70,602 matches
-
la caz, în funcție de obiectivele cercetării, se pot construi diferite tipologii ale acțiunii și participării comunitare. Gruparea agenților unei acțiuni comunitare poate fi mai mult sau mai puțin structurată în cadrul unor grupuri informale, asociații 1 sau organizații. Participarea comunitară este de presupus că variază în funcție de: - caracteristici ale proiectului de acțiune comunitară; - caracteristici ale participanților; - caracteristici ale comunității locale; raportul dintre aceasta și alte comunități (grupări sociale) care constituie cadrul ei de referință. În cele ce urmează ne vom referi la variabilele pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a populației, cu atât este mai probabil ca participarea membrilor respectivei grupări să fie mai puțin diferențiată. O astfel de organizare a acțiunii comunitare asigură satisfacerea unei nevoi firești de raționalitate economică (echilibrarea costurilor cu beneficiile participării). În aceasta rezidă, presupun, unul dintre principalele avantaje ale acțiunilor comunitare realizate prin intermediul unor asociații voluntare. Proiectul acestora, de mai mică amploare, este, pe de o parte, mai ușor de organizat, iar pe de alta, asigură în mai mare măsură satisfacerea cerinței „la costuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cele mai multe ori prin intermediul unor comportamente de „participare asociațională provocată” (A. Meister). Aceste comportamente diferă, se pare, atât de cele strict organizaționale (manifeste în organizații formale), cât și de cele strict asociaționale (manifeste în asociațiile voluntare). Diferența în raport cu organizațiile formale derivă, presupunem, în principal din specificitatea cadrului comunitar de viață caracterizat prin intercunoaștere generalizată sau zonală (structurată numai la nivelul anumitor arii din localitate), existența unor unități (structuri) cu grad mai redus de diferențiere funcțională decât cele din organizațiile formale etc. Cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
curente există însă și alternativa individuală de soluționare (folosirea hidrofoarelor). Adoptată în unele cazuri, această modalitate („inovație concurentă”) a fost abandonată de cei care au avut posibilitatea adoptării sistemului societar de aducțiune, din motive de ineficiență: realizarea unui apeduct comun presupune cheltuieli mai reduse decât realizarea unui sistem individual de aducțiune a apei și, de asemenea, costul de utilizare al primei instalații este mai scăzut decât al celei de a doua. Aceste calcule de eficiență au constituit un factor în funcție de care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
reiese din cifrele de mai sus, la o bună parte dintre membrii societăților de aducțiune a apei au favorizat adoptarea acestei inovații din două puncte de vedere: - înțelegerea posibilității de realizare a unui apeduct colectiv în condițiile locale este de presupus că a fost mai ușor atinsă de cei având informații și experiențe tehnice anterioare; - costurile de realizare a instalației au fost mult reduse deoarece o serie întreagă de operațiuni au fost executate de către înșiși membrii asociațiilor. Vom raporta, în continuare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
intervenției comunitare prin agenți de dezvoltare locală este încă în fază incipientă. Deocamdată, diferitele ONG-uri sau fundații care susțin formulele alternative la modelul dominant (cu spațiu redus de intervenție pentru actorii netradiționali ai dezvoltării locale) acționează la modul intuitiv-optimist. Presupun că ceea ce fac este bun prin noutate și alternativă la ceea ce există. Evaluări sistematice ale eficienței sociale a noilor modele de dezvoltare comunitară sunt extrem de rare și cu o circulație restrânsă (Voicu et al., 2002). Este clar însă că simpla
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
apartenenței la comunitatea beneficiară a măsurii de dezvoltare. Care sunt valorile și, în genere, elementele culturale care susțin participarea voluntară la acțiunile DEVCOM? Probabil că în contexte diferite acționează configurații culturale diferite. La un nivel de maximă generalitate se poate presupune că: - valorile identitare, - propensiunea spre cooperare, - competența civic-administrativă1 și - abilitățile profesionale și/sau manageriale utile în raport cu natura proiectului comunitar au un rol esențial în susținerea culturală a participării comunitare. Cultura participativă pare să fie o formă combinată de capital simbolic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de entități diferite, ci două perspective asupra unei zone de realitate. Atât capitalul, cât și resursele sunt acumulări pentru realizarea unor acțiuni. Referentul în cazul capitalului îl reprezintă agentul și tipul de efort necesar pentru acumulare. Capitalul uman, spre exemplu, presupune efort de cunoaștere și învățare. Pentru resurse, referentul îl reprezintă procesul de formare a lor și, eventual, tipul de acțiune care le poate folosi. Capitalul este controlabil de către agent, iar resursele pot fi accesibile sau neaccesibile agentului. Resursele controlate de către
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pentru că altfel sunt cazuri în care acțiunile primăriei au efecte benefice atât pentru satele centrale, cât și pentru cele periferice. Tendința semnalată este înregistrată la nivelul celor 14 sate incluse în cele două sondaje ale Băncii Mondiale. Ca ipoteză putem presupune însă că relația menționată - participare comunitară redusă la acțiunile primăriei în satele periferice - este una manifestă și la nivelul întregului mediu rural. Participarea la activitățile organizate de primărie este determinată de mult mai mulți factori decât încrederea în primar și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de tip animatori, facilitatori etc. Regulile de eficiență vor fi cu atât mai relevante cu cât prin aplicarea lorse reușește în mai mare măsură maximizarea performanțelor pe cele patru dimensiuni ale DEVCOM - inițiere/planificare, luarea deciziei, implementare și evaluare. Modelul presupune că toți factorii care influențează participarea comunitară sunt mediați de acțiunea unui set de variabile intermediare: - resurse umane pentru ANtreprenoriat social; - DEfinirea socială a acțiunii comunitare ca necesară/dezirabilă; - informații despre Oportunități/șanse. Diferitele acțiuni premergătoare proiectelor sau mișcărilor sociale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
care fac posibil un consum sporit de bunuri publice și private 2. Capitalul uman al unei comunități este estimat atât prin stocul de educație, cât și prin caracteristici ale ocupării (agricolă/neagricolă, salarială/nesalarială). Gradul de izolare a satului este presupus a fi cu atât mai mare cu cât distanța față de cel mai apropiat oraș este mai mare, iar satul este de tip periferic (pe teritoriul său nu se află sediul primăriei). Izolarea în sine este o estimare indirectă a capitalului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de afirmare. Faptul s-a datorat, desigur, și tipurilor de susținere pe care acestea le-au avut din partea unor instituții internaționale de tipul Băncii Mondiale sau Uniunii Europene. Dar nu numai și, poate, nu în primul rând. Dominantă a fost, presupun, dependența de punctul de pornire. Nevoia de reconstruire a țesutului social asociativ, a spațiului dintre familie, stat și întreprinderea economică a fost extrem de mare ca urmare a distorsiunilor sociale pe care le-a indus comunismul. În democrațiile consolidate, mișcări sociale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
explicație a constatărilor menționate anterior. Cu titlu de ipoteză se poate susține că fenomenele de inconsistență în ideologiile etnice au o probabilitate mai mare de apariție în mediile sociale de dezbatere intensă pe teme etnice. În acest sens este de presupus că intensitatea controversei pe teme etnice este mai puternică în mediul rural decât în mediul urban, în Transilvania decât în Vechiul Regat, pentru persoanele înstărite decât pentru cele sărace și în comunitățile omogene comparativ cu cele eterogene etnic. O ilustrare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
să nu o iubească, era bună și frumoasă. De ce ar fi Maria mai presus de mama ei sau de stareță, se întreba Di, numai pentru că ea aleargă despletită prin pădure, lucru interzis de obiceiurile acestei mănăstiri, cu toate acestea de câte ori presupune că Maria va alerga din nou prin pădure, se furișează printre copaci pentru a privi cu nesaț această plutire de pasăre fericită. Nu a văzut în viața ei ceva mai frumos și mai pur. Mâinile Mariei se unduiesc în văzduh
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
merg la Miliție, prin telefon. Omul îmi cere răbdare! Mi-a spus că a pornit investigațiile pe mai multe fronturi, dar în același timp a ținut să precizeze că acest caz, al nostru, e deosebit de dificil. Și apoi, e de presupus, că or fi având ei și alte cazuri. - Alex, al nostru e cel mai important! Simt că nu mai am mult și mă prăbușesc.Îți dai seama că mi-au cedat nervii, am devenit nerăbdătoare, irascibilă. În sufletul meu s-
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
spusese: Cine a susținut că suntem oameni fără păcate? Un lucru e știut: balamalele de la multe uși ale lăcașurilor sfinte și încuietorile, noi țiganii le-am meșterit; altfel ușile ar fi rămas mereu închise! Erau vorbe înțelepte ce nu mai presupuneau alte comentarii. În timp ce bulibașa se întreținea cu avocatul, acesta din urmă punând necontenit întrebări pentru a se lămuri privind unele nedumeriri, se auziră chiote de bucurie și cântece vesele a căror exuberanță era greu de stăvilit. - V-am spus eu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
o soluție prin care s-ar putea rezolva acest caz pe cale amiabilă, dar bulibașa răspunse fără a lăsa loc de comentarii : nu și nu! Și, voind să curme orice incertitudine, acesta vorbi în numele alor săi: - Mergem la lege! Era de presupus că drumul spre soluționarea acestui caz, deloc simplu, avea să fie foarte anevoios. Apoi, solicită ca el și ai lui să părăsească sediul Miliției. Cu un gest al mâinii, comandantul îi ceru să mai aibă puțină răbdare pentru că trebuiau îndeplinite
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
răsturna o situație ce părea de nezdruncinat. - Domnule judecător, onorată instanță! În primul rând, cu toată condescendența, părerea copiilor nu poate fi hotărâtoare. Oricare ar fi fost răspunsul acestor copii, nu poate fi relevant într-un proces a cărui problematică presupune, cum bine e știut, nu numai întrebări, ci și răspunsuri. Sunt ferm convins că instanța a intuit că în spusele acestor copii se află opiniile celor care îi ocrotesc. Soluția găsită de colegul meu este mai mult decât facilă și
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
o cunoștea și în care își vedea viața ca imposibilă. Situația lui Vișinel era similară, numai că înțelepciunea lui Iorgu Stănescu o luase înaintea legii... Pentru familia Carabăț, ca de altfel pentru întreaga șatră, bulibașa era legea. Era greu de presupus ce avea să urmeze. Nici măcar aparențele nu aveau toate ușile deschise. Un septembrie aflat pe ultimele pagini de calendar se arăta a fi blând și binevoitor, gata să estompeze grijile celor care fuseseră purtați pe valurile unor ape învolburate. Acești
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
o întrebare a acestui om care îl tratase cu atâta bunăvoință. - Sunt fiul inginerului Georgescu...Și iar făcu o pauză plină de înțelesuri. Apoi continuă: povestea vieții mele e plină de meandre; dacă aș începe să v-o povestesc, ar presupune să vă răpesc toată noaptea și nu știu dacă aș termina-o. Și apoi, de ce să vă încarc cu lucruri care nu au ce căuta în viața un om atât de ocupat ca dumneavoastră!? Președintele, din diverse surse, deținea câteva
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
cantitativ și calitativ de acțiuni, evenimente, angrenaje foarte bine organizate, etapizate și controlate, prin intermediul cărora se dorește de obicei formarea sau transformarea, creșterea sau menținerea unei identități de imagine și conținut a oricărui sistem public sau privat. Campania de PR presupune corelarea muncii mai multor persoane, precum și formarea, menținerea sau transformarea anumitor trend-uri referitoare la imaginea sistemelor, care trebuie să fie încadrate într-o perioadă de timp prestabilită. Strategia de PR reprezintă acțiunea prin intermediul căreia se desfășoară campania de PR.
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
blitz este reprezentată de faptul că timpul de desfășurare în cazul acestora este mai scurt decât al celor obișnuite sau chiar foarte scurt. Actori politici foarte cunoscuți sau foarte puternici pot intra în cursa electorală mai târziu, dar acest fapt presupune o activitate extrem de intensă în timpul care a mai rămas. Avantajul acestui tip de campanie constă în faptul că, datorită faptului că actorul politic intră mai târziu în campania electorală, consilierul său de imagine are timp să analizeze strategiile celorlalți concurenți
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
dezvoltării planurilor detaliate necesare pentru a pune în practică politicile și strategiile aceasta pentru a atinge scopurile și obiectivele vizate"31. În aceeași idee a planificării strategice, Cristina Coman, referindu-se la campania de PR, consideră că "[...] planificarea unei campanii presupune parcurgerea unor etape bine definite, care se succed într-o progresie logică; astfel se evită risipa de resurse, timp și bani"32. Deoarece anterior am descris noțiunea de planificare strategică, concept și totodată acțiune absolut obligatorie în campaniile de relații
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
în campaniile de relații publice, vom încerca în continuare să descriem o componentă a acestui concept, la fel de importantă în campaniile de PR, și anume noțiunea de plan. Potrivit lui Bernard Dagenais, care citează dicționarul Robert, planul este "un proiect elaborat, care presupune un șir ordonat de operații (căi) destinate să ducă la atingerea unui scop"33. Conform lui Pierre L. Desaulniers, un plan trebuie să fie în măsură să răspundă următoarelor întrebări: "Care este situația actuală? Ce rezultate vrem să obținem? Cum
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
respectiva situație-pro-blemă (de ce se întâmplă situația-problemă). În ceea ce privește auditurile de comunicare, acestea încearcă să surprindă feedbackul sau reacțiile grupurilor-țintă în raport cu eforturile de comunicare ale sistemului confruntat cu o situație-problemă. În opinia lui Jim Haynes: "Un audit al comunicării dintr-o organizație presupune căutarea diferențelor de opinie despre organizație ale diferitelor publicuri, pentru a le aduce la un punct comun, astfel încât publicurile să aibă aceleași idei despre ceea ce este organizația, ce face ea și ce ar trebui să fie"53. Figura 1. "Figura
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]