6,389 matches
-
voluntari pentru Armata Roșie, care să lupte în războiul civil împotriva albgardiștilor. Lenin și Troțki vor cere ajutor grupării lui Kun, în iulie 1918. Acesta crease "grupul maghiar al Partidului Comunist Rus", primul de acest fel în cadrul bolșevismului. Apoi, sub pretextul unei misiuni a Crucii Roșii, Kun descinde în Ungaria, unde înființează Partidul Comunist Ungar, iar, paralel, "grupul comunist român", aripa transilvăneană. Au început acțiunile teroriste contra autorităților românești și a ardelenilor, după modelul gherilelor din Basarabia. Observatorii occidentali constatau furia
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Iată partea grăitoare a acestui memoriu: "Republica Moldovenească ar putea juca același rol de factor politico-propagandistic, pe care îl joacă Republica Bielorusă față de Polonia și cea Karelă față de Finlanda. Ea ar focaliza atenția și simpatia populației basarabene și ar crea pretexte evidente în pretențiile alipirii Basarabiei la Republica Moldovenească. Din acest punct de vedere devine imperioasă necesitatea de a se crea anume o Republică Socialistă, și nu o regiune autonomă în componența U.R.S.S. Unirea teritoriilor de pe ambele părți ale Nistrului
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
de consecințe de ordin internațional."211 Consecințele prevăzute: destrămarea României Mari, demoralizarea burgheziei românești și a întregii națiuni, extinderea "Puterii Sovietice" asupra Basarabiei ca o condiție sine qua non a expansiunii în Bucovina, Galiția, iar în sud, ocuparea Dobrogei (sub pretext că ar fi populată de bulgari!), cu acces spre Balcani. Nu încape îndoială, acest memoriu fusese scris la Kremlin și semnat de grupul Kotovski, pentru a fi imediat aprobat, la 29 iulie, Comitetul Central adoptând deja decizia înființării R.S.S. Moldovenești
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
mai omenesc din partea evreimii care se lăuda până ieri că are sentimente calde și frățești față de neamul nostru în nenorocire." Întrebarea lui Nicolae Iorga devine laitmotiv în masiva carte a lui Paul Goma, Săptămâna Roșie: "Care să fi fost motivul, pretextul, temeiul sau/și cauza pentru care, din prima zi (22 iunie 1941) a campaniei antisovietice a celui de al Doilea Război Mondial, "cu nebănuită cruzime, românii i-au masacrat din senin pe evrei, atât pe solul național: Rebeliunea legionară, Pogromul
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
al politicii drepturilor omului, campanie pe care România n-a susținut-o301. În context, Budapesta, îmboldită de Moscova, a respins exigențele "Coșului III" sub acuzația de presiune imperialistă a Occidentului, dar, în același timp, îl va folosi, zgomotos, împotriva României, sub pretextul că nu respectă drepturile minorității maghiare din Transilvania. Nicolae Ceaușescu nu a avut obiecții privitor la "Coșul III". Mai mult de atât, în pofida prejudecăților ulterioare, Bucureștiul nu va ataca nici viitoarea Carta '77 a disidenților polonezi, precum o vor face
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Ibidem, p. 51. 216 Vezi capitolul Genocidul organizat de bolșevici împotriva populației din S.A.S.S.M. 217 În această capcană ideologică antiromânească, au fost atrași, de asemenea, Romain Rolland, Arthur Koestler, contele Mihály Károly, Lord Marley și Albert Einstein, sub pretextul luptei împotriva fascismului, sub steagul Comitetului Mondial pentru Eliberarea Victimelor Germaniei Fasciste, condus de Willi Münzenberg . 218 Larry L. Watts, op. cit., pp. 91-97. 219 Ibidem, p. 105. 220 Jenö Varga a condus două decenii Institutul de Economie Mondială, în cadrul Kominternului
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Practicant dezinvolt al versului liber, "anecdotistul" cu mască neclintită, totdeauna calmă, era în fond un moralist reținut, un veghetor perspicace la care lumea-spectacol însemna Timp, Viziune, Perspectivă în alternanțe repetabile. Puse în clar, în notații directe, vehiculate în rostire sistematic-colocvială, pretextele poetice tipice obiective câștigă prin voioșie și montaj. Linia frazeologică intenționat naivă, repetarea serială a ideii-nucleu, discursul în genere toate țin de o regie a oralității. Nu o dată, discursul liric sorescian e mai degrabă expresiv decât sugestiv. Formula plăcută fantezistului
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
aurorală. Uvertura la Imnele bucuriei cu suava Lumină lină (titlu de cântare sacră, de găsit la Arghezi) -, lumină de seară, mai precis de vecernie ortodoxă, jalonează accesul într-un spațiu mirific, de divină serenitate. O natură sublimizată, parcă dez-istorizată e pretext de peisaj sonor, monodie și spectacol de lumină: Lumină lină, lini lumini Răsar din codri mari de crini I-atâta noapte și uitare Și lumile-au pierit în zare Au mai rămas din veghea lor Luminile luminilor. De mână cu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Banuș din Țara fetelor. Eros și Trecere Un fel de jurnal elegiac, Octombrie, noiembrie, decembrie (1972), unifică interludii erotice, în introspecție lină, și premoniții thanatice. Cel iubit, mai degrabă miraj ("născut din cuvânt") decât ființă în carne și oase, devine pretext de fantazare suplă: "Te îndepărtai alergând / Înspre mare / Și-mi strigai că ai nevoie / de depărtare / Ca să mă privești". El și Ea în neistovită alergare se întâlnesc într-un timp circular. Celui cu "chip de om", în fapt simplă vedenie
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
partenerilor ipotetici: "Ascultă glasul ierbii..." "Privește cu luare-aminte salcâmii..." Apoi repetata comuniune cu întregul din Scrisoarea din urmă: "De mult m-am ascuns în adâncuri de apă / și m-am înecat în azur..." Istoria Marelui Ceas și a Orbului e pretext de "povestire" despre Marea Trecere, o alegorie; un "biet orb" veghind în singurătăți de piatră, paznic al unui "Orologiu de Piatră", "socotește întruna ceva"; se bucură un moment și cade în tristețe. Misterul împresoară insinuând spaima. Sunetul Marelui Ceas, semnal
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
-ntreaga vale" Cântecul cucului); un urs tămăduitor "începe să mă calce-alene din umeri până la picioare" (Ursul); "la șapte ani se dezgroapă morții / se pune os lângă os în cutii" (Obicei); "șerpi albaștri" străbat Apa de pe valea noastră. Însă dincolo de acestea, pretexte de exteriorități, tipisme vizualizate, se produce o ruptură de nivel; intră în joc un câmp stilistic de-geografizat, vibrații ale interiorității, însemne conferind iluziei biografice dimensiuni reflexive. Față de sceneria plasticizantă din Pasărea tăiată, repetatele apeluri către enigmaticul Ieronim anunță o progresivă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de roata), cursă stereotipă de la iluzie la obstacol. Când "sufletul desprins de trup" și "capul desprins de trup" se supun legii ineluctabile, cercul se închide. Lecturi biblice despre Iacov, despre Rebeca și Isaac, despre Daniel, Samson, Irod, Salomeea și ceilalți, pretexte de meditație, accentuează sfâșierea; păsări albe "plutind peste ape" arată inutil Calea; o clipă de Extaz, stare înlesnind levitația, nu înlătură groaza dispariției finale: "Știam că n-am să mai ajung nicicând / Pe pământul de pe care urcam foarte lin / Luată
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în perpetuitate: ciudată rotire de obiecte (stratificate pe șapte nivele), teribilă viermuială de ființe, navigare în haos. Aparent flegmatic, simulând nonșalanța, poetul percepe în chip coșmaresc iar în subtext filozofează. Pe scurt, legendarul turn, colos "cu lucarne și etaje", e pretext de panoramare, dar și de simbolistică planetară; fenomen omnitemporal, inclusiv de spațializare ilimitată, "babelismul" împresoară fără pauze subminând, relevând constant antinomiile dintre idealitate și pragmatism. În subtext, poemul e o parabolă: pe ecrane străvezii se succed "Appii sepulcrale", Burgundii și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
finalități melodice), privitorul tentat de șarjă și parodie frizează delirul imagistic; linii frânte, volume insolite, reprezentări piezișe (între pseudo-figurativ și decompoziție) intră în relații turbionare mozaicale, departe de intenția vreunei sinteze. Ochiul perseverează în suprafețe. O întâlnire în pod e pretext de inventariere a vechiturilor stocate: "scaune tapițate", "rufe cârpite, pe frânghii vii", "feronerii și faianțe"; la un ospăț nocturn într-un ambient eteroclit ca acesta se etalează "ieruncile perpelite-n pezmeți / spetele de urs, garfele de mistreți, / balercile de crâmpoșie
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
pagini; dedându-se cu voluptate auscultării înaintașilor ("auscultare" în modul lui Nietzsche), ea intră în rezonanță cu un trecut esențializat, cu reverberații fascinante. Uneori trebuie să stăm în loc ori să ne regăsim sinele autentic privind îndărăt, în originar. Câte un pretext oarecare, bunăoară de ordin naturistic (ploaia, florile, anotimpurile) ori de alt gen (erosul, trecerea) și celelalte, duce în impalpabil; discursul lunecă de la desenul vibratil la reverie și meditație, acestea cu efecte de supra-text. De la concretul imediat, de la orizontul în lumină
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
derivă desigur dintr-o experiență sui-generis filtrată prin amintire, dar și dintr-o cristalizare morală lină; ele traduc, în fond, o atitudine, o filozofie personală. Poeta, evident, balansează între iubirea in potentia (cu însemne onirice) și iubirea in actu acestea pretexte de relaționări necontenite. Că erosul în genere e sfidare inconștientă sau conștientă a morții, s-a observat de mult; constatare vehiculată de către filozofi și nu numai. Pe temeiuri ereditare asumate, autoarea Poemelor fabulează Ca o țărancă; ea speră, seamănă busuioc
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
avea loc între granițele aceleiași țări! Foarte păcat! Dacă drumurile vă vor duce la Podliveț, este bine să nu faceți nici o referire la Ziua Națională! 9. Avatarurile legii primului venit Pentru a nu se mai uza de tot felul de pretexte care să motiveze declarațiile de război, Forumul Suprem al Înțelepților Lumii (format, desigur, din reprezentanții Marilor Puteri) a decretat că hotarele vor fi de acum stabilite după atât de logicul principiu al primului venit pe acele locuri. În consecință, au
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
al patriei noastre!". Julius a încercat să-l îmbuneze, însă celălalt i-a spus să aștepte răspunsul acasă și a închis discuția. Așa că Zimberlan n-a avut decât să aștepte. Și, într-adevăr, răspunsul a venit... peste cinci săptămâni: Întrucât pretextul înmormântării nu mai este actual, cererea vizei și-a pierdut obiectul". S-a întâmplat ca tocmai atunci să-i vină în vizită verișorul din Montevideo. A stat la Julius vreo trei zile, după care a plecat în Vandana de Sud
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
sunt reguli, rezultatele obținute prin aplicarea masajului pot fi înșelătoare. Succesul obținut în calmarea durerii lombare nu se datorează, de fapt, folosirii unei tehnici speciale de masaj, ci mai curând reprezintă o situație terapeutică în care masajul a servit ca pretext și ca suport unei psihoterapii nedeclarate. Ca și pentru cervicalgiile asociate spasmofiliei, relaxarea musculară locală și generală constituie un mod eficient de acționare ̀ n scopul combaterii durerii. ¤ Lombalgiile și lombo-sciatalgiile de origine discală. în această categorie de afecțiuni, kinetoterapeutul
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
tradiții se dezvoltă în atmosfere apropiate. Exemplul instructiv al martirului asigură coeziunea grupului în fața atacurilor exterioare. Suferința îmbracă cele mai frumoase straie: "Prețioasă este suferința", declară Akibass. În același timp, credincioșii sunt îndemnați să nu se revolte împotriva suferinței, sub pretextul că nu există om care să nu fi păcătuit. Legătura între tribulațiile individului și cele ale comunității devine și mai vizibilă. Dacă suferința îl conduce de acum pe individ către lumea viitoare, cea suportată de comunitate se transformă într-un
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
avea loc între granițele aceleași țări! Foarte păcat! Dacă drumurile vă vor duce la Podliveț, este bine să nu face nici o referire la Ziua Națională! 9. Avatarurile legii primului venit Pentru a nu se mai uza de tot felul de pretexte care să motiveze declarațiile de război, Forumul Suprem al Înțelepților Lumii (format, desigur, din reprezentanții Marilor Puteri) a decretat că hotarele vor fi de acum stabilite după atât de logicul principiu al primului venit pe acele locuri. În consecință, au
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
al patriei noastre!". Julius a încercat să-l îmbuneze, însă celălalt i-a spus să aștepte răspunsul acasă și a închis discuția. Așa că Zimberlan n-a avut decât să aștepte. Și, într-adevăr, răspunsul a venit... peste cinci săptămâni: Întrucât pretextul înmormântării nu mai este actual, cererea vizei și-a pierdut obiectul". S-a întâmplat ca tocmai atunci să-i vină în vizită verișorul din Montevideo. A stat la Julius vreo trei zile, după care a plecat în Vandana de Sud
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
acces spre Ungaria și, implicit, Transilvania. Peste veacuri, când au anexat nord vestul Moldovei, unde au inventat Bucovina, austriecii au invocat aceleași necesități strategice, respectiv de a conecta Transilvania de Galiția. În realitate, Viena s-a folosit doar de un pretext, pentru că i-ar fi fost suficiente conexiunile transcarpatice pe care le controla cu mult înainte de a se năpusti asupra Moldovei. Ne referim la ruta care unea Maramureșul de Galiția prin trecătoarea Iaremcea, aflată în Carpații Păduroși, dar și la drumul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
teritoriale cauzate de Austria și Rusia, unirea cu Muntenia era unica variantă politică și economică. Opțiunea unionistă s-a conturat tot mai pregnant și pe fondul formării conștiinței naționale românești. Rusia a rămas însă, peste veacuri, puterea care, sub diverse pretexte, și-a impus voința în regiune, în special în dauna noastră. Să rememorăm grotescul explicației pentru care, deși, în Războiul de Independență, ne-a garantat integritatea teritorială, a cotropit Bugeacul. A pretins că protecția noastră opera împotriva altor state și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
al Imperiului Roman de Răsărit. Revendicând moștenirea bizantină, rușii și turcii nu au vrut decât să-și sporească prestigiul, prin asocierea cu o civilizație mult mai avansată... Și, desigur, au dorit să-și legitimeze acțiunile în Balcani, prin invocarea unui pretext care să le justifice ingerințele. În realitate, ambele puteri s-au născut în vastitatea stepelor, neavând legătură cu Imperiul roman sau măcar cu amintirea lui. Mai degrabă, confruntarea ruso otomană s-a dat pentru moștenirea mongolă lăsată de Genghis Han
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]