5,162 matches
-
fixat egalitatea sexelor, a femeilor cu bărbații în privința dobândirii și stăpânirii unor profesiuni, în exercitarea drepturilor, a capacității lor de a decide să nască (și să omoare, din păcate, pe la noi) copiii, să-i crească fără tată. Odată cu aceste evenimente postmoderne, apropiate și de succesul marcusian al freudo-marxismului în anii 1960, "toată literatura pare sexistă". (12, p. 72) Lipsiți de "cărți favorite", de "eroi preferați", tot mai incapabili să vorbească despre personajele care încarnează răul, studenții "nu mai au o imagine
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
păstrate în societățile mai libere a deschis și pericolele accentuării dezorientării și dezordinilor sociale și umane. Așa cum s-a mai întâmplat în trecutul recent, și acum s-a produs o anomalie: în timp ce multe țări vestice urmează drumul "de la clasic la postmodern", la noi s-a trecut la falimentări pripite și demolări generalizate ale unor imense infrastructuri agroindustriale, de transporturi pe apă și C.F, paralizându-se peste jumătate din activitățile economice vitale. Compensarea cu resurse din importuri a dus la noua
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
p. 329) Acesta este un alt mod de a spune că gândirea nu rămâne niciodată ruptă de sarcina apărării și menținerii vieții. Se ajunge astfel la mobilurile morale din acțiunea umană rațională, care sunt dezbătute în filosofia culturii moderne și postmoderne de cele două orientări majore: "liberalismul", apărător al primatului individului în viața socială și "comunitarismul", susținător al importanței închegării comunităților locale în care indivizii liberi de multe constrângeri statale își duc viața într-o comunitate de spațiu, asociată cu reprezentări
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Așa că este probabil ca nici rolurile managerului, estetului și psihiatrului din societatea americană actuală nu se vor relua în societățile esticilor. MacIntyre a ținut să sublinieze revenirea interacțiunilor virtuților morale cu tradițiile, reformele și instituționalizările științelor sociale în cadrul prefacerilor culturale postmoderne occidentale. El și-a încheiat glorios o carieră de "universitar nomad", cum este prezentat într-o enciclopedie on-line, pentru că s-a mutat de la universitatea din Glasgow (Scoția) la alte universități din Anglia, apoi în anul 1969 a plecat la Universitatea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
influenței factorilor fizici precum întunericul-lumina, radiațiile și zgomotul modifică stările psihico-sociale ale oamenilor. Revelatoare filosofic sunt și evoluțiile raporturilor dintre tehnologiile noi (de exemplu, cele din centralele nucleare), știință (discuția privind "incomensurabilitatea fizicii noi cu fizica clasică"), societate și omul "postmodern". Ca să se înțeleagă acordarea titlului de "inginer" economistului, apoi și lingvistului implicat în elaborarea limbajelor de programare sau de comunicări cifrate sau și ale celor care prepară imaginile, sunetele pe scene, este nevoie și de o abordare filosofico-ontologică și antropologică
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
înaintași. Variatele construcții filosofice și moral-politice despre "societatea viitoare" sunt prelungite în experimentări la scară redusă în țările occidentale. De la teoria critică a societății, lansată de frankfurtienii destul de schimbători în idei, la discuțiile privind societatea postindustrială, postcapitalistă și postcomunistă ori postmodernă tolerate, analizate și promovate cel puțin ca ipoteze, în Vest. Prin contagiuni intelectuale și mai rar prin construcții proprii, în Est s-au depășit anevoios tendințele ortodoxiste ale secolului al XIX-lea de gândire hegeliano-marxistă, iluminism, antropologie feuerbachiană împletită cu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
fără nici un căpătâi. Dacă receptorii se cutremură auzind și văzând asemenea fapte, cei loviți de nenorociri formează cele mai de jos categorii sociale. Rar, din rândurile lor apar poeți, artiști plastici și cu alte talente care îi așază în "multiculturalismul" postmodern. Mulți dintre ei au dat naștere și au crescut copii pe străzi. Fenomenul a ieșit de sub controalele autorităților statale și cetățenești. Ca țară sud-est europeană, s-ar putea spune că România evoluează aproximativ în orizontul acelorași valori de civilizații reformate
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
viața spirituală a oamenilor. Diferențele nu sunt atât de apăsate încât să excludă apropierile dintre toate aceste popoare. Penetrantele mijloace de comunicare vizual-auditivă RTV relevă că românii au talente sincrone atât cu formele populare ori clasice, cât și cu cele postmoderne din diferitele genuri de artă, sporturi, forme de comunicare. Până în anul 1989 "Estul Europei" era despărțit de Vest după criterii spiritual-religioase prin imaginara linie care unea țările din jurul Mării Negre cu cele așezate pe țărmurile Mării Baltice (vezi harta din (3a, p.
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și instalații civile sau militare și mai ales a cantităților tot mai mari de ambalaje răspândite pe toată suprafața țării sunt necesare investiții de zeci de miliarde de euro. Noua modernizare presupune noi suferințe fizice, mentale și sufletești. Dar "oamenii postmoderni" sunt mai reactivi față de "modernii propriu-ziși". "Reîntoarcerea la natura curată", la "pământul strămoșesc" sunt invocate de cei (tot mai numeroși) ce nu-și pot permite concedii în stațiuni curate și luxoase. Căci societatea e tot mai dezbinată. De o parte
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
354 Polonia / 16, 38-39, 49, 101, 111, 164, 228, 233, 240, 249-250, 278, 301, 311, 313, 354 Popescu Dumitru (Dumnezeu) / 17, 350 Popper K. R. / 10, 13, 138, 168-172, 176-178, 233, 248, 266, 289-290, 349, 351, 353-354 populism / 19, 191 postmodern / 21, 24, 29, 44, 47, 49, 51, 53, 103, 105, 115, 152, 165, 179-180, 293, 300, 303, 311, 324 Prebisch K. / 67 Primăvara de la Praga / 16, 160, 216, 261 Principatele Române / 59, 81 Principele Radu Duda / 20 Principesa Margareta / 20
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
singular, sau poate fi ilustrat alternativ și în cazul altor lumi urbane? Încercând o „punere la lucru“ a conceptelor lui Benjamin, pot fi invocate cel puțin două situații: pe de o parte, întrebările de mai sus pot viza metropola contemporană, postmodernă“, ale cărei mecanisme nu mai pot fi înțelese prin legitățile care guvernează lumea socială a secolului al XIX-lea; pe de altă parte, ele pot viza un spațiu diferit prin situarea sa culturală di ferită, nu prin cea temporală. Ar
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
bolnav/sănătos, bine/rău sau alții asemănători. Ca toate orașele mari și mai mult decât ele, este un oraș dur, fascinant, mizerabil, seducător, halucinant tocmai datorită pluralității lui, se definește prin amestec, și nu prin esență, ca experiment - adorat de postmoderni - al delocalizării, al limitelor libertății și al fluidizării instanțelor tari de orice fel. Berlinul nu poate fi judecat în raport cu o altă lume, mai bună ori mai rea, nu are un ideal și nu poate fi tras de urechi sau dojenit
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
acum să le traversezi. De asemenea, în aceeași logică a memoriei ideologice, o amintire a tiraniei și a indecenței comunismului, amintire care duce la dărâmarea Palatului Republicii de pe Unter den Linden, pentru a reconstrui, într-o viziune cum altfel decât postmodernă, vechiul Palat regal, înlocuit de comuniști cu clădirea dărâmată acum. Încă se mai vorbește despre felul cum sunt reprezentați cei din Berlinul de Est. Iar turiștii în special dezbat problema stringentă: care oameni sunt „mai de treabă“, cei din partea de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
versul liber înlocuiește formele prozodice clasice, conferind poeziei un caracter prozaic, anecdotic. Demitizarea rolurilor decadente, prozaismul și intertextul subliniază ecartul ironic față de o estetică simbolisto-decadentă resimțită ca epuizată și al cărei instrumentar este exhibat demonstrativ în felul unei mutatis mutandis postmoderne denudări a procedeului. XI.2. Salomeea în arta plastică Salomeea este o figură de frontieră, între istorie și mit, o figură cu o tradiție îndelungată în arta plastică, asociată uneia dintre imaginile obsedante din literatura și arta decadentă aceea a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cultural, în ciuda șovăielilor începuturilor. Există însă și o fascinație în ceea ce-i privește pe "oamenii începutului de drum", cum îi numea Paul Cornea. Mircea Cărtărescu, în Postmodernismul românesc, atribuie fascinația pentru genurile minore, periferice, paraliterare drept o trăsătură a sensibilității postmoderne. Minorii alcătuiesc rama în care se văd cel mai bine marii artiști, există o întreagă fosforescență crepusculară, o stare de confuzie, de tatonare, de ezitări, o aranjare la linia de start, pe care mulți nici nu o mai părăsesc. În
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o pune, dar al cărei răspuns îl lasă pe seama unor viitoare studii, este dacă un oraș precum Las Vegas, cu hotelurile și restaurantele sale tematice, reprezintă, din punct de vedere arhitectural și cultural, modelul orașului viitorului (după cum susține celebrul arhitect postmodern Robert Venturi) sau dacă este doar un uriaș parc tematic, parte a unui oraș modern, cu totul obișnuit, construit cu scopul de a oferi diverse forme de distracție locuitorilor și vizitatorilor. Oricare ar fi răspunsul, un oraș tematic precum Las
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
sau este doar o afacere profitabilă? Sunt consumatorii de cultură populară niște naivi care se supun manipulării și transformării într-o masă uniformizatoare, ori este cultura populară un simplu "contract" între producători și consumatori, ca răspuns la cererile unei societăți postmoderne, capitaliste? Și, în cele din urmă, ținând cont de faptul că majoritatea tiparelor culturale recente au fost importate din America, asistăm oare la un fenomen de americanizare a culturii în general și a culturii populare în special? Ori asistăm la
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Eco susține că modelele culturale medievale (teme, imagini, narațiuni) s-au conturat după în-cheierea propriu-zisă a acestei perioadei medievale, dar că de atunci au fost în permanență reiterate, remodelate, restructurate sau puse sub semnul întrebării. Astfel, găsind rădăcinile gândirii noastre postmoderne în Evul Mediu, Eco identifică zece tipologii medievale pe care le analizează în prezent postmodernitatea. Ceea ce merită semnalat este faptul că multe din ele au generat modele care se regăsesc în forme ale culturii populare actuale. Astfel, există tipologia medievală
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
medievale philosophia perennis, identități naționale, reconstrucția filologică, decadentismul și tradiția se regăsesc în manifestările culturale (în special populare), filosofice și politice ale perioadei contemporane 38. Ideea centrală la Eco este aceea că lumea noastră, fie că o numim sau nu postmodernă, reiterează pe mai multe planuri un număr de modele caracteristice perioadei medievale timpurii și târzii. Acum ca și atunci, susține Eco, putem enumera, pe lângă un anume tumult intelectual, lucruri care se află în progres și lucruri care se prăbușesc. Ca să
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Nituitoarea). Potrivit teoriei lui Umberto Eco legată de întoarcerea noastră constantă la Evul Mediu 110, iconurile menționate ar reprezenta revenirea noastră la epoca în care s-a născut modernitatea timpurie, deși teoreticienii culturii populare le consideră ilustrări tipice ale perioadei postmoderne. Iconul, cuvânt de proveniență grecească (gr. Eikón = imagine, similitudine), este în general descris fie ca imagine sau obiect bidimensional, fie ca obiect tridimensional, cu conotații religioase sau laice. Re-prezentările tradiționale se referă în primul rând la obiecte de cult din
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
măști sau cât de de-parte a mers personificând prostituata, cea mai periculoasă formă a feminității. Interesează mai degrabă subminarea valorilor tradiționale feminine și ale castității, care au transformat-o nu numai într-un star, dar și într-un icon postmodern al culturii populare. Celebrul videoclip al Madonnei din 1986, Papa Don't Preach, reprezintă, potrivit criticului de cultură populară Ellen Goodman, "o reclamă pentru sarcină la adolescente 142" și încurajează, în mod iresponsabil, imoralitatea și asumarea creșterii copilului de către un
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și Justify My Love (1990), apare în travesti și utilizează parodia pentru a submina polaritățile masculin / feminin, artă adevărată / artă pop, ficțiune / realitate, privat / public 143. Personalitatea ei schimbătoare și estetica seducției devin astfel "punctele de referință ale unei culturi postmoderne a comodificării, în care noțiunea de autenticitate a făcut loc constructului postmodernist 144". Este evident că Madonna este un produs "fabricat" al epocii noastre laice și postmoderne. În ciuda încercărilor ei vădite de a exprima "feminitatea" ca un concept cu multiple
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
ei schimbătoare și estetica seducției devin astfel "punctele de referință ale unei culturi postmoderne a comodificării, în care noțiunea de autenticitate a făcut loc constructului postmodernist 144". Este evident că Madonna este un produs "fabricat" al epocii noastre laice și postmoderne. În ciuda încercărilor ei vădite de a exprima "feminitatea" ca un concept cu multiple fa-țete și uneori agresiv, nu reușește de cele mai multe ori decât să o simuleze sau să o parodieze. Madonna, Like a Prayer (1989) Potrivit criticilor feminiști și psihanaliștilor
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
fi făcute din plastic, putând fi modelate după bunul-plac al oricui. Nu numai aspectul fizic al unei persoane poate fi modificat, ci chiar și forma corpului, prin chirurgie plastică și multe exerciții 146. Madonna este un exemplu excelent de "fetișism postmodern produs pe scară largă 147", deoarece nu vinde fanilor doar imaginea ei schimbătoare, ci și stilul vestimentar (buricul gol la care a făcut reclamă în anii optzeci a devenit în scurt timp la modă). "De vânzare" este și aspectul ei
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de sport (corpul Madonnei este suplu și musculos, nu rotund și moale, idealul frumuseții rubensiene). Cameleonismul Madonnei, rezistența la identificare, favorizarea ambiguității și ironiei au de fapt un singur scop, acela de a distra auditoriul 148. Într-o adevărată ,,tradiție" postmodernă, esteticul și artisticul în sens tradițional sunt îndepărtate și umbrite, iar parodierea lor, precum și subminarea conceptului de feminitate sunt aduse în prim-plan. * Analiștii culturii populare (postmoderne în general) și autorii studiilor de gen, în special, s-au preocupat în
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]