5,068 matches
-
executată, eram cu ofițerii în fața televizorului și reacția a fost: "Băi, nu trebuia să-l împuște! Acesta știa multe. Pentru că ar putea opri atacurile alea de care se spune". Deci, la noi, motivul invocat împotriva executării a fost de natură pragmatică, nu unul de natură morală. Se tot spunea că teroriștii sunt ai lui. Ne gândeam: dacă teroriștii sunt ai lui, nu trebuia împușcat pentru că gestul ăsta o să intensifice reacția lor. Ne gândeam că el i-ar fi putut opri, iar
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
cu parafazii); o Tehnici de refacerea a funcției sintagmatice și paradigmatice; o Tehnici pentru refacerea fluenței; - Tehnici de refacere a gramaticii morfologice și sintactice;Tehnici de reabilitare a lexiei receptive și expresive; - Tehnici de reabilitare a grafie;Tehnici de dezvoltare pragmatică a limbajului;Tehnici de dezvoltare semantică a limbajului și de dezvoltare a gândirii; - Tehnici de adaptare lingvistică la mediu îconversații, plimbări);Tehnici de redresare psihică îautosugestie, antrenament autogen, sofronizare, psihoterapie);Tehnici dezvoltarea a unui feedback lingvistic pozitiv și de autocorecție
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
utilizare în situații concrete de dialog, pornind de la necesitățile personale de exprimare și de la solicitările interlocutorului în decodificare (G. Albyn Davis). Schuell a pus pe prim plan necesitățile cognitive în abordarea recuperării și preluarea informației în special pe cale auditivă. Abordarea pragmatică a dialogului implică antrenarea discuției între afazic și recuperaționist, în mediul natural, cu scopul Recuperarea în afazie 109 de a stimula comunicarea spontană, permițând pacientului să se folosească de desen sau de obiecte pentru a-și exprima ideile. Recuperaționistul va
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
în mîinile sale conducerea celor mai importante organizații legale irlandeze. El era în strînsă legătură și cu cele două frații aflate în ilegalitate, încercînd să le facă să renunțe la metodele violente și la idealurile republicane în favoarea unor obiective mai pragmatice. La rîndul lor, societățile secrete irlandeze au încercat, fără succes însă, să-l atragă pe Parnell de partea lor. În această perioadă s-a remarcat o creștere spectaculoasă a numărului parlamentarilor irlandezi catolici. Dacă în 1860 erau aleși 65 de
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
a lui de Valera își avea semnificația ei. Lipsa unei politici față de Nord însemna, în viziunea lui de Valera, o bună modalitate de a nu recunoaște diviziunea insulei, față de care el s-a opus întotdeauna cu hotărîre. Lemass era mai pragmatic. A propus inițial intensificarea legăturilor economice dintre cele două părți, oferta refuzată de prim-minsitrul nord-irlandez, lordul Brookeborough, care se temea de creșterea influenței politice a Dublinului în Ulster. Lemass, pentru a liniști temerile protestanților nord-irlandezi, a declarat că "va trebuie
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
să de a dinamiza relațiile bilaterale extrem de tensionate dintre Dublin și Belfast nu au dat rezultatele pe care el le sperase, în mare măsură din lipsa voinței politice a Nordului de a colabora. Sean Lemass a fost considerat un pro-european pragmatic în comparație cu ministrul său de Externe, Frank Aiken 121, care era înclinat către o apropiere mai mare față de Națiunile Unite, organizație la care Irlanda a aderat în 1955122 și la ale cărei misiuni umanitare și de intervenție Irlanda a participat cu
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
acreditarea unuia dintre ambasadorii României în capitalele vestice pentru Dublin, urmînd ca în cazul în care circumstanțe favorabile ar fi cerut-o, să fie numit un ambasador pentru postul de la Dublin. Intresantă ni s-a părut atitudinea irlandeză, mult mai pragmatică. În raport se menționează că principalul aspect care trebuia avut în vedere în perspectiva stabilirii unor legături diplomatice ferme îl constituia comerțul bilateral. "Avînd în vedere greutățile atît financiare cît și cele legate de personal, trebuie să limităm reprezentarea noastră
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
dacă ceea ce am făcut este bine făcut. ----------IV. Trebuie să evaluez eficiența activității desfășurate.” Observăm din această schemă faptul că proiectarea care pleacă de la baza cu accentul conținuturi este o abordare deja considerată depășită, pentru că nu mai corespunde noului „mod pragmatic de a pune și rezolva problema instruirii eficiente” (I. Negreț, 1980: 23), de aceea se recomandă proiectarea centrată pe obiective. în consecință structurarea noii proiectări pe baza obiectivelor educaționale specifice disciplinei limba și literatura română este reprezentabilă ca în schema
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
se desfășoară și se desfășurau ca momente ale tipurilor de lecții cunoscute. Pe de altă parte, ca element de noutate, aceste două tipuri de activități sînt propuse acum pentru limba maternă. Pentru învățarea limbilor străine, lecțiile sînt axate pe latura pragmatică a situațiilor de învățare și sînt o practică uzuală infuzată la nivelul realizării oricăror lecții. Transferul acestor tipuri de activități de la predarea unei limbi străine spre predarea limbii materne înseamnă ignorarea factorului natural al competenței induse în copilăria preșcolară și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
limbii și literaturii române, ne obligă să luăm în discuție aici cel puțin primul model. Modelul „învățării directe sau explicite” este compus din trei etape, pe care ulterior autoarea le numește secvențe și pe care le descrie din perspectiva lor pragmatică de aducere de beneficii palpabile elevului. Rafinamentul descrierii vizează chiar și indicația de a se înlocui [la nivelul desfășurării sau al scenariului narativ al lecție, ca să utilizăm sintagma propusă de autoare], clasicele „astăzi vom studia”, sau „începem studiul” cu „mai
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
pentru că acest efort nu prea servește practic elevului. Pe de altă parte obiectivele studierii noțiunilor de limbă și ale celor de teorie literară constau în funcția lor constitutivă și formativă a inteligenței lingvistice și nu-l pot motiva pe elev pragmatic. Menționăm în continuare și faptul că tot în acest areal problematic al proiectării, ca și la V. Marinescu (cf. supra), este inclusă de către Alina Pamfil și o a treia dimensiune: „Clasa-spațiu al dialogului și al cooperării” (Alina Pamfil, 2003: 53
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
individualizate. Demersul de sub 3. este conexat pe legături prea îndepărtate de problema proiectării. Limbajul cvasimetaforic bazat pe sinonimii în variație liberă și prin aceasta cvasiștiințific este o caracteristică a întregii lucrări care, deși își propune configurarea unui cadru mult mai pragmatic și mai logic - i se pare autoarei - a educației europene sau transoceanice decât al celui românesc extrem de nepractic, dar multitudinea judecăților și argumentelor entimematice fac dificilă înțelegerea. Revenirile sub alte denumiri la aceleași concepte, întrebuințarea improprie a termenilor, uneori încărcați
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
46 49. [151] ÓTHARSÁNYI, SANDOR; BALLA, SÁRA; MÁRTHA, MÁRTA; POPA, LUIZA; SIMON, JOLÁN, Limba română. Manual pentru clasa a II a. învățămîntul cu predarea în limbile minorităților naționale. Vocabular român-german. București, EDP, 1993, 200 p. (Mî). [152] PANCU MOMANU, MARIANA, Pragmatica discursului didactic. în: RPed, 42, nr. 4-7, 1993, p. 111-116. [153] PÂRVU, IULIU, Ion Pillat - Aci sosi pe vremuri. în: Excelsior, 2, nr. 6, 1993, p. 24-27. [154] PAȘCA, MARIA-DORINA, Limbajul plastic în orele de citire la clasa a IV
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
DINDELEGAN, CORINA, Utilizarea demersului argumentativ în predarea morfologiei și stilisticii, Revista Perspective, nr. 6/2003, [Cluj], p. 34-36. [44] DORNESCU, MARIA; RODICA VASILIU; ELENA MIRON, Abecedarul pas cu pas, Iași, Taida, 2003. [45] DRAGOȘ, ELENA, Sugestii privind câteva elemente de pragmatică referitoare la predarea limbii și literaturii române în învățământul preuniversitar, Revista Perspective, nr. 6/2003, [Cluj], p. 2-6. [46] DUNA, MONICA, Un semnal de alarmă! în: Observator cultural, v. 3, 2003 martie 2531, nr. 161. p. 10. [47] DUNĂ, ION
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ale unui proiect european, Revista Perspective, nr. 2/2003, [Cluj], p. 62-65. 2004 [1] ALBU, GABRIELA (coord), Metodica predării teoriei literare la ciclul primar, clasa a III-a și a IV-a, Editura Gheorghe Alexandru, Craiova, 2004. [2] ALBULESCU, ION, Pragmatica predării: activitatea profesionala între rutină și creativitate. Cluj-Napoca, Presa Universitara Clujeană, 2004, 246 p. Conține bibliografie. [3] ANTOLOGIE de texte literare pentru clasa a III-a, Cluj-Napoca, Editura Odyseea, 2004, 160 p. [4] APETREI, ELENA, Literatura pentru copii, clasele a
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
preoții sau psihiatrii. * Unele din creațiile proprii dau seama mai curând de ceea ce nu sunt, arătând, poate, ce aș fi vrut să fiu. Altfel spus, și eșecurile descoperă ceva. * Presiunea științei (care derivă din modul de a fi sistematic și pragmatic totodată al lui a ști) acționează pentru stabilirea ordinii și descoperirea legilor; este o manevră de instaurare a unui teren ferm, stabilizat, ce stă la baza posibilităților manipulatorii, ceea ce arată că a ști este întotdeauna un pentru a... . * Primul gest
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
constituie unul din motivele fragmentării eu-lui. Alte cauze sunt: încorporarea în el a tot mai multe amintiri, nostalgia după posibilii proprii ratați, dedublarea prin intermediul copiilor. * Posibilă întrebare pentru autor: La ce ajută ideile tale? (Este o abordare dintr-o perspectivă pragmatică, ce vrea să identifice sporul pe care îl aduce orice efort). Posibil răspuns: La a supraviețui! (Corolarul este: La a nu te sinucide!) Omitem deseori cât de mult ne trebuie pentru a fugi de tentația neantului. Un alt răspuns posibil
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Sesizez apariția și utilizarea tot mai frecventă a unui nou diminutiv: bănuții. El dă seama de un raport tandru, afectuos al celor care-l utilizează, cu banii. Este semnul unui nou tip de așezare socială, orientat mai mult către aspectele pragmatice. Nu mă pot dezbăra de sensul lui prim cu care am venit inițial, acela de bani mărunți, de mărunțiș, bani mici ca mărime. Transformarea banilor în bănuți anunță venirea la putere a unei alte stăpâniri. * Între autocritica dezvoltată de comuniști
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
a unor aspirații (constituind totodată una din formele de dispariție a idealului). Idealurile cele mai eficiente (cele care au efecte puternice asupra existenței) îmbracă forma de proiect, mobilizând resurse și orientând acțiuni imediate. Acestea au, așadar, cea mai puternică orientare pragmatică. La polul opus pot fi găsite idealurile "ideale", pe care nu ne grăbim să le împlinim (și pentru împlinirea cărora e posibil să nu acționăm niciodată), ele constituind chei de boltă în arhitectura sensului teoretic al existenței proprii. Spre exemplu
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
prezenta ceva în care se regăsește, gestul de a vorbi de tine, rostind ceva din noi. Voi încerca să nu-mi ascund eșecul după faptul de a nu fi înțeles, inadecvarea mea fiind singura cauză. * Tind să dau dreptate viziunii pragmatice: istoria este o continuă desfășurare de sisteme explicative asupra universului, având câștig de cauză, rând pe rând, cele care lămuresc mai adecvat, adică cu mai multe eficiență practică dar, în chip straniu, concomitent și spirituală. Să începem prin a gândi
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
etice căpătându-și conturul în umbra dorinței de supraviețuire și perpetuare prin intermediul unei forme sociale, precum și a altruismului reciproc, care face posibilă o societate. * Poate că obiceiul de a duce flori la un mort are la baza mai curând motive pragmatice decât spirituale, respectiv dorința de a anula mirosul de putrefacție. Ne putem gândi chiar la ideea dorinței de asociere a morții cu mirosul frumos. * Există și moduri de constituire a eului pe baza unui noi. Să ne uităm la haloul
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
era așa de importantă. În mod paradoxal, pentru bizantini, teoria cunoașterii are un fundament ce poate primi, cu rezervele de rigoare, numele de empirism. Deși au fost acuzați atât de des de către moderni de o atitudine contemplativă, desprinsă de realitatea pragmatică, ceea ce a contat în spiritualitatea bizantină a fost experiența concretă, cea trecută la fel de mult prin simțuri ca și prin intelect. Nu poți să afli nimic despre orice realitate atâta vreme cât nu ai o experiere concretă a acesteia, și această afirmație era
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
un cod simbolic al instituției imperiale ce își găsea în primul rând expresia în ceremonialul audiențelor, apoi de ritualul ce însoțea obligatoriu împăratul în orice deplasare a sa. Celălalt cod simbolic era în legătură cu administrația împăratului, care dincolo de funcțiunea sa strict pragmatică a avut întotdeauna rolul de icoană a împăratului, adică a modului în care trebuia să se înfățișeze un împărat creștin. Iar în ceea ce privește Marea Biserică, care nu a fost numită cu numele unui sfânt ci a purtat numele Înțelepciunii, să menționăm
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
problemelor ambientale de interes social și educativ (educație pentru mediu, educație pentru sănătate, educație interculturală, tehnologia informației și a comunicațiilor, mondializarea vieții socio¬culturale, științifice și economice, a gusturilor), necesitatea de a mări durata formării profesionale, imprimând acesteia un caracter pragmatic. Criteriile și procedurile aplicate pentru a face o evaluare a cadrelor didactice eficace și echitabilă fac obiectul unor dezbateri aprinse în contextul transformărilor recente din domeniul educației. Adesea, implicarea cadrelor didactice, fie individual, fie prin intermediul sindicatelor, la elaborarea sistemelor de
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
în evaluarea dezvoltării elevilor, ca bază pentru raportarea reușitei lor în conformitate cu rezultatele cerute privind ceea ce elevii știu, înțeleg sau pot face în conformitate cu curriculumul formal, dar și ca mijloc de judecare a eficienței propriei lor predări - demonstrând excelență în predarea practică, pragmatică și conducând un mediu de învățare care este interesant, provocator, cu scop precis, sigur, susținător, pozitiv și plăcut: ceea ce întreține cooperarea și colaborarea, independența, responsabilitatea și creativitatea elevilor - demonstrând deprinderi de comunicare și relații interpersonale de înaltă clasă: fiind exemplari
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]