15,513 matches
-
Cerul și de acolo mi s-a părut că se pogoară însăși Moartea. Mă trezesc. Ceasul de masă ticăie în noapte, sacadat. Transpir. Mă îngrozesc. Mă sufoc. Tic-tac. Tic-tac. * Peste puțin timp, a trebuit să plec în mod real către Planeta pe care își avea sălașul malefica Hira. Nu puteam să mai amân prea mult confruntarea cu aceasta, cine putea ști când mânia sau setea necugetată de putere aveau să o împingă la o nouă acțiune distructivă... Cine putea ști când
EXILAT PE PLANETA BLESTEMELOR ETERNE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350192_a_351521]
-
murit pentru o cauză nobilă. Însă până la acest scenariu negativ trebuia să mă gândesc doar la victorie. O voi păcăli. Trebuie să o păcălesc. O voi lăsa să se creadă atotputernică, așa cum mă sfătuise, de fapt, și bătrânul vrăjitor de pe Planeta Albă, apoi voi lovi fulgerător. Direct în plin, cum își atacă un șarpe veninos prada. Odată înghețată pentru o mie de ani, restul va deveni destul de ușor. Știam că și supușii ei o urmează din teamă, nu din convingere, astfel
EXILAT PE PLANETA BLESTEMELOR ETERNE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350192_a_351521]
-
îmi voi sfârși zilele. Nu îmi dădeam seama dacă voi mai ieși din peșteră, dar și dacă o voi face, aveam să fiu răpus de cumplita maladie pe care mai mult ca sigur că o contractasem deja. Să mor pe Planeta Blestemelor Eterne răpus de ciuma bubonică - iată un lucru pe care nu mi l-aș fi imaginat nici în coșmarurile mele cele mai negre. Un stol de corbi negri, mutanți, s-a abătut asupra mea. În câteva secunde, ciocurile lor
EXILAT PE PLANETA BLESTEMELOR ETERNE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350192_a_351521]
-
Un stol de corbi negri, mutanți, s-a abătut asupra mea. În câteva secunde, ciocurile lor monstruoase aveau să se abată asupra mea, căutându-mi orbitele. Am închis ochii și am spus o scurtă rugăciune. ”Mor pentru Pământ și pentru Planeta Iepurilor!”, am rostit în gând și mi-am așteptat sfârșitul. Acesta însă n-a venit. M-am trezit ieșind printr-o crăpătură laterală în afara peșterii, la lumină. Am dat nas în nas cu un robot vorbitor, cu o voce sacadată
EXILAT PE PLANETA BLESTEMELOR ETERNE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350192_a_351521]
-
care i-l invocasem și lui Ji Yan, scrierea unui material de presă, având grijă să o măgulesc din plin și să o asigur că acesta va reflecta întru totul ”puterea nemăsurată” și ”înțelepciunea fără egal” de care conducătoarea acestei planete, adică ea, dădea dovadă. Nu mi-am dat seama dacă m-a crezut întru totul, dar cel puțin pe față a fost afabilă și a declarat că mă va sprijini în realizarea reportajului. Mi-am petrecut următoarele zile în compania
EXILAT PE PLANETA BLESTEMELOR ETERNE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350192_a_351521]
-
a-mi relua viața obișnuită. Această amintire îmi va fi ștearsă din memorie, atât pentru binele Shirei și al Imperiului, cât și al meu personal. Îmi iau însă angajamentul, în numele acestei iubiri unice, să nu folosesc niciodată magia pe tărâmul Planetei Blestemelor Eterne. Dacă o voi face, blestemul se va întoarce împotriva mea și voi fi transformat în stană de piatră”. M-am cutremurat adânc și am început să mă zgâlțâi spasmodic. ”Spune-mi... că nu-i adevărat... Spune-mi... că
EXILAT PE PLANETA BLESTEMELOR ETERNE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350192_a_351521]
-
piatră. ”O, ba da, e adevărat... te asigur că e cât se poate de adevărat...”, rosti Hira, apoi se îndepărtă grăbită. * Într-o oglindă magică, bătrânul vrăjitor Ji Yan mă vede pe mine, transformat în stană de piatră, prizonier al Planetei Blestemelor, lăsând pentru eternitate o melodie jalnică, tânguitoare, care izvora din stânca neclintită, otrăvită cu suflul magic al Hirei, ce luase înfățișarea mea pentru vecie. A pus în balanță toate acestea, prietenul Iepure care murise în masacrul din urmă cu
EXILAT PE PLANETA BLESTEMELOR ETERNE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350192_a_351521]
-
tău mă va ucide, promite-mi, te rog, că mă vei răzbuna... Lasă-l, într-o primă fază, să creadă că a câștigat, că deține controlul, că își impune legea... Apoi fii neîndurătoare! Promiți?”. Foto: Wikimedia Referință Bibliografică: EXILAT PE PLANETA BLESTEMELOR ETERNE / Mihai Iunian Gîndu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2038, Anul VI, 30 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihai Iunian Gîndu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
EXILAT PE PLANETA BLESTEMELOR ETERNE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350192_a_351521]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > TEROAREA ALBĂ Autor: Mihai Iunian Gîndu Publicat în: Ediția nr. 2107 din 07 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Motto: „Somnul rațiunii naște monștri” (Francisco de Goya). Tuturor celor care cred că Planeta poate fi salvată numai dacă ne salvăm, înainte de toate, sufletul. Unu. Tânărul Silviu avea, de ceva vreme, un coșmar recurent. Se vedea pe sine însuși în mijlocul unei epidemii, încercând cu disperare să se salveze, alergând ca un nebun pe străzile
TEROAREA ALBĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350221_a_351550]
-
coșmar. Și-a băut cafeaua, a dat drumul la CD-player pentru a asculta câteva melodii, apoi a început să citească. A găsit în volumul pe care îl începuse de câteva zile un paragraf care l-a intrigat: „Dacă pe această planetă a durerii și a suferinței va mai rămâne o singură portiță către Infern, o singură (mică) trapă spre Întuneric, omul, această ființă duală, contradictorie și perversă, se va grăbi să intre prin ea, ducând totul (și propria existență, și propriul
TEROAREA ALBĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350221_a_351550]
-
a suferinței va mai rămâne o singură portiță către Infern, o singură (mică) trapă spre Întuneric, omul, această ființă duală, contradictorie și perversă, se va grăbi să intre prin ea, ducând totul (și propria existență, și propriul suflet, și destinul planetei) la pierzanie”. A simțit cum i se pune un nod în gât. Oare așa să fie? Să nu mai existe scăpare? Într-un târziu, a pus în funcțiune televizorul. A trecut peste câteva canale cu filme și desene animate, apoi
TEROAREA ALBĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350221_a_351550]
-
fi cuprinși de spasme și convulsii înfiorătoare, care ar putea fi ultimele lor gânduri la despărțirea de această lume odioasă, haină și neprimitoare... Oare există cu adevărat viață (existență) și după moarte? Oare va mai rămâne ceva care să salveze planeta? Mergeau pe străzi speriați, dezorientați, într-un imaginar drum către eliberare. „Nu știu de ce patrulele seamănă atât de mult între ele, cele din București și cele din Constanța... Nu sunt sigur decât de un singur lucru, asta este «Teroarea albă
TEROAREA ALBĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350221_a_351550]
-
fiecare o făcea în maniera sa. „Bine, dar nu poate fi legal așa ceva”, protestă Corina. „Acum, am impresia că fiecare oraș are legea lui”, răspunse Silviu, care își aminti de fragmentul pe care îl citise la început: „Dacă pe această planetă a durerii și a suferinței va mai rămâne o singură portiță către Infern, o singură (mică) trapă spre Întuneric, omul, această ființă duală, contradictorie și perversă, se va grăbi să intre prin ea, ducând totul (și propria existență, și propriul
TEROAREA ALBĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350221_a_351550]
-
a suferinței va mai rămâne o singură portiță către Infern, o singură (mică) trapă spre Întuneric, omul, această ființă duală, contradictorie și perversă, se va grăbi să intre prin ea, ducând totul (și propria existență, și propriul suflet, și destinul planetei) la pierzanie”. De acum, știa că totul e iremediabil pierdut. Că omul nu se va mai salva prin forțele proprii. Cei doi îndrăgostiți s-au privit, pentru ultima oară, în ochi, apoi au murit în chinuri groaznice pe scaunul electric
TEROAREA ALBĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350221_a_351550]
-
problema. Apoi: ce este scriitorul - și, prin extindere, creatorul de artă în general? Aș spune că un liant între Cer și Pământ, un fir conductor între sferele celeste, tărâmuri ale mirificului și absolutului, și pasiunile, viciile, suferința și deznădejdea straniei planete Terra, pe care ne ducem, cu toții, existențele. Uneori, această minune a funcționării acestui tip de liant “magic” poate dura doar câteva zeci de minute sau câteva ore, suficient însă pentru ca artistul să-și îndeplinească menirea. Apoi, va reveni la starea
ÎNTR-O LUME CREATĂ PRIN PUTEREA IMAGINAŢIEI de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350229_a_351558]
-
decât mine, ceea ce avea destulă importanță, chiar dacă fata părea mai curând inabordabilă. Dar cu femeile nu se știe niciodată... Recunosc că am fost stânjenit, aproape furios. Ceea ce făcea el era de-a dreptul o provocare, dacă nu o sfidare. Pe planetă existau milioane de femei, iar el și-o alesese tocmai pe cea care îmi plăcea mie. Ce rost avea? Însă mi-am amintit de avertismentul vecinului. Oare jocul era mai perfid decât credeam? Oare Producătorii sau Scenariștii intraseră deja, într-
LIBERTATE DE VÂNZARE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350200_a_351529]
-
teamă, de violență, de droguri și de mercantilism. Cum unica distracție, vizionarea de filme 3D, era limitată de o restricție de-a dreptul kafkiană: interdicția de a viziona filmul despre propria viață. Cum tot ceea ce era mai frumos pe această planetă fusese aproape distrus de lăcomia unora și de nimicnicia altora. Apoi voi uploada jurnalul undeva pe Internet, pentru ca măcar cei ce vor veni după noi să știe. Să aibă dimensiunile corecte ale unui joc infernal. Frumoasa asiatică se dezbracă... Dorința
LIBERTATE DE VÂNZARE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350200_a_351529]
-
sânge. Vor fi atentate, vor fi cutremure, vor fi boli, vor fi și rezultate remarcabile în medicină, care nu se va vrea să fie cunoscute de publicul larg, deoarece doar bogații lumii vor avea acces la ele. Se vor coloniza planete nelocuibile pentru a salva umanitatea când aceasta nu va mai putea locui pe Terra datorită fie consumului resurselor planetei, fie numărului uriaș de oameni, fie bolilor ori războaielor. Oameni buni, eu nu știu cât mai am de tras pe această lume, lumea
ÎNTRE PASTILE ȘI VERSURI de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350269_a_351598]
-
se va vrea să fie cunoscute de publicul larg, deoarece doar bogații lumii vor avea acces la ele. Se vor coloniza planete nelocuibile pentru a salva umanitatea când aceasta nu va mai putea locui pe Terra datorită fie consumului resurselor planetei, fie numărului uriaș de oameni, fie bolilor ori războaielor. Oameni buni, eu nu știu cât mai am de tras pe această lume, lumea de dincolo este superbă, acolo nu există bani, prostituție, prostie ori războaie. Dincolo de moarte, de moartea fizică, există pacea
ÎNTRE PASTILE ȘI VERSURI de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350269_a_351598]
-
-n rugină pentru butoaie deșeuri menajere căzute din bloc se hârjonesc mototol, se adună aruncate orfane de la ferestre triste lângă borduri ; La tribune, învățații politici în brațe brașoave, plutesc peste muritorii fără scaune fixe martori la măririle celor aleși băsmuiesc planeta cu sfaturi în cadru după cadru la TV Money, money, money! Prezent din ce-a fost Viitor din ce este Armăsari nemișcați pe arăturile artei ecvestre Urme de file-ostenite Noi cataloage și mărci Adrese gratis de brașoave umflate Negustori de
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]
-
condițiile să redevină, cu adevărat, o mare putere economică, militară, culturală, dar pentru asta e nevoie să fie unită și independentă, să scape de haosul material, în primul rând de mizeria morală existentă pe acest continent, ca și pe întreaga planetă. Numai cu acest gând se va putea ajunge la fericire, la ordinea superioară „de adevăr, frumos și bun suprem”. Iar dacă Europa nu va putea integra toate aceste țări ale ei, „cutremurele” locale nu vor putea fi excluse, iar viitorul
ÎN CE BARCĂ NE URCĂM? ÎNCOTRO VÂSLIM? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350296_a_351625]
-
frunzelor reumatice În nopțile negre de suflet Brize șovăielnice de la Dunăre alergau să-și acorde vioara în regatul celor pustii al celor necitați în gazete de stradă, în autobuze sau trenuri; petrecuții, din avioane, agățați de telefoane mobile asurzeau alternative planete în ceruri Julia May se încrunta în ierburi baroce fierte în culori de măslin; invizibilii treceau la lucru prin lanuri de orz în alte lumi, un dingo se măsura în oglinda cu vise a lumii De departe oglinda cu vise
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
cu măiestrie de tânărul John - Le așeza delicat pe masa din pin de la mijloc Sub lumini, o piramidă din produse-asortate în castroane adânci aurite și farfurii întinse pictate cu flori și himere-ncurcate, cumpărate la târg creionate din zbor în jurul planetei zbârcite, pe-nserate când lumina se cere la lupă. Lădoiul, cu-n etanș cauciuc în jurul ușii masive alinta măruntaie la temperaturi de la Poli Din misterul rochiei, un tremur și-un sughiț galactic scutura nărăvaș frigiderul; îmbrățișări igienice învăluiau comori neștiute sau
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
se hârjoneau mototol, se adunau aruncate orfane de la ferestre triste lângă borduri se grămădeau atomi ca solzii pe ață - La tribune, învățații politici se mândreau în vorbe sau pluteau peste muritorii fără scaune fixe martori la măririle celor aleși băsmuiau planeta cu sfaturi în cadru după cadru la TV De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Unde puntea întâlnea iezerul neveste gătite purtau mocasini de-un roșu-aprins și rochie de sărbătoare - Unde puntea întâlnea iezerul bărbați mândri purtau mocasini
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
cu capacul etanș fierbea pașii ce urmau să se afunde-n lumină Stăteau în jurul mesei la mijloc în casa cu etajere umplute cu temeri zilnic până-n plafon de adulți confuzi Stăteau în jurul mesei la mijloc tăcuți urmărind cum se-ncinge planeta de pălăvrăgeală și zero acțiune Stăteau în jurul mesei la mijloc tot mai străini în tăcerea din casă. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Străbătând puhoiu-n canoe ca să hăituie somonul la deal Străbătând câmpia-n șa ca să hăituie
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]