4,933 matches
-
Mehedinți ajunge la Olt unde, după o luptă eroică, în cea mai mare parte va fi decimat la 30 noiembrie . La 24 noiembrie 1916, trupele române fiind obligate să abandoneze orașul, începe ocupația germană a Severinului. Mehedințenii încep lupta de partizani, condusă de sublocotenentul în rezervă Victor Popescu. În ziua de 7 iulie 1917, fiind trădați și capturați zece dintre ei, între care Nicolae Popescu și socrul lui, moșierul Cernăianu Mihalache din Horăști, au fost executați prin împușcare în Severin, în
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
prilej. La 16 martie 1948, cu ocazia alegerilor supravegheate de noul regim, primăria din Turnu Severin primește din București, prin poștă, manifeste purtând antetul "Mișcarea de Rezistență Națională". Ele îndemnau populația severineană să boicoteze alegerile și să formeze grupe de partizani. La 13 aprilie 1948, în urma reorganizării teritoriale a României, odată cu dispariția județului interbelic Mehedinți, Turnu Severin devine un simplu oraș, raion al regiunii Gorj. La 11 iunie 1948 prin Legea 119 pentru naționalizarea intreprinderilor, ca pretutindeni în restul țării, investitorii
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Tito inaugurează sistemul hidroenergetic "Porțile de Fier I". În aceeași zi, 16 mai 1972, Iosip Broz Tito este decorat de Nicolae Ceaușescu la Turnu Severin cu cea mai înaltă distincție a R.S.R., "Ordinul Victoriei Socialismului". În 1977 este inaugurat Monumentul Partizanilor severineni din timpul primului Război mondial. La 3 decembrie 1977, Iosip Broz Tito îl întâlnește din nou pe Nicolae Ceaușescu la Turnu Severin, în vederea începerii lucrărilor la hidrocentrala "Porțile de Fier II". Cu prilejul construcției noii hidocentrale, perimetrul arheologic de la
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
IV-lea, a apărut o nouă "erezie" care susținea că Hristos nu era om și o divinitate simultan. S-a încercat demonstrarea independenței absolute a firii umane a lui Hristos. Curând, pe tronul patriarhal din Constantinopol a fost ales un partizan al acestei "erezii", Nestorie, preot din Antiohia. Dorea să impună bisericii această învățătură și astfel, a început în a-și persecută adversarii, stârnind un mare scandal. Patriarhul Chiril al Alexandriei, și Papa Celestin I au protestat. Teodosiu a fost determinat
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
începutul domniei lui Marcian de pe Dunărea Mijlocie în provinciile vestice ale imperiului, unde s-a desfășurat Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice. După moartea lui Attila, pericolul hunic a dispărut. Situația bisericească era însă foarte complicată. Monofiziții erau dominanți, iar Marcian era partizan al primelor două sinoade ecumenice. În 451, a convocat cel de-al patrulea sinod ecumenic la Calcedon, fiind prezenți mulți delegați și reprezentanți ai papei. Sinodul a condamnat "sinodul tâlhăresc" de la Efes și l-a depus din scaun pe Dioscor
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
au soldat cu aproximativ 10.000 de victime, după unele surse. Alte surse vorbesc însă de o cifră probabilă a morților de 9000 de țărani. Perpetuarea relațiilor feudale în agricultură au dat naștere din acea epocă începând la tendințe republicane, partizanii acestor idei acuzându-l pe rege pentru faptul că era cel mai mare proprietar de pământ (boier) din țară. Regele a promis țăranilor în toiul răscoalei din 1907 că va înfăptui o reformă agrară, în urma căreia țăranii să fie împroprietăriți
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]
-
principalele cauze ale rupturii au fost divergențele de percepere a regulilor călugărești. Astfel comunitatea s-a împărțit în două fracțiuni: sthaviravadini (theravadini) sau cei care se considerau ortodocși și loiali vechilor norme riguruase legate de învățăturile lui Buddha și mahăsănghikași (partizani ai școlii Mahăsănghika), care abordau o viziune liberală și permisivă asupra dogmei și a monahismului. Edictele din vremea regelui Așoka consemnează un nou conflict de ordin religios, cu prilejul căruia are loc un nou consiliu, cel de-al al treilea
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
mișcare pro-budistă este aceea a indienilor fără castă ("dalit" sau "paria") inițiată în ani 1890 de reprezentanți ai acestei clase, Iyothee Thass, Brahmananda Reddy și Dharmananda Kosambi. În 1956, prin convertirea liderului dalit B. R. Ambedkar la budism, mulți dintre partizanii lui au fost impulsionați să îi imite gestul. Meditația budistă Vipassana acaparează tot mai mulți amatori mai ales în India, dar și în țările occidentale. În prezent, în India sunt 12-17 milioane de budiști. Multe din simbolurile budiste trebuie să
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
să fii prizonier de război, persoana capturată trebuie să se fi comportat conform legilor și obiceiurilor războiului, ca de exemplu să fie parte a unei structuri miltare organizate, să poarte uniformă militară și să aibă armele la vedere. De aceea, partizanii, teroriștii și spionii pot fi executați. În practică însă, aceste criterii nu se aplică întotdeauna. Luptătorilor de gherilă, de exemplu, deși nu poartă uniforme și poartă arme la vedere, li se aplică statutul de prizonieri de război atunci când sunt capturați
Prizonier de război () [Corola-website/Science/300186_a_301515]
-
de către pictor. Tabloul este expus în prezent la Muzeul Luvru din Paris. Juliette Récamier (1777-1849), soția unui bancher bogat, era una dintre tinerele cele mai renumite și mai frumoase ale epocii sale. Avea un salon în care se întâlneau realiștii, partizanii restaurației Bourbonilor și cei care i se opuneau lui Napoleon și era frecventat de intelectali ca Jacques-Louis David, Benjamin Constant sau François-René de Chateaubriand. Din cauza faptului că avea relații cu scriitori antimonarhici, a fost exilată în cele din urmă de
Portretul doamnei Récamier () [Corola-website/Science/300192_a_301521]
-
îi permite să aibă sub control această zonă. Armata aflată sub conducerea lui Axente Sever compusă din 200 de vânători și 1000 de lăncieri își stabilește și ea tabăra în Stremț și Geoagiul de Sus în vederea declanșării unui război de partizani contra forțelor armate grupate în jurul baronului Kemény Farkas, folosind Stremțul ca bază de atac. Tot în Stremț armata de cca. 4000 de români a pornit o puternică ofensivă pe direcția Teiuș, iar în urma confruntării armate rândurile adversarilor s-au rărit
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
satului există o mică manufactură de prelucrare a fierului (fabrica Kolb), care produce printre altele sobe din fontă, bogat împodobite. După al 2-lea război mondial, între anii 1949-1953, în zonă se înregistrează acțiuni de rezistență armată anticomunistă (grupuri de partizani). Este un străvechi centru ceramic. Evoluția populației comunei Lăpuș, pe ani: <br clear=left> În anul 1857, așezarea avea 2.406 locuitori, distribuția pe confesiuni fiind: 428 romano-catolici, 1.929 greco-catolici, 3 protestanți, 36 de calviniști. Conform datelor recensământului din
Lăpuș, Maramureș () [Corola-website/Science/301580_a_302909]
-
Generalul maior John Burgoyne, însoțit de generalii maiori William Howe și Henry Clinton, au sosit la Boston pe 25 mai 1775 pentru a întări comandamentul generalului Thomas Gage. Zece mii de simpli fermieri încercuiau 5000 de soldați britanici, iar detașamente de partizani din Massachusetts și New Hampshire au cucerit fortul Ticonderoga pe lacul Champlain, Crowd Point la nord de Ticonderoga și Fortul St. John din apropierea graniței cu Canada. Pe coastă, un grup de tăietori de lemne din Maine au capturat cuterul Margaretta
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
britanice să fie retrase din SUA. O sută de mii de tory au părăsit America în anii revoluției. 30 000 de americani tory au servit în forțele britanice în timpul revoluției. Loialiștii intrau în rândurile armatei britanice sau formau detașamente de partizani ce aveau ca scop devastarea regiunilor interioare, exercitând presiuni și teroarea contrarevoluționară prin jefuirea și incendierea fermelor și locuințelor revoluționarilor și maltratarea familiilor. După ocuparea New Yorkului, loialiștii au organizat un război de corsair amenințând permanent coastele estice ale Noii
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
de Sud să îngăduie recrutarea a 3000 de negri, făgăduind să plătească proprietarilor câte 1000 $ pentru fiecare negru eliberat, dar ambele state au refuzat. Negrii din cele 13 state au luptat în rândurile armatei și flotei americane în detașamente de partizani. Unități întregi erau constituite din negri cu ofițeri albi. În statele în care recrutarea era interzisă, sclavii care doreau să între în detașamente au fost întemnițați. Fuga de pe plantații a luat proporție de masă. Thomas Jefferson a afirmat că în
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
aceluiași județ, având 1346 de locuitori în satele Nucșoara, Secături, Slatina și Sboghițești (ultimul preluat de la comuna Corbi. În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș. În primii ani ai regimului comunist, în zona montană au activat partizani anticomuniști, localnica Elisabeta Rizea remarcându-se ca susținătoare a lor. Satul Secături a primit în 1964 denumirea de "Gruiu". În 1968, comuna a trecut la județul Argeș. În comuna Nucșoara se află două cruci de piatră clasificate ca monumente memoriale
Comuna Nucșoara, Argeș () [Corola-website/Science/300636_a_301965]
-
circular, reprezentând figuri de maramureșeni sau măști din mitologia locală, evocă masacrul comis la 14 octombrie 1944 de trupele horthyste aflate în retragere, în care au fost uciși 42 de localnici - români și evrei - pe motiv că ar fi fost partizani. Marea sa capacitate de a observa și înregistra faptele și de a le proiecta într-o mare perspectivă o demonstrează compoziția ""Sfatul bătrânilor"(1971)". Artistul alege din viața satului un moment grav și solemn: bătrânii, așezați pe băncile de lemn
Gheza Vida () [Corola-website/Science/300727_a_302056]
-
al partidei în minutul 27, cu piciorul din 2 metri, și a fost înlocuit în minutul 70, partida fiind câștigată de gălățeni cu scorul de 4-0. A mai jucat în returul cu Tirana, 4-1, și în dubla manșă cu FK Partizan, 0-0 și 0-1, meciuri în care a fost integralist. În Divizia A 2004-2005 a înscris 13 goluri. Primul gol l-a dat în etapa a șasea, pe 11 septembrie 2004 în minutul 8 al meciului cu Sportul Studențesc, scor 1-0
Victoraș Iacob () [Corola-website/Science/300714_a_302043]
-
două cruci din secolul al XIX-lea aflate la Valea Puțului Merei. În comună sunt 1 dispensar medical uman și 3 puncte sanitare, un cabinet stomatologic și un dispensar veterinar. Instituțiile de învățământ din comună sunt: Echipa locală de fotbal Partizanul Merei a activat o vreme în Liga a III-a. În comună există 3 baze sportive, dar echipa își disputa jocurile în liga a III-a la Buzău, pe un teren artificial aflat lângă stadionul Municipal.
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
Turnurile și curtinele de la început au fost construite probabil de comunitatea săsească rămasă după plecarea lor, dar nu se poate preciza cu exactitate perioada. În anul 1529 a avut loc aici Bătălia de la Feldioara, încheiată cu victoria armatei moldovene asupra partizanilor lui Ferdinand de Habsburg. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 2.505 locuitori, dintre care 1.052 germani, 1.046 români, 191 maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.231 ortodocși, 1.038 evanghelici, 110 reformați
Feldioara, Brașov () [Corola-website/Science/300942_a_302271]
-
furnizau date despre aceste persoane - astfel că Securitatea a trecut la asedierea satului în miez de noapte, cu un efectiv de 120 de agenți, împărțiți în patru grupe și mergând la adăposturile unde informatorii ar fi bănuit că se ascund partizanii. În acest asediu, în casa lui Aron Comșulea a fost prins studentul Ioan Duminică - originar din Aluniș-Olt, iar la două case vecine locuite de Valer Pică și Iacob Juncu, a fost prins Gheorghe Arsu cel care asigura paza în stradă
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
avut un efect redus, Papa Sixtus a fomat o alianță militară cu Regele Ferdinand I, numindu-l pe fiul său, Alfonso, Duce de Calabria, să conducă o invazie împotriva Republicii Florentine. Lorenzo a adunat cetățenii și a cerut sprijinul din partea partizanilor Medici din Bologna și Milano, însă doar datorită diplomației sale a reușit să rezolve criză, călătorind personal la Napoli unde a încheiat un tratat de pace. Acest succes i-a permis lui Lorenzo să asigure schimbările constituționale din cadrul guvernului florentin
Lorenzo de' Medici () [Corola-website/Science/301000_a_302329]
-
să ia legatura cu organizații similare atât din Basarabia ("Mișcarea Nordică"), cât și din Ucraina. E posibil ca membrii organizației să fi fost la curent cu existența unor organizații similare în Bucovina Românească, unde rezistența luase proporțiile luptei armate "de partizani". La 6 iulie 1949 frații Istrati sunt deportați în Siberia, fără vreo legătură cu activitatea lor în cadrul "Partidului Libertății". Aflați în Siberia, ei reușesc să comunice cu cei de acasă și să dea sfaturi membrilor organizației. Membrii fondatori ai "Partidului
Partidul Libertății () [Corola-website/Science/301002_a_302331]
-
lansarea unei greve generale care va fi urmată de una a muncitorilor. Această grevă generală a paralizat puterea politică în timpul lunii mai, provocând o criză severă, cu efecte profunde la cel mai înalt nivel al statului. Conform părerii propriilor săi partizani, de Gaulle a fost complet surprins de o criză pe care nu a prevăzut-o și pe care nu a înțeles-o. Indiferent la revendicările studențești și la "criza de civilizație" pe care acestea au revelat-o, el nu a
Charles de Gaulle () [Corola-website/Science/296736_a_298065]
-
Începând din 1250, un guvern comunal compus din burghezi și meseriași înlătură supremația nobilimii și, doi ani mai târziu, se bat primii „fiorini” de aur, monedă forte a comerțului european. Conflictul dintre „Guelfi”, fideli autorității temporale a papei, și „Ghibellini”, partizani ai primatului politic al împăraților germani ai „Sfântului Imperiu Roman”, se transformă într-un război între nobili și burghezie. La nașterea lui Dante, după îndepărtarea Guelfilor, Florența se găsea în puterea Ghibellinilor. În 1266, Guelfii revin la putere și Ghibellinii
Dante Alighieri () [Corola-website/Science/296767_a_298096]