutor 25. Câtă diferență Între sinucigașul naiv, din familia inocentului Werther, și sinucigașul care Își caută argumentele Într-o bibliografie savantă! Sunt două vârste ale uneia și aceleiași realități: paradigma Werther, pusă sub semnul dorinței de a pleca, de a călători, de a descoperi necunoscutul („Cât de fericit sunt să plec!”, exclamă tânărul Werther) și paradigma Freud, În care lucrurile Își ies din matca naturală, nemaifiind percepute, ca la Goethe
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
caută argumentele Într-o bibliografie savantă! Sunt două vârste ale uneia și aceleiași realități: paradigma Werther, pusă sub semnul dorinței de a pleca, de a călători, de a descoperi necunoscutul („Cât de fericit sunt să plec!”, exclamă tânărul Werther) și paradigma Freud, În care lucrurile Își ies din matca naturală, nemaifiind percepute, ca la Goethe, drept un fenomen firesc sau, În cel mai rău caz, drept un accident. La Freud, mecanismul sinuciderii coboară În adâncurile ființei, „drenând ego-ul”, Într-o suprapunere
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
XII-a. Odată cu aceste diminuări s-a operat și o reducere a expunerii politico-militare în favoarea temelor de civilizație, cultură și istorie cotidiană. S-au estompat unele evenimente și personaje din panteonul național-comunist, s-au recuperat elemente din istoriografia interbelică etc. Paradigma explicită a "luptei de clasă" s-a pierdut foarte curând după 1989, dar modelul eroizant 30 a traversat cu succes întreaga tranziție postcomunistă. Cel Mare pentru cei mici Prima întâlnire "științifică" a copiilor cu istoria voievozilor români se leagă, în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pasiune a povestirii se nasc uneori și inadvertențe, îngăduite probabil în ideea colaborării cu un cititor mai experimentat, apt să completeze neștiința celor mici269. Povestea spusă de Neagu Djuvara nu este o contra-istorie, un ansamblu de negări, construit prin combaterea paradigmei național-comuniste ori prin simpla reactivare a unor secvențe istoriografice pe care fostul regim le combătuse decenii în șir. Este chiar o istorie, bine articulată într-o logică proprie, cu o reconfortantă finalitate identitară. Tonul degajat și lipsa constrângerilor normative, de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
orice loc, sunt impresionate de curajul fizic, iar curajul fizic se demonstrează la maximum în fața morții. Atitudinea dârză și neînfricată a martirilor în fața morții și durerilor teribile de pe urma groaznicelor suplicii la care erau supuși de către persecutorii păgâni, constituie o adevărată paradigmă și pentru bolnavii aflați într-o stare terminală sau pentru cei cărora li s-a comunicat un diagnostic letal sau un prognostic infaust. Sfinții martiri nutreau cu tărie credința în viața veșnică, de aceea nu aveau temeri sau angoase în
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
continuă să exercite o influență binefăcătoare și astăzi pentru noi toți și ne îndeamnă să ne învrednicim de nimbul martiric. Pe lângă mărturisirea cu tărie, devotament și abnegație a credinței lor, pe lângă dragostea lor nehotărnicită pentru Dumnezeu, martirii ne sunt și paradigme ale curajului în fața morții imediate, dovedindu-se a fi adevărați eroi prin statornicie, răbdare și bravură. Pentru cei pătrunși de dureri și suferințe fizice, pentru cei cărora le este foarte aproape sfârșitul pământesc, sfinții mucenici le sunt exemple demne de
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
ce se țes între text și context), la exhumarea-exfolierea sensurilor cuprinse în semnul-tablou, film, mesaj publicitar sau mediatic. În ciuda avertismentelor lansate recent (un Pierre Nora inter alii) privind regresul științelor umane care basculează de la o "vîrstă de aur" a marilor paradigme (marxismul, structuralismul) la "era vidului", considerăm că analiza codurilor și mesajelor complementată de o perspectivă hermeneutică nu poate decît să continue mutația spectaculoasă inițiată de structuralism: "De la umanismul postbelic la antiumanismul postcolonial, paradigma filosofică s-a schimbat radical, dar inspirația
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de la o "vîrstă de aur" a marilor paradigme (marxismul, structuralismul) la "era vidului", considerăm că analiza codurilor și mesajelor complementată de o perspectivă hermeneutică nu poate decît să continue mutația spectaculoasă inițiată de structuralism: "De la umanismul postbelic la antiumanismul postcolonial, paradigma filosofică s-a schimbat radical, dar inspirația morală a rămas aceeași: trebuia să i se provoce individului o comoție salutară și omul să devină neliniștit pentru a putea fi mai bine umanizat" (Alain Finkielkraut, 1996:55). Pledoarie pentru o cultură
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
umană este funciar socială. "Omul nu devine om decît printre oameni", afirma Fichte și, adăugăm noi, citind, citînd, învățînd semnele-prezențe ale celuilalt. PARTEA I SEMIOTICĂ GENERALĂ. CONCEPTE ȘI MODELE FUNDAMENTALE 1. SEMIOTICA ÎN CONTEMPORANEITATE. PROFILUL EPISTEMEI CONTEMPORANE 1.1. Noua paradigmă a cunoașterii științifice Știința actuală se caracterizează printr-un ansamblu de mutații profunde ce afectează atît trăsăturile sale imanente (noi concepte precum: model, semn, sistem, informație etc.; noi discipline: științele comunicării, psihologia cognitivă; noi standarde de raționalitate), cît și aspectele
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
raționalitate), cît și aspectele exterioare (natura și rolul său social). Inserția umanului și a socialului în știință se actualizează pe de o parte în determinarea macrosocială (societatea în ansamblul său progresează sau regresează în funcție de revoluțiile comunicării, de schimbările kuhniene de paradigmă) și microsocială a tuturor științelor, iar pe de altă parte prin modul de abordare socialmente determinat al științei (cf. J. Habermas și teoria intereselor de cunoaștere, Heisenberg și principiul de incertitudine, Niels Bohr și prezența de neeludat a observatorului: "Scopul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
este serios pus în cauză de perspectiva sistemică, ecologică, mereologică: "De fapt, numitorul comun al crizelor pe care le traversează astăzi umanitatea este persistența viziunii carte-zian-newtoniene aplicate unei realități incomprehensibile în termenii științei clasice" (S. Marcus, 1988: 133). Emergența "noii paradigme", numite de unii cercetători "ecologică", presupune o serie de mutații radicale (Le Moigne, 1977 apud R. Tessier, 1989 283: * de la preceptul cartezian al evidenței la cel "context sensitive" al pertinenței; ceea ce contează este intenția explicită sau implicită a cercetătorului: natura
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
noastre semiotice: pertinența modulată în contextualizarea uzajului semnic, globalismul transpus în complementarizarea sistemelor semiotice într-o practică sincretică precum teatrul, filmul, televiziunea, comunicarea face-to-face, iar orientarea teleologică reformulată ca strategie de producere și receptare a semnelor. Trăsăturile fundamentale ale noii paradigme sînt: i) complexitatea (Morin vorbește chiar de "paradigma complexității") care semnifică pe de o parte depășirea linearității carteziene (noțiunea de feed-back în bucla comunicării sau imbricarea nivelelor și tipurilor logice la Russell și Whitehead), iar pe de altă parte supradeterminarea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
globalismul transpus în complementarizarea sistemelor semiotice într-o practică sincretică precum teatrul, filmul, televiziunea, comunicarea face-to-face, iar orientarea teleologică reformulată ca strategie de producere și receptare a semnelor. Trăsăturile fundamentale ale noii paradigme sînt: i) complexitatea (Morin vorbește chiar de "paradigma complexității") care semnifică pe de o parte depășirea linearității carteziene (noțiunea de feed-back în bucla comunicării sau imbricarea nivelelor și tipurilor logice la Russell și Whitehead), iar pe de altă parte supradeterminarea cauzelor în explicarea acelorași efecte; ii) evoluționismul (chiar
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]