3,541 matches
-
în România este agricultura, situație care impune măsuri pentru atragerea mai mare a investitorilor străini în acest sector de activitate, în forme în care să fie evitată includerea celui mai important dezmembrământ al dreptului de proprietate, și anume dreptul de posesiune (jus possidendi). Prezenta lucrare a încercat să ridice câteva dintre cele mai importante și urgente probleme macroeconomice ale eficienței economice a ISD în România, aducând o serie de argumente și sugerând mai multe instrumente și metode de îmbunătățire a eficienței
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
alteia. Ce devine important În noua viziune europeană a viitorului este transformarea personală și nu acumularea materială individuală. Noul vis se concentrează nu pe acumularea bogăției, ci pe ridicarea spiritului uman. Visul european Încearcă să lărgească empatia umană și nu posesiunile teritoriale. El scoate omenirea din Închisoarea materialistă, În care a fost prizonieră din primele zile ale Iluminismului din secolul al XVIII-lea, la lumina unui nou viitor motivat de idealism. Aceasta este o carte despre vechiul vis american și noul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
din State le au. Dar ceea ce au este de calitate foarte bună, așa că atunci când ies la diverse ocazii arată mai bine. Diferența, cred, este acel foarte schimbător și greu de măsurat lucru numit stil. În Europa, contează mai puțin câte posesiuni materiale are cineva, contează mai mult cum și cât se bucură de viață. Majoritatea europenilor sunt convinși de acest lucru. Ideea este că există o diferență reală și demonstrabilă Între calitatea vieții pe care cineva o are În Europa În comparație cu
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
noi posibilități, care așteptau să fie exploatate. Mai important, fiecare persoană Întâmpină singură ceea ce Shakespeare a numit În Furtuna, „this brave new world” (aceasta lume nouă și curajoasă), unicul suport fiind proprietatea, pe care o avea din munca sa și posesiunile sale materiale. Să comparăm viața omului medieval cu cea a urmașilor săi moderni. În mai puțin de cincisprezece generații, au avut loc schimbări fundamentale. Valorile spirituale au fost Înlocuite În mare măsură cu valori materiale. Ideologia a luat locul teologiei
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și vecini. În secolul al XVIII-lea, casa publică se metamorfozase În domiciliu privat, iar membrii familiei erau adeseori separați unul de altul de partiții și camere, fiecare cu o funcție anumită. În noua casă, fiecare persoană avea spațiul și posesiunile ei private, ceva nemaiîntâlnit În epoca medievală. Separarea unui spațiu privat a făcut fiecare persoană mai conștientă de individualitatea și autonomia ei. Noțiunea de spațiu privat - un concept fără o bază ontologică În Evul Mediu târziu - a devenit rapid pecetea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
familiile Își schimbă rezidența 56. Europenii nu au acel neastâmpăr tipic american, poate fiindcă pentru ei locul În care trăiesc este mai mult decât o casă, este o comunitate. Odată cu comunitatea rădăcinile se adâncesc, iar dorința de a-și aduna posesiunile și a se muta Într-un loc nou și necunoscut scade. Europeanul mediu se mută de două ori mai puțin decât americanul mediu. Am o tânără prietenă italiancă, de treizeci și ceva de ani, care a trăit În Roma o
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
crescând de americani trăiesc În comunități dormitor, un oximoron evident. Deșerturi culturale, lipsite de caracter, suburbiile americane pot fi locuri de trai foarte izolate. Într-un anumit sens ele reprezintă punctul terminus al visului american. Fiecare persoană este Înconjurată de posesiunile sale și izolată de mediul Înconjurător - milioane de sfere personale autonome, de fapt izolate unele de altele. Puțini americani pot să numească jumătate dintre vecinii lor pe o rază de trei minute de mers pe jos de la propria locuință. Restricțiile
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
clișeul auzit la Începutul oricărei discuții despre caracterul și modul de viață american. În realitate, condiția americană este mai complexă. Nu este banul per se. De fapt, este căutarea de securitate personală, care decurge din deținerea de proprietate, credința că posesiunile noastre ne vor face liberi. Pentru mulți europeni care au optat pentru mai puțină bogăție și mai mult timp liber, obsesia amercanilor În ceea ce privește crearea de bogăție apare mai degrabă patologică. Ei spun că „posesiunile noastre sfârșesc prin a ne poseda
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
din deținerea de proprietate, credința că posesiunile noastre ne vor face liberi. Pentru mulți europeni care au optat pentru mai puțină bogăție și mai mult timp liber, obsesia amercanilor În ceea ce privește crearea de bogăție apare mai degrabă patologică. Ei spun că „posesiunile noastre sfârșesc prin a ne poseda pe noi”. Adevărul este, că americanii au devenit avocații cei mai puri ai ideilor Iluminismului european care pune semnul de egalitate Între proprietatea privată și libertate. Atât de intensă a fost credința noastră, Încât
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
comportamentul general care acompaniază tranziția către noul model economic. Primul lucru care trebuie Înțeles despre tranziția de la piețe la rețele este că granițele devin mai puțin fixe și mai permeabile. În cazul piețelor, granițele joacă un rol deosebit de important. O posesiune reprezintă o lărgire a teritoriului personal - aparținând În exclusivitate proprietarului. Sir William Blackstone, În cartea sa Commentaries on the Laws of England, a scris că proprietatea este „acea dominație despotică pe care un om o pretinde și exercită asupra lucrurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
conform căreia competiția pentru resurse este Însăși natura comportamentului uman - etica Hobbes/Darwin - este Înlocuită cu noțiunea radicălă potrivit căreia cooperația este mai vitală pentru supraviețuire și progres. Dacă așa stau lucrurile, atunci ce implicații survin În definirea libertății individuale? Posesiuni versus Apartenență Să ne reamintim că În era pieței, libertatea era definită ca autonomie. O persoană este liberă În măsura În care nu este dependentă sau Îndatorată față de altcineva. Pentru a fi independentă, o persoană are nevoie de proprietăți. Odată cu proprietatea, vine exclusivitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
are nevoie de proprietăți. Odată cu proprietatea, vine exclusivitatea și libertatea. Cum obține cineva proprietate? În competiție cu alții În cadrul concurențial al pieței. Comerțul de rețea oferă o definiție a libertății diametral opusă. Libertatea este obținută prin apartenență, și nu prin posesiuni. Pentru a aparține, o persoană are nevoie de acces. Prin deținerea acestui acces se poate bucura de libertatea care decurge din inclusivitate. Libertatea constă mai degrabă În relații În care participă În mod egal, și nu În izolare. Dacă libertatea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
profundă cu alții pe un teren comun? Testul „patului de moarte” este cel mai bun arbitru pentru a decide care dintre cele două definiții ale libertății este mai aproape de realitate. Să comparăm o persoană care și-a petrecut viața strângând posesiuni și urmărind autonomia, cu una care și-a petrecut-o explorând relații În căutarea intimității. Care dintre aceștia se poate spune că a exploatat Întregul potențial al ființei sale, devenind astfel mai liber? Comerțul de rețea are consecințe care se
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că cei condamnați la moarte Își merită pedeapsa. Unii observatori ai psihicului american, printre care și psihologul Dov Cohen de la universitatea Illinois, cred că predispoziția americană pentru pedeapsă Își are originea, cel puțin În parte, din nevoia de a proteja posesiunile de pe frontieră, când dreptul de proprietate nu era atât de sigur 12. Fiecare tânăr american crește văzând westernuri hollywoodiene, În care hoții de vite sunt vânați de oamenii șerifului sau de grupuri de localnici vigilenți și spânzurați de cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dă multor oameni sentimentul că fac parte dintr-un Întreg mai mare, imortal și care oferă iubire. Adeseori ideologia servește același scop. Mulți capitaliști și socialiști și-au găsit refugiul Într-un cocon ideologic atotcuprinzător. În același timp, tehnologiile și posesiunile noastre materiale sunt Înlocuitori pentru sentimentul reprimat de pierdere fizică. Ele devin, de fapt, surogate ale corpurilor noastre Înconjurându-ne cu ele din ce În ce mai mult pentru a umple golul lăsat de sentimentul nostru de pierdere fizică, pe care Îl resimțim la
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
aice hărțile cele mici, ce le ai la tine (Drăghici); (12) N-avea chioară para în buzunar (Stăncescu) − p. ext.; (13) Are oi la munte − prin extindere; (14) Peștera... în loc necunoscut își are răsuflarea (Alexandrescu) − p. ext. a. Ca o posesiune se pot considera și drepturile pe care le dă puterea părintească asupra copiilor, puterea maritală asupra nevestei, p. ext., "puterea stăpânului asupra slugii": (15) Acest vestit împărat avea doi feciori (Gorjan). b. Când voim să numim și persoana (ființa) care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
preaînaltul stat al împărătesei a toată Rusia” și îi asigura pe moldoveni de integritatea țării lor, dar numai „ca aparținând imperiului și maiestății împărătești”. Se contura planul de împărțire a Moldovei, de a separa Basarabia de restul teritoriului, într-o posesiune aparte. Țarismul, care își aroga dreptul de protecție a creștinilor din Imperiul Otoman, se considera succesor al sultanului în problema basarabeană; în cazul unei nereușite imediate, diplomații ruși erau preocupați de formularea unui nou statut internațional al Basarabiei, ca și cum ar
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nu constituau - după Miliukov - o anexare și, ca atare, nu contraveneau atitudinii Aliaților. „În aceeași ordine de idei - nota Diamandy - vorbind despre Constantinopol și Strâmtori, domnia sa observă că remiterea lor Rusiei nu este în contradicție cu principiile guvernului de la Washington. Posesiunea Strâmtorilor, zice M. Milikov, constituie pentru noi apărarea ușilor casei noastre.” Sosirea la Iași a telegramei oficiale ce anunța noua poziție a S.U.A. a provocat o explozie de entuziasm. În articolul O zi mare - America declară război Germaniei, Octavian
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
amnistia absolută și veșnica uitare, stipulate în primul articol al tratatului, în favoarea acelora care, efectiv ar fi comis vreo crimă sau ar fi fost bănuiți de-a fi avut intenția să dăuneze intereselor Sublimei Porți, repunîndu-i în demnitățile, rangurile și posesiunile lor inițiale și redîndu-le bunurile de care s-au bucurat înaintea războiului actual. 2.Să nu împiedice cîtuși de puțin exercitarea liberă a religiei creștine și să nu pună nici un obstacol în construirea de biserici noi și în repararea celor
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nu împiedice cîtuși de puțin exercitarea liberă a religiei creștine și să nu pună nici un obstacol în construirea de biserici noi și în repararea celor vechi, după cum s-a stabilit înainte. 3.Să restituie mănăstirilor și altor particulari pămînturile și posesiunile mai sus menționate care le-au aparținut și care le-au fost luate în afara oricărei dreptăți, situate în împrejurimile Brăilei, Hotinului, Benderului etc., numite azi raia. 4.Să aibă față de clerici stima deosebită pe care situația lor o impune. 5
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
pretenții care ar putea viza Podolia și chiar portul Odessa. De fapt, contra oricăror criterii de echitate și justiție, România este acum în Europa singura țară lipsită de un port la Mare și nimeni n-ar putea contesta astăzi că posesiunea unui astfel de port n-ar constitui o chestiune de cea mai mare importanță, interesând în mod direct progresul și existența oricărei țări civilizate. Și totuși astfel de pretenții - desigur plauzibile ale României - ar fi considerate de toată lumea ca exagerate
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
din Transilvania, de peste munte, nu făceau decât să se ducă În partea cealaltă a unei regiuni ce avea ca centru Carpații, regiune familiară și cunoscută ansamblului populației românești de pe ambii versanți. Lungă vreme, domnii țărilor române au continuat să aibă posesiuni În Transilvania, În regiunile de unde veniseră, amintind originea lor geografică. Sud-Estul Europei, așa cum l-a definit Nicolae Iorga, coincide geografic cu Peninsula Balcanică. Pentru geografi, limitele peninsulei variază, limita ei de nord fiind când situată pe malul Dunării, când Înglobând
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
metoda Însăși a acestor științe, adică să le aplicăm observarea și experiența, care decurg din fapte, spre a vedea dacă acestea din urmă confirmă acele principii. Este netăgăduit că cea dintâi funcție, facultatea prevederii, este totdeauna făcută cu putință prin posesiunea legilor. Îndată ce s-a descoperit modul obștesc de producere a unui fenomen, se poate prevedea și prezice Îndeplinirea lui viitoare, care se va Înfăptui Îndată ce condițiile În care el apare se vor reproduce. Eclipsele, trecerea planetelor mai apropiate de Soare
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ci și ignorat, lăsat deoparte, contestat, deși susține totul în ființă. Spectacolul acesta poate mobiliza conștiința religioasă să se elibereze de ceea ce Berdiaev numea sociomorfism: a concepe transcendența mai ales potrivit unor categorii care reglează viața oricăror societăți omenești (putere, posesiune, dar și filantropie, justiție, ordine), a privi divinul ca suprem administrator al bunurilor omenești, de la cele mai nobile pînă la cele mai banale, a-l concepe ca intendent al tuturor sensurilor și treburilor publice și private pe scurt, un Dumnezeu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
adevăr ultim, să emită pretenția de a-l poseda. Perspectiva obiectivantă e înclinată să cazeze adevărul în formulările propriei tradiții și, eventual, să interpreteze alte doctrine ca acceptări implicite ale acestor formulări. Dar, exclusivistă sau inclusivistă, ea mizează pe formă, posesiune, maniabilitate a adevărului. Perspectiva transfiguratoare e sensibilă la universalul adevărului viu, la transcendența lui atotcuprinzătoare, la responsabilitatea umană față de aceste calități. Ea află chiar în formulele doctrinei îndemnul de a merge pe drumul care le depășește în ceea ce ele au
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]