11,157 matches
-
Pe de-o parte, incompatibilitate din cauza mesajului ideologic total diferit, dar și anumite afinități În discursul public și comunitatea unor obiective. Comuniștii erau incomodați de tipul de discurs sionist care, ca orice mesaj al unei mișcări de eliberare națională, punea problematica luptei de clasă - noțiune sfântă pentru comuniști - pe plan secundar, dând o importanță specială problemelor general evreiești. O circumstanță agravantă În receptarea negativă de către comuniști a mișcării sioniste era caracterul său „universal”, faptul că mișcarea sionistă era concepută la scara
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
și cerea găsirea de soluții pentru oprirea plecărilor -, xe "Gheorghiu Dej"Gheorghiu-Dej Îl Întreabă cu brutalitate: „Ești reprezentant al populației evreiești?”3. Mai mult decât atât, prin responsabilitățile pe care le aveau În conducerea Partidului, demnitarii evrei nu coordonau aproape niciodată problematica evreiască. O excepție a existat doar imediat după 23 august 1944, când, În lipsa unei structurări organizatorice, Liuba xe "Chișinevschi"Chișinevschi avea să coordoneze - fără o numire expresă - ceea ce se numea „sectorul evreiesc”, un nucleu de activiști ce reprezentau atât P.C.R.
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
1944, când, În lipsa unei structurări organizatorice, Liuba xe "Chișinevschi"Chișinevschi avea să coordoneze - fără o numire expresă - ceea ce se numea „sectorul evreiesc”, un nucleu de activiști ce reprezentau atât P.C.R., cât și P.S.D.4. Cel care se va ocupa de problematica evreiască a fost, În Biroul Politic, xe "Vasile Luca"Vasile Luca, coordonator al organizațiilor de masă, inclusiv al Comitetului Democratic Evreiesc (C.D.E.), controlat și de alt membru al Biroului Politic, Miron xe "Constantinescu"Constantinescu, ce răspundea de organizațiile naționalităților conlocuitoare
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
este dizolvat, iar liderii săi, În frunte cu Titel xe "Petrescu"Petrescu, sunt arestați și judecați. Titel xe "Petrescu"Petrescu a murit În Închisoare În 1956. xe "Petrescu"Petrescu a fost unul dintre oamenii politici ai perioadei postbelice receptivi la problematica evreiască. El are inițiativa alcătuirii unei platforme politice cu soluții la această problematică. A avut unele planuri de colaborare cu organizațiile sioniste. xe "Rădescu"Rădescu, Nicolae (1876-1953) General, șef al Statului Major din octombrie 1944. La 6 decembrie 1944 este
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
arestați și judecați. Titel xe "Petrescu"Petrescu a murit În Închisoare În 1956. xe "Petrescu"Petrescu a fost unul dintre oamenii politici ai perioadei postbelice receptivi la problematica evreiască. El are inițiativa alcătuirii unei platforme politice cu soluții la această problematică. A avut unele planuri de colaborare cu organizațiile sioniste. xe "Rădescu"Rădescu, Nicolae (1876-1953) General, șef al Statului Major din octombrie 1944. La 6 decembrie 1944 este numit premier, până la 28 februarie 1945. Încearcă, fără succes, să preîntâmpine lovitura de
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
care deciziile au un rol critic, este nevoie de un instrumentaj teoretic și metodologic diferit de cel generat de societățile relativ stabile. Abordarea constructivă, sever subdezvoltată, e necesar să treacă în centrul activității sociologilor. În consecință, examinez aici pe larg problematica implicată de construcția unei sociologii care are ca obiect tranziția, mai general, o societate construită pe baza unui program. O asemenea sociologie are teme specifice: cum se elaborează strategia schimbării, cum se explică decalajul dintre așteptări și realizări, care sunt
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
mecanismele lor de schimbare/funcționare, analiza acestora presupunând în consecință dispozitive teoretice și metodologice distincte. Din acest motiv, ne putem aștepta ca analiza unor astfel de societăți pe baza paradigmei sociologiei occidentale să prezinte riscul unor distorsiuni importante. Diferențele de problematică socială, generatoare de tematici sociologice distincte, se plasează, în principal, pe trei dimensiuni: realitatea cercetată, atitudinea comunității față de realitatea socială și direcțiile și mecanismele de schimbare a realității, pe care comunitatea le explorează. Sociologia în societățile capitaliste dezvoltatetc " Sociologia în
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Romanul de familie ar putea explica "acel ceva în plus" specific marilor oameni. Ipoteza nu poate șoca prin nimic rațiunea. Fără a anticipa asupra rezultatelor analizei pentru fiecare caz, este sigur că ea corespunde unui fapt din cultură. Acceptînd aceasta, problematica noastră urmează să facă alți pași: ce înlănțuire a împrejurărilor face dintr-un individ marele om al unui popor? Cum își exercită acesta influența asupra acelui popor? De ce acesta din urmă îl urmează ajungînd chiar să facă din el eroul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
o condamnare fără drept de apel a psihologiei mulțimilor: "O astfel de știință nu e capabilă să se dezvolte din punct de vedere pur științific, căci rămîne prizoneră fără speranță a cercului falselor probleme ce rezultă dintr-o astfel de problematică eronată, și asta atîta vreme cît nu va izbuti să înțeleagă caracterul social de clasă al erorilor sale". Cf. G. Lukacs, Littérature, philosophie, marxisme, (1922-1923), P.U.F., Paris, 1978, p. 122. 234G. Le Bon, La Psychologie des foules, ed.
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mediului și altele de mare interes social și juridic)14. După Revoluția din decembrie 1989, în România, se înnoiește și extinde opera de fundamentare științifică a elaborării dreptului. În cursurile de teorie generală a dreptului sau Introducere în studiul dreptului, problematicii de profil i se acordă atenția cuvenită. Astfel cum remarcă Profesorul Nicolae Popa15, în literatura de Teorie generală a dreptului, se constată că, în condițiile amplificării îndatoririlor organelor cu atribuții normative, ale sporirii capacităților de a recepționa comandamentele sociale și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
generală a dreptului a fost concepută ca știință de sinteză care generalizează rezultatele științelor juridice de ramură, la care se adaugă rezultatele științelor auxiliare. În spiritul continuității și al interdisciplinarității, teoria generală a dreptului se impune a colabora și în ceea ce privește problematica elaborării dreptului cu științele juridice nou create, astfel cum este legistica formală. Încheind prima parte a studiului de față, ne alăturam opiniei 23, potrivit căreia una dintre funcțiile legisticii formale este, incontestabil, aceea de a oferi soluții pentru armonizarea legislației
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
la prise en considération des propres intérêts nationaux. 1. Dreptul constituțional și dreptul internațional public sunt două discipline apropiate, între ele existând strânse conexiuni, interferențe; ele acționează în unele cazuri asupra unui obiect apropiat de reglementare. Este suficient să amintim problematica drepturilor omului, materia dreptului diplomatic și consular, dreptul tratatelor, ca și multe numeroase altele. Prin dreptul constituțional se asigură, practic, mecanismul de traducere în viață a angajamentelor internaționale ale statelor, în timp ce regulile dreptului internațional comandamentele sale de bază, apar în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
implică acceptarea acestei noi ramuri nu sunt încă pe deplin lămurite. În mod tradițional, în manualele de drept internațional public, aspectele legate de drepturile omului erau examinate în capitolul referitor la populație. Acoperă în întregime dreptul internațional al drepturilor omului problematica populației în dreptul internațional public? Care este, pe de altă parte, relația cu dreptul internațional umanitar? Adepții tezei "integrationiste" consideră că există un singur drept internațional al drepturilor omului, în cadrul căruia dreptul umanitar ar reprezenta un subsistem, adică ansamblul de norme
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
planul realității se afla omul și societatea, care pot fi, desigur, studiate și în filosofie, și în sociologie, și în alte științe. În momentul în care însă raporturile dintre individ și societate sunt fixate printr-o grilă de tip juridic, problematica respectivă denumirea însăși ne-o arată intră sub incidența științelor juridice. Mai mult, abordarea teoretică a unui segment al dreptului internațional dreptul internațional al drepturilor omului se înscrie în știința dreptului internațional, neexistând științe particulare pentru fiecare ramură a sa
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
internaționale privind drepturile omului, ca obligații specifice asumate de statele părți. La baza Convenției, stau următoarele: ● În primul rând, Convenția tratează o serie de probleme de principiu, care reprezintă o sinteză a altor documente privind drepturile omului, cu orientarea specifică problematicii minorităților. Rețin atenția în special următoarele clauze de acest gen: ● Plasarea problematicii drepturilor persoanelor care fac parte din minorități și a identității minorităților, ca parte integrantă a protecției internaționale a drepturilor omului și în contextul cooperării internaționale; aceasta înseamnă că
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
baza Convenției, stau următoarele: ● În primul rând, Convenția tratează o serie de probleme de principiu, care reprezintă o sinteză a altor documente privind drepturile omului, cu orientarea specifică problematicii minorităților. Rețin atenția în special următoarele clauze de acest gen: ● Plasarea problematicii drepturilor persoanelor care fac parte din minorități și a identității minorităților, ca parte integrantă a protecției internaționale a drepturilor omului și în contextul cooperării internaționale; aceasta înseamnă că problematica nu poate fi ruptă de cadrul general al drepturilor omului, care
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
minorităților. Rețin atenția în special următoarele clauze de acest gen: ● Plasarea problematicii drepturilor persoanelor care fac parte din minorități și a identității minorităților, ca parte integrantă a protecției internaționale a drepturilor omului și în contextul cooperării internaționale; aceasta înseamnă că problematica nu poate fi ruptă de cadrul general al drepturilor omului, care comportă și obligații, dar și posibilitatea unor restricții stabilite prin lege și, în al doilea rând, că nici un stat nu poate susține că problematica minorităților ar fi una exclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cooperării internaționale; aceasta înseamnă că problematica nu poate fi ruptă de cadrul general al drepturilor omului, care comportă și obligații, dar și posibilitatea unor restricții stabilite prin lege și, în al doilea rând, că nici un stat nu poate susține că problematica minorităților ar fi una exclusiv internă față de care alte state sau organismele internaționale nu ar fi îndreptățite să ia poziție; Aceste principii trebuie aplicate cu bună credință, în spirit de înțelegere și toleranță și în conformitate cu principiile bunei vecinătăți, ale relațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
că drepturile și libertățile respective intră sub imperiul cooperării internaționale, ca parte integrantă a protecției internaționale a drepturilor omului. Însăși încheierea Convenției cadru și stabilirea mecanismului de supraveghere a aplicării Convenției de către Comitetul de miniștri al Consiliului Europei înseamnă includerea problematicii drepturilor persoanelor care fac parte din minorități în sfera cooperării dintre statele membre. Aceasta se realizează în cadrul Consiliului Europei, dar și în plan bilateral. În acest sens, Convenția prevede că statele părți se vor strădui să încheie, acolo unde este
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
alte state, mai ales cu cele vecine, pentru a asigura protecția persoanelor care fac parte din minorități (se înțelege, în ceea ce privește drepturile și libertățile prevăzute) și vor lua măsuri pentru a încuraja cooperarea transfrontalieră, acolo unde acest lucru este relevant pentru problematica minorităților. În preambulul Convenției se afirmă că realizarea unei Europe tolerante și prospere nu depinde numai de cooperarea intre state, ci necesită și cooperarea transfrontalieră între autoritățile locale și regionale, fără a se aduce atingere constituției și integrității teritoriale a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
să răspundă numai parțial situației de pe continent. Activitatea timidă și rezervată a Comitetului consultativ, care, desigur, corespunde mandatului pe care dorește să i-l dea Consiliul de Miniștri, este însă de natură să limiteze capacitatea Consiliului Europei de a trata problematica drepturilor omului în ansamblul ei și la nivelul întregului continent. Se apreciază că un punct de vedere mai ferm al Comitetului consultativ cu privire la ceea ce reprezintă o minoritate în diferite state membre ar întări eficiența aplicării Convenției-cadru . Evoluțiile care au avut
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
falsi. Sarcina probei va reveni, după caz, vânzătorului sau cumpărătorului care alegă aplicarea Convenției, ori chiar ambilor mai exact oricăruia dintre ei pentru a justifica în fața instanței o clauză de electio iuris în virtutea art.7. §5. Materii excluse 170. Deși problematica art.5 este plasată, corect în opinia noastră, la finele Cap.I câmpul de aplicare al Convenției, doctrina autorizată 37 o încadrează în domeniul legii contractului stabilită conform Convenției; desigur, în plan practic nu prezintă mare interes încadrarea acestei chestiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fiind în continuă expansiune, adaptare sau modificare, noile realități europene impunând noi soluții legislative. Până la 1 ianuarie 2007, legislația română încorporase circa 14.500 de acte normative comunitare, publicate în aproximativ 97.000 pagini de Jurnal Oficial al Uniunii Europene. Problematica transpunerii acquis-ului comunitar în dreptul național al statelor membre ale Uniunii Europene a fost, este și va rămâne și în perspectivă, o problemă de certă actualitate. Începând cu data aderării, România are obligația de a aplica integral acquis-ul comunitar, cu excepția directivelor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
anii '70 ai secolului trecut, o dată cu accelerarea procesului de încorporare, în ansamblul politicilor comunitare, a politicii sociale. Dacă inițial, la fondarea comunităților economice europene (actuala Uniunea Europeană) s-a pornit de la premiza că performanțele economice o dată obținute vor rezolva de la sine problematica socială, realitățile din anii '70 au impus însă intervenții legislative, respectiv adoptarea unor directive care, deși nu acopereau decât în parte dreptul muncii intern (național), răspundeau însă unor certe necesități impuse de performanțele integrării economice europene. Fără un impuls comunitar
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
muncii național este un atribuit al statelor împreună cu partenerii sociali, iar acquis-ul comunitar poate avea doar rolul de completare a acțiunii statelor membre. 4.2. Este, de asemenea, semnificativ faptul că nu s-a pus în discuție, în nici un fel, problematica legată de competența Uniunii Europene în materie socială. În cazul legislației muncii, patru domenii sunt și rămân însă în competența exclusivă a statelor membre: organizarea sindicală și patronală, salarizarea, greva și lock-out-ul. S-a relevat și utilitatea metodei deschisă de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]