4,003 matches
-
o tresărire națională asemănătoare cu cea care a zguduit Franța în timpurile cele mai grele ale Războiului de o Sută de Ani: dacă suedezii rămîn bine stabiliți pe coastele golfului Finlandei, ei trebuie totuși să părăsească regiunea Novgorodului. Boierii sînt potoliți, iar aliații lor polonezi trebuie să renunțe la dezmembrarea statului rus. Drept preț al acesteia, Mihail trebuie totuși să renunțe la orice drept asupra Livoniei și Curlandei. Suedezii și polonezii însă blochează în continuare drumul spre Baltica. Statul pe care
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
cel mai puternic din Europa. Dar înfrîngerea lui Ludovic al XIV-lea a demonstrat limitele acestei puteri și imposibilitatea de a o transforma în preponderență politică. Devenit prudent în urma eșecurilor suferite, Ludovic al XlV-lea încearcă de acum înainte să potolească neîncrederea europeană, jucînd cinstit jocul echilibrului european. În sfîrșit, puterile care se afirmă nu sînt încă în măsură să amenințe cu adevărat echilibrul european. E adevărat că Rusia și Prusia și-au împărțit ce a rămas din Suedia, dar prima
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
la Adrianopol. Un echilibru nu avea să se stabilească, însă, decât în anul 1307, când împăratul bizantin, încheind pacea cu Svetoslav Terteres, susținut de tătari, îi ceda orașele-porturi Agathopolis, Masembria și Anchialos, iar acesta lăsă să treacă grâul, spre a potoli foametea din Constantinopol. În felul acesta, s-a încheiat capitolul înscris în istoria relațiilor dintre români și tătari, sub marea personalitate a lui Nogai, nume de la care populația Moldovei a păstrat până astăzi cuvântul nogaică, pentru cravașa folosită de cavaleria
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
radioul, spectacolele etc. Hollywood-ul și Bollywood-ul au impus anumite valori, tendințe și stiluri de viață dezirabile pentru toți oamenii, iar moda și marketingul au desăvârșit mondializarea modului similar de a ne îmbrăca, de a ne hrăni și de a "ne potoli setea". Intensificarea schimburilor culturale, începând cu importul de "bucătării" asiatice și terminând cu dansuri latino, uniformizează gusturile și criteriile de evaluare estetică ale oamenilor. Am început explicitarea revoluționării culturilor locale cu divertismentul, nu neapărat datorită valorii real adăugate culturii, în
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
sale bune, pe cei aflați în suferință pe orfani, pe neputincioși și pe dezmoșteniții sorții. În concluzie, este mereu cea care aduce pe lume, hrănește, îngrijește, alină și închide ochii, marea mângâiere a bărbaților, cea care ia asupra ei și potolește toate suferințele lor... fără să-i lase vreodată să le ghicească pe ale ei. În acest context, femeia care practică flirtul nu poate să apară decât ca o "ademenitoare", o "perversă", o "necredincioasă", o femeie care își trădează adevărata menire
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Ca să revenim la Julien de Suberceaux, patimă acestuia pentru Maud de Rouvre este atât de mare, încât și cea mai mică dezmierdare este de ajuns pentru a-l duce pe culmile beției amoroase. Într-o zi, când, pentru a-i potoli întărâtarea, Maud îl primește pe tânăr în atmosfera intimă a unei camere de dormit, acesta se aruncă asupra ei. "Nici nu se închisese bine ușa, că se și repezi cu o patimă de om smintit asupra siluetei fremătătoare și întunecate
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
supliciu sexual. După ce fusese "torturat" de mai multe "virgine cu centuri de castitate", iar apoi amăgit de nesătula pupăcioasă Leslie, Stingo simte de-adevăratelea chinurile cumplite ale flirtului foarte avansat. Iar acest joc, această "aberație sexuală", departe de a-i potoli dorința, i se pare chiar mai pervers decât tot ce trăise până atunci. Mai rea chiar decât "domnișoara Tachinează-Penis" i se pare a fi "masturbatoarea profesionistă", care își satisface partenerul în mod mecanic sau îi permite "tot felul de libertăți
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
gândea la mine, la viitorul meu, la faptul că ceea ce își propusese tata să facă cu mine, nu mai era posibil. Eram orfan. Ce agonisise familia era aproape totul pierdut, că tata acumulase și mari datorii. Dar cum ploaia se potolise iar furtuna trecuse, o și văd pe mama căămi face semn și-mi spune să mă urc repede în podul casei, să văd dacă oalele așezate acolo unde dranița de pe acoperiș putrezise nu se umpluse cu apă, să le deșert
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
-mi transmită, când reușea să o facă. Învățasem împreună, parcă dragostea noastră de o viață ne întărise, un nou limbaj, al comuncării, cel al privirii, al gesturilor, al atingerilor în locul vorbirii de până mai ieri. Așa, ne simțeam și ne potoleam tristețile, oboselile, neputințele, bucuriile momentane parcă ne legau mai mult și statornic decât atunci când aveam și foloseam la discreți e cuvintele, oferite nouă de creator. Căci, ni se părea, dar poate chiar așa este, psihologii ne-ar putea spune mai
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ceea ce face ca noi, spectatorii, să nu avem decît de cîștigat. Aplaudăm, strigăm, plini de bucuria pe care noi popor al sîrbelor îndrăcite și al horelor domoale, al Ciulendrei și al Doinei o simțim în fața dansului acestui popor îndepărtat. Ne potolim cu greu și doar pentru că cineva ne atrage atenția că este aproape miezul nopții și că suntem prea zgomotoși. Muzicanții își strîng instrumentele, mărunțelul este întîmpinat de o fată mlădie ca o trestie care-i aruncă pe umeri o haină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
în țară, ca să nu mă mai duc pînă la Urgență să-mi coase plaga, am coborît cum am putut la farmacie, am cumpărat niște "stripuri" de strîns rana, dar nu înainte de a fi astupat-o cu miere de cimbru, ca să potolesc hemoragia. În țară, am continuat să o spăl zilnic cu ceai de cimbru, să înlocuiesc stripurile care mai cădeau și să o oblojesc cu miere de cimbru, pînă la vindecarea completă. Binecuvîntată fie Creta, cu satele și bisericile ei albe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
pentru cele trei fumare, două în fața colibei și unul în spate. Vara, în locurile de șes și baltă, nu se poate trăi fără aceste focuri care dau mult fum, de cum se lasă amurgul până târziu după miezul nopții, când se potolesc țânțarii. Mâncarăm și ne așezarăm în latura colibei dinspre gârlă, la odihnă. De după înălțimile de peste Prut, se ridica o lună mare și roșie din baltă și de peste tot un cor imens de broaște. Culcatul a fost devreme și somnul agitat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
confuz.... Gândul lui e dus departe, la căpițele din deal, la brazdele încă neîntoarse sau la cele neadunate încă. Începe războiul nervilor, un război cu sine însuși, care îi stârnește panică și groază. Se precipita în gol parcă, apoi se potolește cu greu, de-a lungul patului, după ce a deschis televizorul. În mână apucă la întâmplare un ziar pe care începe să-l citească dintr- un capăt în celălalt. Nu scoate o vorbă, nu comentează nimic, stă, citește, cântărește, meditează, apoi
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
intru în amănunte, dar în Bielorusia, ca în vechea URSS, mergi zeci și sute de kilometri pe șosea (care nu este rea, de altfel) și nu găsești un restaurant, un motel, un bar sau orice altceva în care să-ți potolești foamea și setea. Sectorul privat, în general, este slab dezvoltat și nu este încurajat de stat. Totuși, magazinele sunt pline și se găsesc de toate, ca în orice țară civilizată. Este un paradox, dar unul care poate fi explicat. Nu
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Golem al urii, noaptea abscons, inoculat,/ Incestă-mperechere de grota și strabism;/ Nici diavolul nu știe de ce În comunism/ Puternică lui umbră se-ntunecă pe lat./ Minciuna-n măruntaie urâtă-i necesar,/ Câineasca tocătura pe chipu-i se Întinde;/ Să-și potolească foamea de murdarii, te prind/ În flegma expulzata din gâtul proletar./ Încrâncenata hidra, batracian, trufie,/ De trupuri sănătoase se scarpină vârtos,/ Pe unde se strecoară Întoarce tot pe dos/ Sfidând umanitatea cu mutra sângerie”. Viața lui Alexandru Tacu-Zeletin a avut
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
trebuit să ne scoatem tot ceea ce aveam pe noi, rămânând numai În chiloți; cu zdrențele de cămăși ne ștergeam de sudoare și beam tot timpul apă din căldare; apă parcă ținea și de foame... Nu mult după ce ne-am mai potolit foamea, noi cei de pe băncile dinspre ferestre am Început să examinăm ferestrele vagonuluidubă; ele erau prevăzute cu sticlă la interior, după care veneau la rand gratii că la penitenciar, iar spre exterior erau montate jaluzele spre În sus, ca să nu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
avut apă de băut cât ne-a trebuit; chiar și noaptea târziu, când toți dormeam cum puteam, rezemați unii de alții, măi simțeam pe câte unii care călcau peste cei de pe podeaua vagonului spre căldarea cu apă, pentru a-și potoli setea. A doua zi, cam tot pe la ora nouă, dubă a luat-o din loc spre Constantă. De data asta nu mai mergea În regim de accelerat, ci de tren personal că pe linia Bârlad Fălciu, oprind prin toate stațiile
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
bostan și să bem apă cât de multă dintr-un butoi de lângă baraca. (Au mai trecut vreo 2-3 luni de zile până când a fost pusă În funcțiune rețeaua de alimentare cu apă potabilă a lagărului). Nu mult după ce ne-am potolit foamea și setea, la un semnal al normatorului, am luat fiecare câte o saltea peticita și murdară și am fost duși la un colț al lagărului unde ne-am umplut fiecare fundul de saltea cu niste paie putrede, după care
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
vedere al funestului personaj, dispariția definitivă a rivalului său e singura ce i-ar putea aduce alinare : În fine, să văd smulsă o plantă otrăvită/ Din calea vieții mele, prin ea nenorocită/[...] O ! Scumpă răzbunare, al furiilor dar !/ Mi-oi potoli eu setea din acrul tău nectar,/ Când voi videa pe-Ovidiu zăcând fără suflare (I 2). Veninosul Ibis se bucură să-i dezvăluie soției că iubitul ei poet și-a găsit o nouă pasiune și vrea să afle cum l-
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
I 3). Pământul este pustiu, nedesțelenit, fără fructe, vie sau flori (Tristele, III 10), iar apa sărată nu poate alina setea (Tu n-ai fântâni, doar numai cu apă tot sărată : / Mori și mai mult de sete, în loc s-o potolești - Ponticele, III 1). Localnicii sunt sălbatici, îmbrăcați tot timpul în blănuri (Tristele, V 10), iar îndeletnicirile civilizației, ca medicina, agricultura sau țesutul le rămân străine (Ponticele, III 8). În schimb, ei se așteaptă în fiecare clipă la război. Chiar poetul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
analogia când Casandra țâșnește din cort cu torțe în mâini : năvălește către noi, ca o menadă rătăcită. Corifeul vrea să oprească dansul tinerei iraționale, gata să ajungă în tabăra dușmană : Fiica ta, regină, are mintea rătăcită. Nu poți s-o potolești ? Hecuba ar pune capăt elanului celei cuprinse de o smintită bucurie la gândul însoțirii cu Agamemnon : Dă-mi torța, căci tu n-o ții drept, în razna ta înverșunată de menadă. Năpastele nu te-au înțelepțit, copilă, ci stărui în
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
din toate țările și toate timpurile. Ei totdeauna sunt lângă mine: când îi chem; când îi întreb îmi răspund... Unii mă învață să trăiesc bine; alții să mor bine. Ceilalți, prin veselia lor, îmi risipesc grijile și necazurile. Unii îmi potolesc inima în suferințe; alții mă învață să disprețuiesc poftele inimii. Unii mă poartă de mână pe drumul cunoștințelor; alții mă îndreaptă pe cărarea virtuților... Știți voi cine-mi sunt acești buni și nedespărțiți și atât de puțin pretențioși prieteni? Cărțile
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
se scot și celelalte sonde, dar aparatele, foarte sensibile, unul legat de brațul stâng, celălalt de brațul drept, rămân pe loc și continuă să țârâie, cum dă Dumnezeu. Imediat ce ațipește, clinc! Și asta ține până când vine o infirmieră care le potolește. Asistentele-adjuncte îi fac toaleta la pat și o ridică cu o macara ca să-i schimbe cearșafurile. Macaraua din Țiganul mitic, a cărui urmă a pierdut-o. Și apoi încep să-i vâneze vânturile. Fără vânturi, nu există vindecare. Ca să-i
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
urmată de altele, care își concentrară voioase tirul pe acest relief ce depășea suprafața obrazului, mai mult sau mai puțin protejată de cozorocul chipiului. Inutil să-și facă iluzii, ploua în aversă. Ajunse muiat tot, deși între timp ploaia se potolise și o spărtură ce se întindea pe toată lungimea orizontului lăsa să se ivească lumina muribundă a apusului. Sub acest capac prost închis, lumea luase o înfățișare stranie, de mediu subacvatic, unde oamenii nu-și mai aveau locul. Locotenentul își
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
se gândea, cred eu, că seara asta îi alinase puțin sufletul, dar acum trebuia să plece. În loc de asta, spuse: "Nu pot decât să mă aliniez la poziția ta, Nicolae, în Bugaz, tu ești mentorul meu." Între timp, viscolul se mai potolise, dar ningea cu fulgi mari și era foarte frig. Rămas singur cu învățătorul, locotenentul se întoarse la grijile lui: "Știi bine că astă-seară am venit la gară special să stau de vorbă cu tine, și pe urmă a intervenit Constantin
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]