4,422 matches
-
venerație în jurul memoriei Sfântului Pontif? Fidelitatea sa față de sărăcie. Lumea a aflat cu stupoare despre un Papă, care, stând pe tronul pontifical, l-a lăsat pe fratele său unic în cel mai neînsemnat serviciu de primitor de corespondențe poștale de la periferia orașului Mantova; în testamentul său, își încredința surorile milostivirii succesorului său, neavând ce să le ofere personal. Minuni de-ale sfinților! 119. Iubirea Porunca iubirii, punct culminant al Evangheliei, s-a bucurat de un spațiu amplu în dezbaterile pastorale ale
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
aceste fluctuații ale vidului fals pot fi sursa fluctuațiilor detectate de COBE. b) Materia întunecată și energia întunecată O altă problemă care-i preocupă pe cosmologi este cea a materiei întunecate. Observațiile astronomice arată că stelele ce se rotesc la periferia galaxiilor au viteze uriașe iar atracția gravitațională a tuturor stelelor aflate mai aproape de centrul galaxiilor nu este suficientă pentru a menține aceste stele pe orbitele lor, pentru a împiedica ca stelele periferice să fie „azvârlite” în spațiu. Cosmologii cred că
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
contrabandiști aveau sub ordinele lor echipe întregi de mahalagii de pe la Vitan, Bellu etc., care nu se ocupau decât cu contrabanda. Iar contrabanda le aducea câștiguri însemnate. Bucureștenii de astăzi nici nu-și pot închipui că, în chiar capitala României, pe la periferie, se petreceau scene și lupte pe care astăzi le văd numai în filmele cinematografice. Dar nici chiar bucureștenii de atunci nu cunoșteau misterele nopților din unele cartiere. Manoperile acestor contrabandiști ereau nesfârșite. În calitatea mea de șef al biuroului accizelor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
genul ăsta. Nu pot, însă, crede că scriitori enumerați de el sînt mari prozatori. Vai de mine! Mi-a plăcut și reținerea lui D.R. în acest sens. Și Grigurcu, Dobrescu, mai puțin Ștefănescu, au dreptate! Zic eu! De aici de la... periferie! [...] Mă bucur pentru cărțile tale predate! Lucian, vino pînă-n munți totuși, cînd iei banii! Și mie mi-e dor de tine! Tu ești un om la care voi ține mereu mult! Am fost și sînt mereu mîndru de prietenia noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
și eu în interiorul meu și i-am dat dreptate mamei că mi-a aplicat o corecție într-o asemenea manieră "pedagogică". Și astăzi, încă, mă rușinez și mă încriminez că am calificat o stare de fapt printr-o vocabulă de la periferia lexicului civilizat și care, în niciun caz, nu-și avea locul atunci și acolo. Recunosc: am fost un copil foarte rău. Dar am convingerea că bapțea și Silvia au înțeles că le-am iubit și că, ulterior, de "acolo de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și apreciată în toate cercurile vieții literare. Târgovistea, încă fără nicio instituție profesionistă de cultură în 2000, avea totuși una, pe care însă nu a știut să o păstreze... Fără să fiu deloc drastic, încăput pe mâna unor veleitari de periferie, animați mai curând de resentimente decât de generozitate și altruism, cu un juriu de mică literatură, condus de Mihai Cimpoi (istoric literar stimabil, dar necunoscător al svungului literaturii române actuale), după 2003, Concursul a degenerat într-un fel de serbare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de clamat de ideologia comunistă, era necesară, în primul rând, distrugerea vechii societăți: din acest motiv, au fost decapitate elitele din toate domeniile de activitate și s-a realizat o inversiune a scării valorilor prin înlocuirea lor cu oameni de la periferia societății. Pericolul imediat l-au constituit astfel vârfurile studențești, cei care urmau să le ia locul, în mod natural, vechilor elite. Nu credem că Piteștiul urmărea obținerea 'omului nou' din această categorie și ne argumentăm părerea prin aceea că nici uneia
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cei ce erau așteptați să sosească în continuare, în special mulți indieni... - Unde vom încăpea cu toții? - mă întrebam singur. Personal, mă vedeam înafara zonei de maximă intensitate vibratorie, dar nu era de neglijat nici atenția oferită de Mama rătăciților de la periferie. Așa m-a găsit Victoraș, brăileanul și fratele nostru ce studiază sitarul în India. El a fost cel ce mi-a dat primele informații despre organizare și a reușit să mă orienteze puțin, îndepărtându-mi temerile de provincial. Revenind la
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Tofan, Ion Grămadă, Lascăr Lutia - revista închinându-le vorbe de recunoștință sub titlul „Morții noștri” După cum spunea I. Nistor, revista își relua activitatea „la vechiul program, având puțin de adăugat”: „voim să fim organul de legătură sufletească și intelectuală” între periferie și centru, deși, se știe, ea a pendulat cu sediul redacțional și de administrare de la Cernăuți la Suceava (chiar de la nr.9/1904). În perioada 1923-1939 în Junimea Literară s-au adăugat nume noi: Nicolae Iorga, Al. Brătescu - Voinești, G.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
încorsetați de diplomația timpului, nu le-au rămas decât... să tot verse lacrimi. * „... Cernăuți, capitala Bucovinei, al doilea oraș al țării, e situat pe dealul de lângă Prut... ... Centru e acaparat de către străini, oameni de afaceri. Elementul românesc se refugiază spre periferie. Nu-i de mirare că șin instituții se vorbește nemțește. În ce privește publicistica, nu există presă locală românească. La scoaterea de sub tipar a edițiilor, din gurile a sute de vânzători nu se aude decât „Alemaigner”. Pe stradă, la magazine, în tramvai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Paris: crește continuu. Dar cu bursa Bollingen, soția mea și cu mine ne descurcăm. Problema capitală rămâne locuința. De îndată ce aflu ceva, nu voi omite să vă dau un semn (prin telegramă!). Poți oricând găsi o casă sau un apartament la periferia orașului. L. Constantinescu 4, bunăoară, cu trei copii mici și bona (și soția, și sora!...), locuiesc în Bois-Colombes, la 7 minute (cu trenul) de gara St Lazare. Cred că v-ați putea găsi un apartament la 15 sau 20 de
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Lovinescu), se decide a porni să se documenteze, fapt care a dus la scrierea unei Istorii a literaturii române. Așa se naște, după cum notează criticul, "Un adevărat cerc vițios pe care l-am rezolvat pornind simultan din centru și de la periferie. Evident, nici monografia, nici istoria nu erau perfecte, dar erau fundate, și astfel puteam acum, cu ajutorul literaturii, să-mi rotunjesc monografia, și cu sprijinul acesteia din urmă să adîncesc pe cea dintîi. E de la sine înțeles că, și pentru una
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pe notorii colaboraționiști la curțile comunismului, gen: Tudor Arghezi, care "și-a spus sudalma și psalmul totdeauna la Curtea cuiva nici de Geo Bogza pierzîndu-și identitatea pe Olt în jos, și sus la Academie. După cum nu vom poposi nici la periferia de miticism neaoș cu Zaharia Stancu, nici la exponenți-cîrpe ca Demostene Botez, Eugen Jebeleanu, sau cine mai știe cine". Pamfletele sale nici nu sînt agresive; se mulțumesc a fi constatative. Aparent pașnică, această manieră este extrem de corozivă și de-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
poate abate, nu te poate transforma în instrumentul organelor de anchetă. A doua este a lui Alexandru Zinoviev și se manifestă printr-o totală neadaptare la sistem. Ești un marginal, un paria, trăitor de azi pe mîine din expediente, la periferia societății. Zurbagiul, eroul lui Zinoviev, "s-a proiectat (în stil existențialist) odată pentru totdeauna cîine de pripas, capră rîioasă, călugăr, bandit, cerșetor, smintit, nebun, pentru (întru) libertate". O astfel de poziționare te imunizează, nu poți fi supus presiunilor, nici ademenit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fost și ei plini de patimă, au iubit viața și au crezut că pot schimba lumea cu dragostea lor, însă drumurile realității au fost mai bine pietruite decât cele ale basmelor. Nimeni nu i-a spus despre mizeria străzilor din periferii, despre cămătarii cu dinți de aur care săreau în ajutor să te împingă în groapă, despre femeile ieftine ale tuturor, ce se visaseră odată mari actrițe sau balerine. Toate acestea le descoperea Cristian acum, prea crud ca să le poată face
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
te miri ce colț al țării, într-unul dintre cele mai cochete locuri pre- ferate de lumea bună. Contrar modei, când lumea obișnuia să ia cu asalt celebrele bulevarde Victoriei, Elisabeta, Brătianu sau marele Tache Ionescu, restaurantele de cartier, aproape de periferie, începuseră să capete tot mai multă forță și să concureze cu sălile grandioase și grădinile rafinate din cen- tru, lăsând frâu liber unei noi generații de muzicieni, unor tineri care deschideau un nou capitol al scenelor și mai ales începeau
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Trebuie să vă mai amintiți ceva, orice detaliu. Însă nimeni nu putea să revadă clar mai nimic. N-au aflat nici că la câteva sute de metri s-au aruncat într-un taxi și au luat-o la sănătoasa, prin periferii, să se facă dispăruți. Și chiar dacă ar fi aflat, șoferul fusese plătit bine de cei trei amici cât să nu-și amintească nicio cursă. — Și dacă ne-a recunoscut careva ? întreabă îngrijorat Cristi. Dacă ne așteaptă o mașină de poliție
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Păi ? Tu de ce-ai rămas în urmă ? Atunci, după mijlocul anilor ’30, când o nouă generație de muzicieni începeau să umple afișele orașului, iar contrac- tele li se dublau sau triplau peste noapte, ajungând în doar câteva zile de la periferie în centru, de la debutul timid la celebritatea și strălucirea din marile restaurante, patronii fiind în stare de orice pentru a aduce o nouă vedetă publicului, când Bucureștiul trăia poate cea mai efervescentă și mai spectaculoasă perioadă a muzicii sale, vine
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
luat pauze nu pot, mamă, nu-mi mai cere vreodată asta. Știi de ce ? — De ce, iubitul meu ? — Pentru că eu nu sunt doar un cântăreț, mamă. Nu sunt un simplu trubadur, un om din fundul orchestrei sau un om de bodegă de periferie. Eu sunt cel mai bun cântăreț ! Și când ești cel mai bun și dacă vrei să fii cel mai bun, nu te poți odihni niciodată, poți să uiți ce sunt acelea odihnă și somn, cum bine spui. A, când ești
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
notițe, să-ți faci dosare, da ? Și mai ales, amice, să vezi tot ce are Parisul, tot ! Să nu-ți scape nimic, abia atunci ai să pricepi ce vrei matale să pricepi. În crâșme să te văd, în bodegile de la periferii, dar și pe scenele luminoase din centru, în teatre și în muzee, pe stradă mai ales, să mergi tot Parisul, să mergi până obosești și să cazi și să-mi spui și mie ce gust mai are praful de Paris
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
vorbă cu vreun amic nu-l mai încânta. În loc de vreun cântăreț sau vreun actor cu care să pălă- vrăgească, ca de obicei, la Capșa sau la o masă în dreptul unei vitrine de pe Victoriei, prefera să se ascundă în birturi din periferii întunecate, să asculte în gol poveștile unor oameni pe care îi cunoștea într-o seară, iar a doua zi îi și uita. Nopți la rând doar bea fără oprire, bea până nu mai putea nici să vorbească, până nu mai
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
contract și a unei noi aventuri. Dar Cristian Vasile nu mai era la modă. Iar fața lui cândva plină de energie și entuziasm nu îi mai putea ascunde neputințele și boala. Centrul ora- șului îl alunga pe fostul său rege. Periferiile erau singurele care îl doreau, dar s-a ferit de ele, de frică să nu fie înghi- țit și umilit de niște guri imense, cariate și pline de coji de semințe. Periferiile cu luminile lor stinse și cu mirosul putred
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ora- șului îl alunga pe fostul său rege. Periferiile erau singurele care îl doreau, dar s-a ferit de ele, de frică să nu fie înghi- țit și umilit de niște guri imense, cariate și pline de coji de semințe. Periferiile cu luminile lor stinse și cu mirosul putred de ratare, unde niciun reflector nu strălucea și un chiot înso- țit de un scuipat erau aplauzele. În octombrie 1940, România se aliază cu puterile Axei, sub conducerea lui Ion Antonescu, iar
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
carbonizate, a bălți întregi de sânge și se auzeau, odată cu vântul puternic, fantomele celor care s-au zbătut sub dărâmături, gemând. Și pe care nu i-a scos nimeni să mai vadă o dată măcar lumina. Zona Chitila, Triaj și alte periferii fuseseră mutilate. Tramvaiele, câte mai supraviețuiseră, purtau câțiva călători zgribuliți pe cele câteva rute funcționale, unde șinele nu săriseră de la bombe și unde nu se formaseră cratere pe străzi. Câte o haită de câini vagabonzi apărea de te miri unde
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
avusese cândva la picioare, azi îl refuza. El singur o ocolea. Trecea pe străzi lăturalnice. Privirile trecătorilor îl frigeau. Și, pentru a evita compătimirea, fugea de ele, de lume, de lumea haină a cen- trului. Și-a căutat refugiul în periferie, aceea care înghite tot și cu greu mai redă ceea ce a luat. Și nici măcar nu era plătit în bani, cât să-și găsească un loc mai decent sau să-și poată cumpăra o haină, cânta pentru o masă, două pe
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]